Acesta nu este document finalizat
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL T____
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1581/A/2015
Ședința publică din data de 07 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G_______ B______
Judecător R_____ N___
Grefier A_______ I______ C____
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelanta C_______ Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri si Poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 7181 din data de 27.05.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul ___________________ SRL, având ca obiect –plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ., verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor 95 pct.2 coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, este competentă general, material, teritorial și funcțional să soluționeze prezentul apel.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7181 din data de 27.05.2015 pronunțată in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX Judecătoria Timișoara a admis plângerea contravențională formulată de petenta ___________________ SRL în contradictoriu cu intimatul C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE din ROMANIA SA- Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara. A anulat procesul verbal de constatare a contravențiilor ______________ nr. xxxxxxxxxxîntocmit de intimat la data de 14.10.2014 și a exonerat petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 3000 lei.
Examinând legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, în temeiul art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, instanța de fond a constatat că acesta îndeplinește toate condițiile de formă prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța fondului a reținut că petenta a fost sancționată pentru nerespectarea obligației prevăzute de art. 41 alin. 1 din OG nr. 43/1997.
Prima instanță a avut în vedere art. 41 alin. 1 din OG nr. 43/1997 prevede că este interzisă efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3.
Instanța de fond a reținut că in cuprinsul procesului verbal contestat agentul constatator nu face nici o referire la numărul bonului de cântărire sau cel puțin la codul instalației de cântărire utilizate.
De asemenea, a constatat că prin întâmpinarea depusă intimata nu justifică omisiunea menționării în cuprinsul procesului verbal a numărului tichetului de cântărire, a codului instalației de cântărire și a necomunicării unui exemplar al tichetului de cântărire conducătorului auto.
Față de faptul că nu se poate clarifica aspectul legat de efectuarea cântăririi cu respectarea prevederilor legale în materie ca urmare a omisiunilor de mai sus, instanța fondului a apreciat că aceste dubii profită petentului.
Împotriva sentinței civile nr. 7181 din data de 27.05.2015 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a declarat a apel C_______ Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri si Poduri Timișoara solicitând admiterea apelului formulat, anularea sentinței civile atacate și trimiterea spre judecare instanței competente, respectiv Judecatoria A___.
Apelanta consideră că hotararea instanței de fond este nelegală și netemeinică. În principal apelanta, invocă excepția de procedură privind lipsa competenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara și solicită instanței de control judiciar să constate ca in mod nelegal instanța de judecata a Judecatoriei Timișoara a procedat la judecarea pe fond a prezentei cauze, deși Judecatoria Timișoara nu a fost competentă teritorial sa judece plangerea formulată de catre intimată.
In susținerea acestei critici, apelanta arată că, în temeiul art. 32 din O.G. nr. 2/2001, plângerea impotriva procesului verbal de constatare a contravenției este de competența "judecatoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția", iar în această materie competența teritorială este exclusivă. În speță, contravenția a fost constatata și sancționata in A.C.I. NADLAC , care se afla in circumscriptia Judecatoriei A___, conform H.G. nr. 337/1993, în consecinla, instanța competenla sa judece plangerea intimatei este Judecatoria A___ și nu Judecatoria Timișoara.
Intimata prin întampinarea depusă la dosar arată că, în mod corect judecătorul fondului a reținut în baza probelor că societatea nu a savârșit contravenția indicată în procesul verbal având in vedere ca in cuprinsul acestuia nu se face nicio referite la tichetul de cantarire. Intimata consieră că în lipsa acestei mentiuni nu se poate verifica daca greutatea inscrisa in cuprinsul procesului verbal este cea aferenta autovehiculului societatii, existand posibilitatea reala de a se utiliza de catre organul constatator un tichet de cantar al unul alt autovehicul decat al nostru, mai ales ca acest tichetul de cantar i-a fost comunicat dupa formularea plangerii contraventionale, o data cu intampinarea depusa la dosar si nu dupa momentul efectuarii cantaririi asa cum era legal.
Mai mult, intimata arată că potrivit dispozitiile art. 107 C__ cererea de chemare in judecata se introduce la instanta in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are sediul paratul. Astfel, intimata avand in vedere ca a fost sanctionata contraventional de catre Campania N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA, cu sediul in Timisoara, ______________________.18, jud. Timis, apreciază ca Judecatoria Timisoara a fost competenta teritorial in solutionarea plangerii contraventionale cu care a fost investita.
În acest context, intimata consideră ca sustinerile apelantei sunt nefondate, motiv pentru care solicito respingerea apelului formulat, cu consecința menținerii hotărârii primei instante ca temeinica si legala.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul consideră că este întemeiat, pentru următoarele argumente:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ______________ nr. xxxxxxxxxx/14.10.2014 s-a reținut că a fost depistat în ACI Nădlac pe sensul de ieșire din Romania că a circulat cu masa pe axa 2 de 12,36 tone în loc de 11,5 tone admis, transportând mărfuri care nu sunt indivizibile contrar prevederilor OG nr. 43/1997, actualizată. Fapta constituie contravenție în baza prevederilor art. 41 alin. 1 din OG nr. 43/1997.
Intimata-apelantă, prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, la data de 05.12.2014 a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, însă această excepție nu a fost pusă în discuția părților și nici soluționată.
Conform art. 32 alin. 1 din OG nr.2/2001, plângerea de depune la judecătoria în a cărei circumscripția a fost săvârșită contravenția, iar dispozițiile OG nr.43/1997 nu prevăd o altă competență pentru soluționarea plângerilor contravenționale formulate împotriva actelor de sancționare întemeiate pe acest act normativ.
Astfel, art. 32 alin. din OG nr.2/2001 stabilește competența exclusivă de soluționare a plângerilor contravenționale în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta, această prevedere legală reprezentând o normă derogatorie de la dreptul comun. In acest caz, competența instanței este determinată de locul săvârșirii faptei, astfel că nici un alt criteriu nu poate fi luat în considerare, cu atât mai puțin cel indicat de către petent în întâmpinare.
Potrivit art. 129 alin.2 pct.3C.pr.civ. competența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanței de același grad și părțile nu o pot înlătura”, iar potrivit art. 131 alin.1 C.pr.civ., instanța este obligată să-și verifice competența. Fiind vorba de o competență absolută, de ordine publică, cu atât mai mult cu cât a fost invocată prin întâmpinare, instanța avea obligația de a se pronunța asupra acesteia.
Neprocedând în acest mod, sunt incidente dispozițiile art. 480 alin.4 C.pr.civ. conform cărora: „Dacă instanța de apel stabilește că prima instanță a fost necompetentă, iar necompetența a fost invocată în condițiile legii, va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă”, motiv pentru care tribunalul va admite apelul, va anula sentința atacată și va trimite cauza spre soluționare Judecătoriei A___..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta C_______ Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA, cu sediul procedural ales la Secția Drumuri Naționale A___, cu sediul în A___, _____________________/A, jud.A___, împotriva sentinței civile nr. 7181 din data de 27.05.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata ___________________ SRL, cu sediul procedural ales la Cabinet Avocat Marisescu R____, Timișoara, ___________________, ________________, având ca obiect –plângere contravențională.
Anulează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei A___.
Definitivă.
Pronunțată azi, 07.10.2015, în ședință publică.
Președinte, Judecător,
G_______ B______ R_____ N___
Grefier,
A_______ I______ C____
Red. GB/02.11.2015
Tehnored. AC./16.10.2015,
Inst. Fond Judecătoria Timișoara –Jud. G_______ D______
4 ex/2 ex se comunica