Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul ILFOV
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
1992/2015 din 26 mai 2015
Sursa:
Rolii.ro

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1992A

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.05.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

P_________: E______ M_____ O_____

JUDECĂTOR: G_______ N_______

GREFIER : L_______ I___


Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV împotriva sentinței civile nr.3890/17.09.2014, pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul R___ F______ A_____ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimatul personal legitimat cu CI ________ nr. xxxxxx lipsind apelantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de apel

Intimatul solicită respingerea apelului arătând că este taximetrist și la momentul aplicării sancțiunii a staționat 45 de minute cu un client în mașină.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.


T R I B U N A L U L,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, la data de 01.03.2013, petentul R___ F______ A_____, a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Ilfov, anularea procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/19.02.2013.

În motivare petentul arată că în data de 19.02.2013 a fost oprit în trafic, de un agent al intimatului, care i-a adus la cunoștință că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare prin locul marcat.

În realitate, arată petentul, niciun pieton nu era angajat în traversare, iar acuzațiile agentului conststator sunt nefondate.

Plângerea nu a fost motivată în fapt și drept.

În susținerea plângerii petenta a atașat la dosar înscrisuri (filele 4-8 dosar).

La data de 27.01.2014, petentul a formulat cerere completatoare, solicitând în principal anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiuniii amenzii contravenționale cu avertismentul.

Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii și menținerea actului de sancționare ca temeinic și legal.

În motivare, intimatul arată că fapta petentului a fost constatată personal de agentul constatator, prin propriile simțuri, iar petentul nu a avut de formulat olbiecțiuni cu privire la săvârșirea contravenției sau referitor la modul de întocmire al actului sancționator.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut următoarele:

Prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/19.02.2013, petentul a fost sanctionat cu amenda in valoare de 300 lei si cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile in temeiul art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. 195/2002, pentru ca nu a acordat prioritate de trecere pietonilor pe DN1 D.J. 101, pe sensul de mers dinspre Bucuresti catre Ploiesti.

Împotriva acestui proces-verbal a fost formulată de către petenta, în termen legal, prezenta plângere.

Verificând potrivit art.34 al.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Instanța a constatat, însă, că petenta a contestat situatia de fapt retinuta prin actul constatator, și a produs o dovada concludenta de natura sa acrediteze apararile formulate pe calea prezentei plangeri.

Astfel, din depoziția martorului audiat în cauză, prezent la data săvârșirii faptei in autoturismul condus de petentă, instanța a reținut o altă situație de fapt decât cea detaliată prin actul constatator. Astfel, martorul a relatat că pe trecerea de pietoni nu era nimeni in momentul in care a trecut autoturismul petentului.

În aceste condiții, atâta vreme cât din probatoriile administrate rezultă că petenta nu a incălcat dispozițiile legale pentru care a fost sancționată, instanta nu are temeiuri sa acrediteze temeinicia mentiunilor actului constatator.

Instanta a apreciat că aplicarea prezumției de nevinovăție astfel cum se solicită în lumina jurisprudenței CEDO și a garanțiilor fundamentale prev.de art. 6 din Convenție trebuie să dobândească eficiență juridică în prezenta cauză, deoarece intimatului i s-a acordat posibilitatea de a proba susținerile sale, dar mențiunile agentului constatator au fost infirmate prin probatoriul administrat, martorul audiat relatând împrejurări constatate personal.

Pentru toate aceste considerente in baza art.34 din O.G.2/2001, instanța a admis plangerea, a anulat procesul verbal de contraventie _________ nr.xxxxxxx/19.02.2013 emis de intimata IPJ Ilfov, a exonerat petentul de plata amenzii contravenționale in cuantum de 300 lei aplicata prin procesul verbal de contravenție si a inlăturat măsura complemetară.

Împotriva sentinței civile nr. 3890/17.09.2014, a formulat apel intimatul solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței apelate în sensul respingerii plângerii ca neîntemeiată.

În motivare s-a arătat că din analiza procesului verbal contestat reiese că la momentul constatării faptei, petentul nu a făcut nicio referire la o persoană care să confirme sau nu existența contravenției, deși ar fi avut această posibilitate legală, la rubrica obiecțiuni. S-a mai arătat că petentul a semnat procesul verbal fără a formula obiecțiuni și că declarația martorului nu se coroborează cu cele menționate la rubrica alte mențiuni din procesul verbal.

Apelantul a arătată că petentul nu a avut o atitudine constantă, contrazicându-se întrucât atâta timp cât a semnat actul ce indică lipa obiecțiunilor sale aceasta a recunoscut fapta.

Deși legal citat cu copia motivelor de apel, intimatul nu a formulat întâmpinare.

Analizând sentința civilă apelată în raport de motivele invocate de apelantul intimat tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente.

Prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/19.02.2013, intimatul petent a fost sanctionat cu amenda in valoare de 300 lei si cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile in temeiul art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. 195/2002, pentru ca nu a acordat prioritate de trecere pietonilor pe DN1 D.J. 101, pe sensul de mers dinspre Bucuresti catre Ploiesti.

Tribunalul constată procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea art. 16 și următoarele din OG 2/2001.

Sub aspectul temeiniciei tribunalul constată că O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției dar, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Așa cum a reținut și instanța de fond, tribunalul constată că intimatul petent a făcut dovada existenței unei situații diferite decât cea reținută în procesul verbal, așa cum rezultă din declarația martorului audiat la instanța de fond.

Tribunalul constată că aplicarea prezumției de nevinovăție astfel cum se solicită în lumina jurisprudenței CEDO și a garanțiilor fundamentale prev.de art. 6 din Convenție trebuie să dobândească eficiență juridică în prezenta cauză, deoarece intimatului i s-a acordat posibilitatea de a proba susținerile sale, dar mențiunile agentului constatator au fost infirmate prin probatoriul administrat, martorul audiat relatând împrejurări constatate personal.

Pentru toate aceste considerente tribunalul constată că sentința civilă apelată este legală și temeinică iar în baza art. 480 C. proc. Civ. urmează să respingă apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge apelul formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV cu sediul în București, sector 2, _______________________ nr. 7, împotriva sentinței civile nr.3890/17.09.2014, pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul R___ F______ A_____ ca nefundat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26.05.2015.

Președinte Judecător

E______ M_____ O_____ G_______ N_______



Grefier

L_______ I___

Concept red. gref. L.I-

.Red. Jud: GN./4ex

Jud.fond :– Jud

Comunicat ex.


Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025