ROMÂNIA

TRIBUNALUL C____- S______

REȘIȚA

SECȚIA A II A CIVILĂ, DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 458

Ședința publică din data de 13.06.2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE: G_______ Ș_____

JUDECĂTOR: L_______ T_____

JUDECĂTOR: M____ I_____

GREFIER: D______ C_____ BÂRLAȘ

S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurentul B_______ I__, împotriva sentinței civile nr. 1123/12.12.2011 pronunțată de Judecătoria O______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA REGIONALĂ V_____ TIMIȘOARA și A__________ NAȚIONALĂ A VĂMILOR, pentru anulare proces verbal de contravenție – HG. 707/2006.

Cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 36 din OG. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

În baza art. 316 raportat la art. 150 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și procedează la soluționarea recursului.

După dezbaterea cauzei, se prezintă recurentul personal, care solicită admiterea recursului și casarea sentinței pronunțate de Judecătoria O______, pentru audierea martorilor propuși în fața primei instanțe.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei O______, sub nr. XXXXXXXX din 31.08.2011, petentul B_______ I__ a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________/200 nr. xxxxxxx – NR. 523 încheiat la data de 25.08.2011 de A__________ NAȚIONALĂ A VĂMILOR – DIRECȚIA REGIONALĂ V_____ TIMIȘOARA – BIROUL VAMAL NAIDĂȘ și exonerarea sa de plata amenzii aplicate.

În motivarea plângerii, contravenientul a arătat că nu se face vinovat de comiterea abaterii contravenționale reținute în sarcina sa, întrucât nu a fost întrebat de autoritățile vamale,la ______________________ are asupra sa țigări iar țigările găsite în autoturism nu erau ascunse. De asemenea, a mai arătat că nu are posibilități materiale de a achita amenda aplicata de organul constatator.

Prin sentința civilă nr. 1123/12.12.2011, Judecătoria O______ a respins plângerea contravențională formulată de petent.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat s-a aplicat contravenientului o amendă în sumă de 5.000 lei, pentru comiterea contravenției prevăzute și sancționate de disp. art. 653 al.1 lit. a și al. 2 din HG 707/2006 și s-a dispus confiscarea a 42 pachete țigarete marca FAST.

S-a reținut ca potrivit prevederilor art. 653 alin. 1 lit. a din HG nr. 707/2006, modificata si completata prin HG 946/2007,constituie contravenție sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă. Potrivit al. 2 al aceluiași articol, în cazul în care contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.

Din conținutul procesului verbal de contravenție, prima instanță a reținut că în data de 25.08.2011, petentul s-a prezentat la controlul vamal, pe sensul de intrare în România, iar la controlul vamal s-a găsit în bagaje ascunsă și nedeclarată, cantitatea de 42 pachete țigarete marca FAST. Petentul a semnat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției fără obiecțiuni.

Analizând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța de fond a constatat că nu există motive care să atragă nulitatea absolută și nu au fost invocate motive care să atragă nulitatea relativă a procesului verbal contestat.

Fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării. Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agentul constatator și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut. Prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

De asemenea, instanța de fond a reținut că stabilirea stării de fapt de către agentul constatator s-a realizat în condițiile legii, astfel că forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu rezultă doar din aplicarea principiului general din dreptul administrativ referitor la prezumția de legalitate a actului întocmit de un agent al statului, ci și din dovezile în baza cărora s-a întocmit, respectiv țigaretele confiscate a căror existenta este recunoscuta de petent. Este de reținut faptul că petentul a avut posibilitatea de a se apăra împotriva prezumției de legalitate a procesului-verbal de contravenție, atât prin dreptul la formularea de obiecțiuni cât și prin plângerea adresată instanței, astfel că nu se poate afirma că a fost încălcată prezumția de nevinovăție instituită de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Procesul verbal cuprinde descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârșită și arătarea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite într-o măsură suficientă pentru a crea instanței o imagine completă asupra stării de fapt ce a condus la sancționarea contravenientului. Agentul constatator a consemnat corect starea de fapt constatata cu propriile simțuri respectiv faptul ca in autoturismul supus controlului au fost găsite cele 42 pachete țigarete marca FAST.

Prima instanță a constatat că petentul a recunoscut fapta săvârșită iar în cuprinsul plângerii contravenționale nu a contestat faptul ca țigaretele confiscate i-ar aparține. În ceea ce privește stabilirea valorii amenzii contravenționale aplicate petentului, raportat la numărul de pachete de țigarete introduse în țară, instanța de fonda apreciat că sancțiunea contravențională a fost aplicata cu respectarea prevederilor art. 21 al. 3 din OG 2/2001, fiind respectat principiul proporționalității faptei cu sancțiunea aplicată. Astfel, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 5.000 lei – valoarea minimă prevăzută de lege.

Conform prevederilor art. 7 al. 2 din OG 2/2001, avertismentul „se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă„ ori în speță, instanța apreciază că gravitatea faptei săvârșite o face incompatibilă cu sancțiunea avertismentului. In cazul înlocuirii amenzii contravenționale cu avertismentul, sancțiunea aplicată nu și-ar mai atinge scopul educativ și preventiv avut în vedere de legiuitor pentru a preîntâmpina introducerea ilegală în țară a unor produse accizabile.

Raportat la starea de fapt și de drept descrisa anterior, s-a concluzionat că măsura confiscării celor 42 pachete țigarete marca FAST a fost luată cu respectarea și aplicarea corectă a prevederilor legale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, petentul B_______ I__, solicitând modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond, admiterea plângerii contravenționale, în sensul reducerii amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei sau înlocuirii acesteia cu sancțiunea contravențională „avertisment”.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că nu a ascuns țigările și drept urmare, împrejurările comiterii faptei nu sunt conforme cu cele descrise de organul constatator în actul administrativ criticat.

De asemenea, în fața instanței de recurs, a solicitat administrarea de probe testimoniale, în vederea circumstanțierii modului în care a comis fapta descrisă în actul constatator.

Intimatul nu a formulat întâmpinare, deși a fost legal citat în cauză.

Examinând sentința civilă recurată, potrivit motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, pentru orice motiv de modificare sau de casare prevăzut de art. 312 al. 2 raportat la art. 304, C.pr.civilă și sub aspectul temeiniciei și legalității se constată că recursul este fondat din următoarele considerente:

Tribunalul reține că, prin actul constatator criticat, intimata a aplicat recurentului o amendă contravențională în sumă de 5.000 lei, pentru comiterea contravenției prevăzute și sancționate de disp. art. 653 al.1 lit. a și al. 2 din HG. 707/2006 privind Regulamentul vamal și a dispus confiscarea a 42 pachete țigarete marca FAST.

Tribunalul consideră că, în speță, se impune o reapreciere a probelor, în condițiile în care prima instanța nu a administrat probele testimoniale solicitate de recurent, probe de natură să conducă la stabilirea unei stări de fapt conforme cu realitatea.

Ca urmare, cum în fața instanței de recurs nu se poate administra decât proba cu înscrisuri și pentru a nu se încălca dreptul la apărare al recurentului, ce este reglementat și de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, care prevede că ,,...orice persoană are dreptul....să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el...”, Tribunalul, în temeiul art. 304¹, art. 312¹ pct. 5 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, Judecătoria O______, urmând ca instanța de rejudecare să administreze probele testimoniale solicitate de recurent, pentru stabilirea unei situații de fapt conforme cu realitatea și, pe cale de consecință, dacă se impune, să reindividualizeze sancțiunea contravențională aplicată de intimată, în calitate de organ constatator.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil formulat de recurentul B_______ I__, domiciliat în comuna Cărbunari, ____________________, jud. C____-S______, împotriva sentinței civile nr. 1123/12.12.2011, pronunțată de Judecătoria O______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara, cu sediul în Timișoara ______________________________ nr.89 ________________ T____.

Casează hotărârea pronunțată de prima instanță.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.06.2012

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

G_______ Ș_____ L_______ T_____ M____ I_____

GREFIER,

Bârlaș D______ C_____

Red.Ș.G./16.07.2012

Tehnored. BDC./19.07.2012

Ex.2

Judecător fond: C____ O_____ R____