DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 15.09.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P_________: R___ V___ A________
JUDECĂTOR: M_____ E_____
JUDECĂTOR: L_______ G______ A________
GREFIER : M____ A______ M________
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurentul - intimat, I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV împotriva sentinței civile nr.417/11.02.2014, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-petent N_______ C______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra motivelor de recurs.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise va amâna pronunțarea pentru data de 22.09.2015
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 22.09.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.09.2015.
Președinte Judecător Judecător
R___ V___ A________ M_____ E_____ L_______ G______ A________
Grefier
M____ A______ M________
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 22.09.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P_________: R___ V___ A________
JUDECĂTOR: M_____ E_____
JUDECĂTOR: L_______ G______ A________
GREFIER : M____ A______ M________
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurentul - intimat, I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV împotriva sentinței civile nr.417/11.02.2014, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-petent N_______ C______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când,
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise va amâna pronunțarea pentru data de 29.09.2015
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 29.09.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.09.2015.
Președinte Judecător Judecător
R___ V___ A________ M_____ E_____ L_______ G______ A________
Grefier
M____ A______ M________
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1408 R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 29.09.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P_________: R___ V___ A________
JUDECĂTOR: M_____ E_____
JUDECĂTOR: L_______ G______ A________
GREFIER : M____ A______ M________
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurentul - intimat, I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV împotriva sentinței civile nr.417/11.02.2014, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-petent N_______ C______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când,
T R I B U N A L U L,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 01.08.2012, petentul, N_______ C______ în contradictoriu cu intimatul, I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV a solicitat anularea procesului verbal ________ xxxxxxx/09.07.2012.
În motivarea cererii, petentul a arătat că în procesul verbal contestat s-a reținut că la trecerea la nivel cu calea ferată pe __________________________ la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX nu a respectat semnalele roșii în funcțiune fiind sancționat conform art. 102/3 cu amendă în valoare de 630 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice perioadă de 90 de zile.
In fapt, petentul arată că la data de 09.07.2012, se deplasa la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe ________________________ București în direcția _______________________. La intersecția cu calea ferată a oprit la semnalul luminos, semibarierele erau în mișcare aproape în poziție verticală, deoarece trenul trecuse cu 10-15 secunde înainte; el s-a asigura stânga dreapta, perioada în care semnalele s-au oprit, după care si-a continuat drumul.
A fost oprit de un echipaj de politie care i-a comunicat că nu a oprit la trecerea la nivel cu calea ferată când semnalele luminoase erau active și i s-a reținut permisul de conducere pe o perioadă de 90 de zile.
A considerat că cele reținute în procesul verbal cu sunt reale.
Petentul nu a indicat niciun temei de drept și nu a solicitat administrarea vreunei probe.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare, dar la solicitarea instanței a comunicat punctul de vedere al agentului constatator, dovada de comunicare a procesului verbal.
In cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri și un martor, F____ A____ a cărei depoziție se află la f. 50 dosar. La solicitarea instanței CN CFR SA a comunicat relații cu privire la modul de funcționare al barierelor aflate la locul săvârșirii contravenției, respectiv ________________________ nivel cu calea ferată, Voluntari.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ xxxxxxx/09.07.2012 întocmit de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 630 lei întrucât în data de 09.07.2012, a condus autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX din direcția București către _________________________ , iar când a ajuns la trecerea de cale ferata nu a respectat semnalele roșii în funcțiune și nu a oprit, continuându-și deplasarea.
Fapta este prevăzută de dispozițiile art 102 alin 3 lit c din OUG nr. 195-2002. Plângerea a fost depusă cu respectarea termenului de 15 zile stabilit de art.118 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din același act normativ, a fost semnat de către agentul constatator petentul refuzând semnarea acestuia.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că din probele administrate în cauză rezultă o situație de fapt diferită de cea reținută de agentul constatator.
Prin procesul verbal de contravenție, s-a reținut că petentul nu a oprit la trecerea la nivel cu calea ferată în timp ce semnalele luminoase și sonore erau în funcțiune.
Din declarația martorei F____ A____ a rezultat că la data reținută în procesul verbal ca fiind data săvârșirii contravenției, aceasta se afla în autoturism cu petentul, iar când petentul s-a angajat în traversarea trecerii la nivel cu calea ferată semnalele acustice și luminoase nu erau în funcțiune. (declarație f. 50).
În acest context, instanța a constatat că susținerile petentului cu privire la împrejurările în care a fost constatată fapta sunt întru totul confirmate de declarația martorei, aceasta din urmă fiind în măsură să precizeze în mod detaliat aspecte necontestate din procesul verbal (data, locul, sensul de mers), ceea ce conferă credibilitate depoziției acesteia.
În aceste condiții, instanța a reținut că situația de fapt prezentată de petent este susținută de probele administrate în cauză, motiv pentru care, constatând că petentul nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa, urmează în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 a admite plângerea contravențională și a anula procesul verbal de contravenție contestat.
Totodată, instanța a reținut că nu mai subzistă temeiul legal în ceea ce privește obligarea petentului la plata sumei de 630 lei cu titlu de amendă contravențională și nici a sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 zile, consecința fiind exonerarea petentului de plata acesteia și înlăturarea sancțiunii complementare.
Împotriva sentinței civile nr. 417/11.02.2014, a formulat recurs intimatul, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare, recurentul-intimat a arătat ca fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constată personal de agentul constatator, astfel ca procesul verbal se bucura de prezumția de temeinicie, fiind legal întocmit.
Recurentul-intimat a susținut că nu a fost probată în fața instanței de fond existența nici a laturii obiective nici a laturii subiective a contravenției.
A mai susținut recurentul că declarația martorei nu se coroboreaza cu cele susținute de reclamant în cuprinsul plangerii contravenționale..
Recurentul-intimat a apreciat ca petentul nu a facut dovada netemeiniciei procesului verbal, dat fiind faptul ca declarația unui martor in legatura cu care nu există certitudinea ca a fost de față, a fost singura probă administrată în cauză.
Intimatul-petent, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul declarat, tribunalul reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/09.07.2012 întocmit de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 630 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. c) din OUG nr. 195/2002, întrucât, la data de 09.07.2012, s-a constatat faptul că nu a respectat semnalele roșii în funcțiune la trecerea la nivel cu calea ferată, nu a oprit și a continuat deplasarea.
În drept, instanța reține că, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Este adevărat că G 2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de contravenție însă, având în vedere că acesta este un act administrativ, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica judiciară se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția relativă de legalitate, astfel încât, din această perspectivă, îi revine petentului obligația de a propune și aduce probe care să dovedească contrariul celor reținute de agentul constatator în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Dincolo de prevederile dreptului național român, instanța reține că, cel puțin după pronunțarea cauzei A_____ împotriva României (hotărârea CEDO-Secția a III-a din 04.10.2008), este fără putință de tăgadă faptul că materia contravențională română se încadrează în noțiunea de „acuzație în materie penală” prevăzută de art. 6 paragraful 1 CEDO, astfel încât devin incidente toate garanțiile prevăzute de Convenția europeană, inclusiv prezumția de nevinovăție.
Însă, instanța subliniază că, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, rezultă că art. 6 paragraful 2 din CEDO nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept (hotărârea Salabiaku împotriva Franței din 7.10.1988).
Mai mult, Curtea europeană a statuat că, prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (hotărârea Janosevic împotriva Suediei, par. 101).
Făcând aplicarea jurisprudenței europene mai sus prezentate la procedura contravențională judiciară reglementată de OG 2/2001, instanța reține că prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este, per se, contrară dispozițiilor art. 6 din Convenție și, implicit, nici art. 21 alin. 3 din Constituție privind dreptul la un proces echitabil.
De altfel, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională în decizia nr. 349/2003, persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta atacă în justiție procesul-verbal de constatare a contravenției, iar instanța respinge plângerea formulată ca neîntemeiată, însă în acest caz nu se poate reține că s-a încălcat principiul prezumției de nevinovăție, căci răspunderea contravenientului a fost stabilită, așa cum prescriu Constituția și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Examinând modul de încheiere a procesului-verbal contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, nefiind incident niciunul dintre cazurile de nulitate absolută reglementate de art. 17 din OG 2/2001, care să poată fi invocate din oficiu de către instanța de judecată.
Constatând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța apreciază că acesta se bucură și de o prezumție de temeinicie, astfel cum reiese din economia dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, prezumție relativă care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.
Această probă trebuie să fie făcută de către contestator, în calitate de titular al plângerii contravenționale.
În cauza de față, însă, instanța constată că petentul a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta fiind, așadar, răsturnată.
Astfel, martorul audiat la prima instanță a declarat că la data constatării contravenției se afla în autoturismul condus de către petent, iar la trecerea la nivel cu calea ferată acesta s-a asigurat și a traversat. În acel moment, bariera era ridicată și nu era niciun semnal sonor de avertizare și nici luminos.
Având în vedere că petentul a reușit să facă dovada contrară celor reținute în procesul-verbal, instanța reține că acesta nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Având în vedere aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 C. pr. Civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul formulat de recurentul - intimat, I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV împotriva sentinței civile nr.417/11.02.2014, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-petent N_______ C______, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.09.2015.
Președinte Judecător Judecător
R___ V___ A________ M_____ E_____ L_______ G______ A________
Grefier
M____ A______ M________
Concept red. gref. M.A.M.
Red. Jud: M.E./2exemplare
Jud.fond :– E________-M______ I__________ - Jud.B_____