Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 56/2013

Ședința publică de la 11 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L____ U____

Judecător M_____ D_________

Grefier M_____ T_____

S-a luat în examinare apelul formulat de petentul S______ F______, împotriva deciziei civile nr. 516/R din 20.04.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție îndreptare eroare materială.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citrare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 159¹ alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 720⁸, corelat cu art. 282 alin. 1, teza a II-a C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 04.04.2013, intimatul a depus la dosar întâmpinare.

Curtea, după deliberare, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 282 alin. 1 teza a II-a C. pr. Civ. invocă excepția inadmisibilității apelului și rămâne în pronunțare asupra excepției invocată.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. xxxxx/24 noiembrie 2011 a Judecătoriei Baia M___ s-a admis în parte plângerea formulată de petentul S______ F______ împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 09.02.2011 de agenți constatatori din cadrul intimatului IPJ Maramureș cu sediul în Baia M___ ____________________. 37.

A fost anulat în parte procesul-verbal atacat în ceea ce privește reținerea în sarcina petentului a faptei prevăzute de art. 142 lit. g din ROUG 195/2002, respectiv art. 31 lit. a din OUG 195/2002, fapte sancționate potrivit art. 99 alin. 2, respectiv art. 100 alin. 3 lit. f din OUG 195/2002.

De asemenea, au fost anulate sancțiunile aplicate pentru aceste fapte, fiind menținute celelalte dispoziții ale procesului-verbal atacat.

În considerentele sentinței s-a arătat că starea de fapt reținută în procesul-verbal de către agentul de poliție din cadrul intimatului corespunde parțial realității, în sensul că în data de 9 februarie 2011, în jurul orei 10.40, petentul S______ F______, în timp ce conducea autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe _______________________ M___ a fost oprit de agenți constatatori din cadrul intimatului IPJ Maramureș.

Urmare a controlului efectuat, petentul a refuzat să predea agentului constatator permisul de conducere și certificatul de înmatriculare.

În ceea ce privește reținerea în sarcina petentului a faptei de a fi staționat în locul special amenajat pentru mijloacele de transport în comun și fapta de a nu fi așteptat în vehicul, având în vedere probele administrate în prezenta cauză instanța nu poate reține săvârșirea acestor fapte.

Potrivit art. 142 lit. g din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, . Din declarația martorul semnatar, agentul de poliție i-a solicitat să semneze procesul-verbal aflat la fila 5 din dosar pentru a confirma că lângă vehiculul său se află parcat un alt vehicul. Martorul a mai arătat că la volanul vehiculului nu se afla nici un conducător și nici nu poate preciza marca sau numărul vehiculului respectiv. Martorul a mai susținut că în stația de autobuz din zona UNIC nu se afla parcat nici un vehicul.

Acest fapt a fost confirmat și de martora Pfeilmaier M____ (f.41) care a arătat că vehiculul în care se afla și ea a fost oprit în trafic de agenții de poliție.

Având în vedere cele de mai sus, instanța va anula procesul-verbal pentru fapta reținută în sarcina petentului, respectiv aceea de a fi parcat voluntar în locul special amenajat ca și stație pentru mijloacele de transport în comun.

Petentul a mai fost sancționat contravențional cu amendă pentru faptul că nu a înmânat agentului de poliție permisul de conducere și certificatul de înmatriculare.

S-a reținut că potrivit art. 35 alin. 2 din OUG 195/2002, „Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.”

Potrivit declarației martorei Pfeilmaier M____ precum și a susținerilor petentului, acesta doar a arătat agentului de poliție permisul de conducere și certificatul de înmatriculare și nu le-a înmânat agentului, astfel cum prevede art. 35 alin. 2 din OUG 195/2002.

Reținând cele de mai sus, instanța constată că amenda aplicată petentului, respectiv 402 lei se încadrează între limitele prevăzute de lege și a fost aplicată potrivit prevederilor legale aplicabile (art. 101 alin. 2 din OUG 195/2002).

Cât privește individualizarea sancțiunii ce a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Instanța a considerat amenda aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege ca fiind proporțională gradului de pericol social al faptei, astfel că aceasta va fi menținută.

Petentul a mai fost sancționat contravențional pentru fapta de a fi părăsit vehiculul în care se afla, deși agentul de poliție i-a să nu părăsească locul săvârșirii contravenției.

Instanța a reținut analizând probatoriu administrat în prezenta cauză că în sarcina petentului nu se poate reține această contravenție. Din declarația martorei Pfeilmaier M____ (f.41), instanța a reținut că agentul de poliție a oprit vehiculul în care se afla pe banda de mers ș nu s-a solicitat ca vehiculul să fie tras pe partea dreapta a sensului de mers.

Din susținerile petentului, necontestate, instanța a reținut că petentul a tras pe dreapta, astfel că nu se poate reține că petentul a părăsit locul săvârșirii contravenției.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a anulat procesul-verbal pentru această faptă.

Împotriva hotărârii a declarat recurs petentul S______ F______ solicitând modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii în totalitate a plângerii contravenționale.

În motivarea cererii de recurs s-a arătat, în esență că, plângerea e întemeiată întrucât agentul constatator nu a avut nici un fel de incidiu privind încălcarea normelor rutiere de către petent. Or potrivit art. 182 din HG 1391/2006, oprirea autovehiculelor pe drumurile publice se realizează de către polițist atunci când se constată încălcări ale normelor rutiere ori în situația în care există indicii temeinice despre săvârșirea unei contravenții ori a unei fapte de natură penală pentru identificarea persoanelor care au comis astfel de fapte.

În drept s-au invocat prevederile art. 182 din H.G. nr. 1391/2006, 182 al. 2 din OUG 195/2002 și art. 35 alin. 2 din OUG 195/2002.

Intimatul, prin reprezentantul său prezent în instanță a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Prin decizia civilă nr. 516/R din 20.04.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Maramureș, a fost respinsă ca inadmisibil recursul declarat de petentul S______ F______ împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 24.11.2011, pronunțată de Judecătoria Baia M___, jud. Maramureș, care a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursului, pe care analizând-o, a reținut următoarele:

Procesul – verbal atacat constată săvârșirea de către petent a unor fapte contravenționale prevăzute și sancționate de OUG 195/2002.

Potrivit art. 118 alin. 2 indice 1 din OUG 195/2002, hotărârea prin care judecătoria soluționează plângerea împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de acest act normativ este definitivă și irevocabilă.

Pentru aceste considerente tribunalul a admis excepția invocată cu consecința respingerii ca inadmisibil a recursului declarat în cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat apel reclamantul S______ F______, solicitând admiterea acestuia, casarea recursului atacat și să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 09.02.2011 de către I____________ de Poliție al Județului Maramureș – Serviciul Poliție Rutieră și exonerarea acestuia de la plata amenzii.

În motivare apelantul susține că agentul constatator B____ A______, la controlul efectuat nu a menționat motivul opririi acestuia în trafic, lucru probat prin declarația martorului Pfelmayer M____, aflată la dosarul cauzei.

În situația de fapt rezultă că nu a încălcat prevederile art.35 alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002, instanța reținând în seama acestuia acest element din procesul-verbal.

Agentul constatator i-a indicat martorului P_____ V_____ un autoturism parcat lângă autoturismul acestuia și în loc să-l sancționeze, îl determină să semneze procesul verbal în care specifică că i-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 zile, săvârșind astfel infracțiunea de fals intelectual, prevăzută și pedepsită de Codul penal.

Agentul B____ A______ a încălcat și prevederile art.142 lit. g din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002.

Așadar, apelantul consideră că a respectat prevederile art.35 alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 182 din H.G. nr. 1391/2006 articole pe care le-a detaliat în plângerea anterioară.

În concluzie, apreciază că pe fondul cauzei tribunalul nu a interpretat corespunzător actele normative indicate în plângere.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 4 aprilie 2013 pârâtul I____________ de Poliție al Județului Maramureș a solicitat respingerea apelului ca fiind inadmisibil.

În motivare arată că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 142 lit.g din R.O.U.G 195/2002, art.35 alin.2 și art.31 lit.a din O.U.G. nr. 195/2002 pentru aceea că la data de 09.02.2011 în calitate de conducător auto a condus autovehiculul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXX, pe _______________________ M___ și a oprit voluntar autoturismul în stația destinată mijloacelor de transport în comun. de asemenea a refuzat să înmâneze la cererea polițistului rutier actele de înmatriculare al autovehiculului și permisul de conducere. Totodată locul săvârșirii contravenției lăsându-și cartea de identitate.

Prin sentința civilă a Judecătoriei Baia M___ nr. xxxxx/24.11.2011, irevocabilă la data pronunțării s-a admis parte plângerea formulată de petentul S______ F______, s-a anulat în parte procesul-verbal respectiv în ceea ce privește contravenția de la art.142 lit.g din R.O.U.G nr. 195/2002 și a contravenției prev. de art. 31 lit.a din O.U.G. nr. 195/2002.

Împotriva acestei soluții S______ F_____ a formulat recurs ce în data de 20.04.2012 a fost respins de Tribunalul Maramureș ca fiind inadmisibil conform Legii nr. 202/2012.

Totodată a formulat două cereri de îndreptare a erorii materiale ce au fost respinse de Judecătoria Baia M___ prin încheierile din data de 30.01.2012 și 23.02.2012.

Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de apel și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 282 alin. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865 aplicabil în speță prin prisma art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, obiectul apelului îl reprezintă hotărârile de primă instanță.

În speță, se constată că obiectul apelului intentat de reclamantul S______ F______ îl constituie o decizie pronunțată de tribunal în compunerea completului de recurs, deci în faza de soluționare a recursului.

Așa cum rezultă din economia dispozițiilor art. 377 alin. 2 pct. 4 hotărârile date în recurs sunt irevocabile, deci nesusceptibile de a mai fi suspuse vreunei căi de atac de reformare.

Față de cele ce precedă, împotriva deciziei civile nr. 516/R din 20.04.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX prin care Tribunalul Maramureș s-a pronunțat asupra recursului declarat de reclamant nu poate fi introdus apel, această decizie nefiind susceptibil a putea fi examinată pe această cale devolutivă și ordinară de reformare.

Așa fiind, în temeiul art. 282 alin. 1 Curtea urmează a respinge ca inadmisibil apelul declarat în cauză dereclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil apelul declarat de reclamantul S______ F______ împotriva deciziei civile nr. 516/R din 20.04.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Maramureș.

Decizia este definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de al comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11 aprilie 2013.

PREȘEDINTE, L____ U____		JUDECĂTOR, M_____ D_________
	GREFIER, M_____ T_____

Red.L.U./Dact.S.M

2 ex./18.04.2013

Jud.recurs. V.I_____/S.O_____/V.P__