R O M Â N I A
JUDECĂTORIA A_________ JUDEȚUL TELEORMAN
DOSAR NR.XXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3293
Ședința publică din 7 octombrie 2015
Instanța compusă din :
Președinte : M_____ I____ M________
Grefier : A______ D______
********
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile ce are ca obiect anulare proces-verbal de contravenție formulată de petentul S____ M_____, cu domiciliul în ________________________________, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 15.01.2015, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Biroul Rutier A_________, cu sediul în A_________, ____________________. 71-73, jud. Teleorman.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea din data de 25 septembrie 2015 , parte integrantă a prezentei , când instanța având nevoie de timp pentru a delibera , a amânat cauza la data de 7 octombrie 2015 , pronunțând prezenta sentință civilă .
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față , constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXX la data de 21.01. 2015 , petentul S____ M_____ a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 15.01.2015, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Biroul Rutier A_________ , exonerarea de la plata amenzii în sumă de 975 lei și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În motivare , a arătat că la intersecția dintre ________________________ N______ B_______ se află o trecere de pietoni prevăzută cu limitatoare de viteză și un semafor care de cele mai multe ori funcționează cu lumină intermitentă , rar funcționează normal, uneori nicidecum ; după ce a redus viteza , a oprit , s-a asigurat că nu sunt pietoni angajați în traversarea străzii și a intrat în intersecție pe semnalul intermitent de culoare galben a semaforului, invocând dispozițiile art. 53 alin. 2 din R.A.O.U.G. 195/2002.
A apreciat petentul că, sancționarea sa cu amendă și suspendarea permisului de conducere este nelegală, deoarece nu a încălcat prevederile art. 52 alin. 1 din O.U.G. 195/2002. Petentul a invocat și prevederile CEDO în materie.
Beneficiind de prezumția de nevinovăție, rezultă că petentul , deși are această facultate , nu este obligat să-și dovedească nevinovăția , sarcina probei revenind intimatului , acesta fiind partea în litigiu care trebuie să facă dovada că aspectele consemnate în procesul verbal de contravenție sunt întemeiate și corespund realității.
În drept , au fost invocate dispozițiile art. 31 din O.G. 2/2001 , art. 118 din O.U.G. 195/2002.
În susținere , au fost depuse în copie o ________ înscrisuri ( filele 6 – 12 ).
La data de 11.02. 2015 , intimatul I.P.J. Teleorman a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare , s-a arătat că situația prezentată de petent în plângere nu corespunde realității , întrucât la data de 15.01. 2015 , ora 08:21, acesta a condus autoturismul marca „ Skoda O______ „ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _____________________________ iar la intersecția cu __________________________-a continuat deplasarea pe culoarea roșu a semaforului electric aflat în funcțiune . Abaterea a fost filmată cu mijloace tehnice certificate de lege din dotarea poliției ( MAI xxxxx).
În drept , au fost invocate dispozițiile art. 52 alin. 1 din R.A.O.U.G. 195/2002, art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. 195/2002, O.G. 2/2001, art. 139 Cod procedură civilă.
În susținere , a fost depus CD-ul cu înregistrarea video a abaterii și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin încheierea de ședință din data de 08.05. 2015 , a fost încuviințată proba cu înscrisuri solicitată de părți și proba cu un martor solicitată de petent , fiind audiat martorul M_____ M_____ a cărui declarație consemnată a fost atașată la dosarul cauzei , după citire și semnare .
În ședința publică din data de 25.09. 2015 , petentul prin apărător a depus note scrise.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele ;
Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 15.01.2015, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Biroul Rutier A_________
i s-a aplicat petentului P_____ B_______ G______ amendă în valoare de 975 lei iar ca măsură complementară i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile , pentru contravențiile
prevăzute de art. 52 alin. 1 și art. 147 din R.A.O.U.G nr. 195/2002 , constând în aceea că la data de 15.01. 2015 , ora 08:21, a condus auto marca „ Skoda O______ „ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _____________________________ iar la intersecția cu __________________________-a continuat deplasarea pe culoarea roșu a semaforului electric aflat în funcțiune . De asemenea , nu a avut asupra sa permisul de conducere , actul de identitate și actele autoturismului .
Procesul verbal a fost semnat de petent .
Constatând că plângerea petentului a fost înregistrată în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001 și art. 118 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, instanța va proceda potrivit prevederilor art. 34 alin. 1 din același act normativ la verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 și având în vedere decizia nr. XXII/19 martie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, legalitatea celorlalte dispoziții ale proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției contestate, instanța reține că acestea au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Această prezumție legală este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cu care, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei). În consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală instituite prin art. 6 din Convenție (a se vedea cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Conform aceleiași jurisprudențe, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Concluzionând, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31–36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Art. 52 alin. 1 și 2 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 prevede că semnalul de culoare roșie interzice trecerea , iar vehiculul trebuia oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor , iar în lipsa acestuia în dreptul semaforului.
Nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului constituie contravenție potrivit art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II a de sancțiuni ( 4 sau 5 puncte amendă – art. 98 alin. 4 lit. d ) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile .
Art. 147 alin. 1 din R.A.O.U.G. nr.195/2002 prevede obligația conducătorului auto de a avea asupra sa actul de identitate , permisul de conducere , certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și , după caz , atestatul profesional precum și celelalte documente prevăzute de legislație în vigoare , nerespectarea acestei obligații constituind contravenție conform art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.. nr. 195/2002 , sancționată cu amenda prevăzută în clasa a III a de sancțiuni ( de la 6 la 8 puncte amendă – art. 98 alin. 4 lit. b ) .
Conducătorii de autovehicule trebuie să poarte, conform art. 36 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, în timpul circulației pe drumurile publice centură de siguranță omologată , cu excepția cazurilor prevăzute în regulament , nerespectarea acestei obligații atrăgând pe lângă sancțiunea amenzii prevăzută în clasa a I a de sancțiuni ( 2 sau 3 puncte amendă – art. 98 alin. 4 lit. a ) și aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare , conform art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 .
Fapta așa cum a fost reținută în procesul verbal de constatare a contravenției și dovedită de intimat cu înregistrarea video a abaterii, întrunește elementele constitutive ale contravențiilor reținute în sarcina sa iar petentul prin administrarea probei cu înscrisuri și martorul M_____ M_____ ,nu a făcut dovada netemeiniciei sau nelegalității actului constatator deși potrivit art. 249 Cod procedură civilă, sarcina probei îi incumba.
Având în vedere cele mai sus expuse , instanța apreciază plângerea ca neîntemeiată , urmând a fi respinsă ca atare .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge plângerea contravențională , formulată de petentul S____ M_____, cu domiciliul în ________________________________, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 15.01.2015, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Biroul Rutier A_________, cu sediul în A_________, ____________________. 71-73, jud. Teleorman , ca neîntemeiată .
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare , ce se va depune la Judecătoria A_________ .
Pronunțată în ședință publică , astăzi , 07.10. 2015 .
PREȘEDINTE , GREFIER,
M_____ I____ M________ A______ D______
Red. M.I.M./ 17.12. 2015
Tehnored. V.S./ 17.12. 2015/ 4 ex.
Comunicat 2 ex. la data de 18.12.2015.
Grefier,