R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2825

Ședința publică din 11 iunie 2014

Președinte: R___ A______

Grefier: L_______ M_____

S-a luat în examinare, în urma declinării, plângerea formulată de către petentul P__ V_____ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/04.02.2014 în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul petentului, avocat B____ A________, în substituirea avocatului R___ S_____, lipsă fiind reprezentantul intimatului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Plângerea este legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, la data de 05 iunie 2014, prin serviciul registratură, s-a depus de către intimat extrasul Dispoziției IGPR nr. 4210/31.07.2014, prin care agentul de poliție F_____ F______ Nicușor este desemnat ca polițist rutier.

Reprezentantul petentului depune delegație de substituire și arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Constatând că nu au fost formulate alte cereri și că nu mai sunt alte probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul petentului solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, în sensul anulării sancțiunilor aplicate și a măsurii tehnico-administrative referitoare la reținerea permisului de conducere. În subsidiar, solicită anularea măsurii tehnico-administrative referitoare la reținerea permisului de conducere.

I N S T A N Ț A

Constată că prin plângerea înregistrată la Judecătoria A___ la data de 07.02.2014, petentul P__ V_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___ a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/04.02.2014, în sensul anulării sancțiunilor aplicate și a măsurii tehnico-administrative referitoare la reținerea permisului de conducere. În subsidiar, a solicitat anularea măsurii tehnico-administrative referitoare la reținerea permisului de conducere.

În motivare, petentul a arătat că, prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx, încheiat de un angajat al Postului de Poliției Ș___ la data de 04.02.2014, a fost sancționat contravențional pentru faptele prevăzute de art. 120 alin. 1 lit. h și i din H.G. nr. 1391/2006 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, agentul constatator aplicând sancțiunea principală a avertismentului și dispunând reținerea permisului de conducere. În fapt, agentul constatator a reținut faptul că a efectuat o manevră de depășire în raza indicatorului "Depășirea interzisă” și cu încălcarea marcajului continuu simplu.

A apreciat procesul verbal contestat ca fiind netemeinic și nelegal, având în vedere că domnul F_____ F______ nu avea calitatea de a constata contravențiile menționate în procesul verbal și cu atât mai puțin nu avea dreptul de a aplica sancțiunile prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, fiind angajat în cadrul Postului de Poliție Ș___ și nu în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție – Serviciul Rutier.

Procesul verbal contestat a fost întocmit de agentul constatator cu eludarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, în procesul verbal contestat, agentul constatator s-a limitat la o descriere generică a faptei, respectiv depășire în zona de acțiune a indicatorului ”Depășirea interzisă”, fără a realiza o descriere în concret a contravenției în sensul indicării locului concret al poziționării respectivului indicator și a locului concret în care a avut loc presupusa depășire neregulamentară. În ceea ce privește locul săvârșirii contravenției agentul constatator a menționat ”DN 69 la _______________________ ”. În susținerile sale a invocat practică judiciară.

Referitor la probațiune a arătat că, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În cuprinsul procesului verbal contestat, agentul constatator nu a făcut nici o mențiune cu privire la faptul că constatarea contravenției a fost făcută cu ajutorul unor mijloace tehnice, fiind evident faptul că intimatul nu va putea justifica săvârșirea contravenției cu ajutorul unor imagini sau probe video.

În aceste condiții a considerat că procesul verbal contestat nu poate face dovada prin el însuși cu privire la săvârșirea vreunei contravenții, astfel încât acesta nu poate răsturna prezumția de nevinovăție care funcționează în favoarea sa, contravenția reținută întrunind elementele unei acuzații în materie penală în sensul dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are un caracter represiv și preventiv, fapt stabilit de CEDO în cauza A_____ contra României.

Referitor la situația de fapt așa cum a menționat în mod expres în cuprinsul procesului verbal la rubrica "Alte mențiuni”, nu a efectuat nicio depășire în zona de acțiune a unui indicator care să interzică o asemenea manevră și cu atât mai puțin nu a încălcat nici marcajul continuu simplu în condițiile în care, la _______________________ (locul indicat de agentul constatator) marcajul rutier este linie discontinuă (conform planșelor foto depuse în probațiune).

Potrivit textului legal indicat de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal contestat, respectiv dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. i din O.U.G. nr. 195/2002, pentru faptele reținute în sarcina sa, legiuitorul a prevăzut aplicarea sancțiunii principale a amenzii din clasa a II-a de sancțiuni (în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunile din clasa a II-a reprezintă 4 sau 5 puncte-amendă) și a măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

În considerarea faptului că, în concordanță cu dispozițiile art. 95 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, agentul constatator a înțeles să aplice sancțiunea principală a avertismentului și nu cea a amenzii, a apreciat că în mod eronat agentul constatator a dispus măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, deoarece o asemenea măsură se aplică doar în situația în care sancțiunea principală este amenda, nu și în situația în care sancțiunea principală este avertismentul.

În drept a invocat dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002, HG nr. 1391/2006.

În probațiune a depus procesul verbal de contravenție.

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată și menținerea valabilității actului de sancționare.

În motivare a arătat că, la data indicată în procesul verbal, agentul constatator executa atribuțiile de serviciu prin supravegherea și controlul traficului rutier pe raza localității Ș___, a constatat direct că autoturismul marca Peugeot, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX condus de petent, a efectuat o manevră de depășire a autoturismului marca Dacia, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, în zona de acțiune a indicatorului “Depășirea interzisă”, încălcând marcajul longitudinal continuu simplu ce separă sensurile de deplasare.

Agentul constatator a procedat la oprirea autovehiculului, a adus la cunoștința conducătorului auto motivul opririi și măsurile ce urmează a fi aplicate, după care a întocmit procesul-verbal pentru încălcarea prevederilor art. 120, alin. l din HG nr. 1391/2006, a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 100, alin. 3, lit. e din OUG nr. 195/2002, dispunând, totodată, conform art. 96, alin. l din OUG nr. 195/2002 sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 de zile. De asemenea, a fost luată măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere în conformitate cu prevederile art. 111, alin. l, lit. c din OUG nr. 195/2002 .

A apreciat procesul verbal ca fiind legal și temeinic, constatând în raport de probatoriul administrat în cauză că petentul se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa, din plângerea formulată reieșind că petentul invocă o altă stare de fapt fără a arăta motivele de nelegalitate sau să infirme constatarea agentului.

Abaterea săvârșită de petent a fost constatată la fața locului personal de agentul de poliție, legal abilitat în acest sens, conform dispozițiilor art. 109 din OUG nr. 195/2002, acesta percepând în timp real abaterea săvârșită, prin propriile simțuri, iar simpla negare a stării de fapt, nu este de natură să pună sub semnul întrebării cele constatate de agentul constatator aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Cât privește fapta petentului, a arătat că aceasta a existat și a fost corect individualizată, fiind aplicat minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită, aspect ce denotă preocuparea agentului de a aplica prevederile legale raportat la particularitățile cazului și la conduita petentului, în cauză nefiind necesară intervenția judecătorului.

Deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție în baza art. 6 CEDO, veridicitatea constatărilor personale ale organului de politie nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității, iar aceste indicii trebuiesc furnizate de petentul care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce însă la o simplă susținere a acestuia în sensul negării faptelor imputate.

Procesul verbal de contravenție fiind un act întocmit de un agent aflat în exercițiul funcțiunii, a solicitat recunoașterea valorii probatorii a înscrisului care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în forma „ad validitatem” cu respectarea condițiilor de formă și fond în scopul producerii efectelor pentru care a fost întocmit.

Cât privește temeinicia procesului verbal, a apreciat că procesul verbal de contravenție nu este un simplu act de acuzare, întrucât el conține și constatarea faptei făcută personal de agentul constatator, precum și sancțiunea aplicată.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 si art. 34 din O.G. nr. 2/2001 reiese ca procesul verbal nu numai că nu este lipsit de forță probantă, dar face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcută de petent în raport strict de fapta reținută prin procesul verbal.

A apreciat că, în cauză, nu se pune problema înlocuirii sancțiunilor aplicate de agentul constatator cu avertisment, întrucât fapta de a depăși pe linia continuă, într-o zonă în care depășirea este interzisă, prezintă un pericol social sporit putând duce la accidente grave de circulație.

În probațiune a depus: declarația conducătorului auto depășit neregulamentar și raportul agentului constatator.

Prin răspuns la întâmpinare, petentul a arătat cu privire la ”declarația” martorului, depusă în probațiune de intimat, că reprezintă în fapt un formular emis chiar de intimat, pe care martorul cel mult l-a semnat, și în care se indică, ca loc al săvârșirii contravenției DN 69, fără indicarea nici măcar a unei localități, astfel încât nici prin acest înscris nu se poate determina locul săvârșirii contravenției. Prin raportul întocmit de agentul constatator la data de 24.02.2014, posibil din dorința de a acoperii viciul referitor la locul săvârșirii contravenției, agentul constatator a indicat ca și loc al săvârșirii contravenției ____________________________ dinspre A___, înainte de ______________________ DN 69.

A indicat că procesul verbal nu poate fi completat cu probe extrinseci și având în vedere amplasamentul agentului constatator, respectiv la ___________________________________ ”Cabana Deltei” din localitatea Ș___, acesta nu avea vizibilitatea necesară pentru a observa dacă un autoturism efectuează o manevră de depășire în zona situată înaintea de _____________________________>

A solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost ea formulată, anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/04.02.2014 ca fiind netemeinic și nelegal, iar în subsidiar, anularea măsurii tehnico-administrative referitoare la reținerea permisului de conducere.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că, prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/04.02.2014, petentul a fost sancționat cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 120 alin. l din HG nr. 1391/2006 coroborate cu art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002. De asemenea, a fost luată măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere în conformitate cu prevederile art. 111 alin. l lit. c din OUG nr. 195/2002.

Procesul verbal contestat este legal, fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor OG.2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ. Critica petentului privind lipsa calității agentului constatator de polițist rutier este neîntemeiată, aspect ce rezultă dincolo de orice îndoială din Dispoziția nr. xxxxxx/13.08.2012 a Inspectorului General al Poliției Române, depusă în extras la fila 42. Indicarea locului săvârșirii contravenției, respectiv „DN69 din direcția A___, la _____________________ ... în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă și încălcând marcajul simplu continuu”, corespunde exigențelor impuse de art. 16 din OG nr. 2/2001, fiind suficientă. Această descriere, pe care petentul s-a limitat a o contesta la un mod formal, fără a arăta în concret ce alte împrejurări se impunea a fi menționate, permite calificarea faptei ca și contravenția prevăzută de art. 120 alin. 1 lit. h) și i) din HG nr. 1391/2006.

Cât privește temeinicia procesului verbal, instanța observă că acesta a fost întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului instrumentator, bucurându-se, în consecință, o prezumție simplă de validitate. Nefiind afectat de vicii de legalitate, procesul verbal are valoare probatorie și, prin urmare, revine petentului sarcina de a dovedi o stare de fapt contrară celei reținută în actul constatator.

Or, petentul nu a dovedit o altă stare de fapt. Dimpotrivă, constatările agentului de poliție sunt confirmate prin declarația extrajudiciară a d-nului V_____ I____, persoană aflată la volanul autoturismului depășit de petent. Această declarație extrajudiciară nu a fost contestată de petent și nu fost răsturnată prin declarația martorului audiat la cererea petentului (P____ Ș_____ – f. 38), acest martor nefiind în măsură să precizeze concret dacă marcajul încălcat de petent a fost unul continuu sau nu.

Cât privește sancțiunile aplicate, contrar criticilor petentului, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce a fost aplicată ope legis, conform art. 95 și 96 alin. 1 și alin. 2 lit. b) raportat la art. 111 alin. 1 lit. c) din OUG nr. 195/2002, republicată, aplicarea acesteia derivând din dispoziții legale imperative, nefiind lăsată la aprecierea agentului rutier, ci este obligatorie și se impune a fi luată alături de sancțiunea principală a amenzii sau a avertismentului, atunci când se constatată încălcarea textelor de lege incidente.

Cele două sancțiuni sunt asociabile, legiuitorul prevăzând în mod expres că sancțiunile complementare, cum este și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat, se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului, potrivit art. 96 alin. 1 și alin. 2 lit. b) din OUG nr. 195/2002, republicată. De altfel, conform celor statuate de Curtea Constituțională, prin decizia nr. 1305/2008, în cazul săvârșirii unor contravenții la regulile de circulație rutieră, reglementarea cumulată a sancțiunii principale cu una sau mai multe sancțiuni complementare nu încalcă prevederile constituționale, ci, dimpotrivă, înlătură starea de pericol și preîntâmpină săvârșirea altor fapte interzise de lege, după cum această Curte, prin decizia nr. 796/2008, s-a pronunțat în sensul că atare dispoziții nu restrâng drepturi constituționale, ci sancționează fapte care pun în pericol siguranța circulației rutiere în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept.

Prin urmare, instanța apreciază că starea de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, că fapta petentului a fost corect încadrată juridic iar sancțiunile aplicate se încadrează în limitele prevăzute de OUG nr. 195/2002 și, în consecință, va respinge plângerea.

Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge plângerea petentului P__ V_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în A___, ____________________, județ A___, cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinet individual de avocat R___ S_____ din A___, ___________________________. 9, _________________ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/04.02.2014 formulată în contradictoriu cu intimata I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, __________________, nr. 17-21, județ A___.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu apel, ce se va depune la Judecătoria A___, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 iunie 2016.

Președinte Grefier

R___ A______ L_______ M_____

Red/ Tehnred: RA/LM

02.07.2014/4 ex. /2 ______________________________ comunică:

P__ V_____, A___, ___________________________. 9, _________________

I____________ de Poliție Județean A___, A___, __________________, nr. 17-21, județ A___.