Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

Cod operator:2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE nr.120/2014

Ședința publică de la 10 septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C______ B______

Judecător: D_____ S______

Judecător: S_____ N_______ C__________

Grefier: E____ R_____ P______

Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul petent T___ C_________ împotriva sentinței civile nr.807 din 03 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I____________ Județean de Poliție Gorj și G______ G_______ și privind pe asigurătorii ________________________________ - Global City Business Park - Clădirea O23 și S.C. O_______ A________.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul de față are ca obiect anulare proces verbal de contravenție și se află la al doilea termen de judecată. De asemenea a învederat faptul că, la termenul anterior, prin încheierea de ședință din data de 03 iulie 2013 s-a dispus suspendarea judecării recursului declarat de recurentul petent T___ C_________ ca urmare a lipsei nejustificate a părților, iar la data de 13.06.2014, verificând, din oficiu, actele și lucrările dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX, instanța a constatat că se impune repunerea pe rol a dosarului pentru a se verifica dacă operează perimarea ori se menține motivul suspendării.

Tribunalul a invocat din oficiu excepția perimării recursului și s-a procedat la soluționarea acestuia pe această excepție, în condițiile art.137 cod procedură civilă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față;

Prin sentința civilă nr.807 din 03 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petentul T___ C_________ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 08.12.2012, în contradictoriu cu intimații I____________ de Poliție al județului Gorj și G______ G_______ și privind pe asigurătorii ________________________________ și ________________________ a fost înlocuită amenda contravențională aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 08.12.2012 cu „avertisment”.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 420 lei reținându-se în sarcina sa că la data de 08.12.2012 în timp ce conducea autoturismul marca VW Golf cu numărul de înmatriculare XXXXXXX pe raza comunei Văgiulești a efectuat depășirea auto XXXXXXX în intersecția DJ671B cu DC Văgiulești, intersecție cu circulație nedirijată, urmând tamponarea celor două autovehicule.

Analizând cuprinsul procesului verbal de contravenție, cu prioritate sub aspectul legalității sale conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța de fond a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001, neexistând motive de nulitate absolută care să poată fi invocate de instanță din oficiu. De altfel plângerea a privit motive de temeinicie a procesului verbal și nu motive de nelegalitate. Procedând apoi la analiza temeiniciei procesului verbal contestat, instanța de fond a apreciat că din probele administrate în cauză a rezultat că situația de fapt reținută de agentul contestator a corespuns realității.

Instanța de fond a apreciat că procesului verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului în exercițiul funcțiunii trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, beneficiind în această situație de prezumția de legalitate și temeinicie. O astfel de prezumție, nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție, garantată de prevederile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, s. A n^o 141‑A, § 28, 7 octombrie 1988 ; Telfner c. Austriei, n^o xxxxx/96, § 16, 20 martie 2001; A_____ c. României, n^o xxxxx/03, § 60, 4 octombrie 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice.

Instanța de fond a constatat că în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului amintită, este permisă utilizarea prezumțiilor și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont și de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.

În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 420 lei) cât și faptul că i-a fost asigurată petentului posibilitatea de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, fiind încuviințată proba cu martori, a îndreptățit aplicarea prezumției de legalitate și de temeinicie a procesului verbal, având în vedere și faptul că cele consemnate în procesul verbal de contravenție au fost percepute în mod personal de agentul constatator. Astfel, simplele susțineri ale petentului, nedovedite în vreun mod, nu au fost de natură a înlătura prezumția temeiniciei procesului verbal. În acest sens instanța de fond a reținut că declarația martorului audiat în cauză nu a putut fi reținută ca făcând o dovadă contrară celor menționate în cuprinsul procesului verbal de contravenție.

Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat, instanța de fond a analizat în continuare sancțiunea aplicată de agentul constatator așa cum s-a impus art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001. Instanța de fond a avut în vedere că în baza art.7 alin.3 din O.G. nr.2/2001 s-a prevăzut expres posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu a prevăzut expres această sancțiune, pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă și cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.

Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța de fond a considerat că sancțiunea amenzii aplicată a fost prea aspră, nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Pericolul social al faptei săvârșite de petent a fost minim, fapt ce a rezultat din împrejurarea în care a fost săvârșită fapta. Sub acest aspect, instanța de fond a reținut din raportul agentului constatator, întocmit la data de 21.01.2013 (fila 19 din dosar), că accidentul a fost cauzat din culpa comună a celor doi conducători auto, respectiv petentul T___ C_________ și G______ G_______, producându-se doar pagube materiale.

În fapt, petentul T___ C_________, conducând autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXX a efectuat manevra de depășire a autovehiculului cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, în intersecția DJ 671B cu DC Văgiulești, intersecție cu circulația nedirijată, iar numitul G______ G_______ a efectuat manevra de viraj la stânga cu intenția de a întoarce, fără a se asigura că o poate face.

Față de aceste împrejurări, instanța de fond a apreciat că fapta a avut o gravitate redusă și că s-a impus înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, aceasta sancțiune răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art.5 alin.5 și art.23 alin.3 din O.G. nr.2/2001. Această sancțiune a fost mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra faptei săvârșite și de a-l determina să adopte pe viitor un comportament adecvat în societate.

Împotriva sentinței civile nr.807 din 03 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX a declarat recurs petentul T___ C_________, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin cererea de recurs formulată recurentul petent a solicitat să se facă aplicațiunea dispozițiilor art.304 ind.1 cod procedură civilă potrivit cu care: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de lăsare prevăzute de art.304 cod procedură civilă, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele”.

De asemenea a mai arătat că, în fapt, a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de către apelantul petent împotriva procesului verbal de contravenție cu motivarea că fapta contravențională deși a existat și a fost dovedită, a prezentat un grad de pericol social redus iar sancțiunea avertismentului a fost aptă a satisface cerințele legii. Hotărârea pronunțată în cauză a fost netemeinică și nelegală pentru motivele prevăzute de art.304 pct.7,8,9. Totodată a arătat că în data de 08.12.2012, în momentul în care se deplasa pe drumul cu prioritate, având în fața sa microbuzul condus de către intimatul Găinarul G_______. La un moment dat, în dreptul Primăriei comunei Văgiulești, într-o lecție, fără a se asigura, fără a semnaliza și fără a încetini, intimatul a virat stânga. De asemenea a arătat că pe carosabil era polei motiv pentru care circula sub viteza minimă legală și la o distanță considerabilă de autovehiculul intimatului.

Cu ocazia administrării probatoriului, martorul G____ E____ persoana care s-a aflat cu acesta în autoturism a arătat faptul că intimatul nu s-a asigurat, nu a încetinit și nu a semnalizat în momentul în care a schimbat direcția de mers. De asemenea, a mai arătat martorul faptul că a efectuat toate manevrele necesare pentru a-1 evita, fapt pe care l-a și reușit recurentul petent neintrând în coliziune cu el ci acesta izbindu-l cu roata stânga în momentul în care a reușit să evite în primă faza coliziunea. Față de cele precizate, a considerat că nu a avut nici o culpă în producerea accidentului, recurentul petent reușind inițial să evite impactul cu intimatul, doar faptul că acesta din urma n-a reușit să controleze autovehiculul scăpat de sub control, a făcut să îl accidenteze el.

Raportându-se la zona autovehiculului cu care a fost lovit de către intimat, roata stânga-față a rezultat fără putință faptul că în momentul producerii impactului recurentul petent reușise să evite impactul cu intimatul. Aceleași aspecte au rezultat și din interogatoriul luat numitului G______ G_______ de către instanță la data de 13.03.2013.

Pentru cele arătate, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și admiterea plângerii așa cum a fost formulată, fie admiterea recursului, casarea hotărârii iar în cazul în care se va reține că nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei să se trimită cauza spre rejudecare.

Examinând excepția perimării recursului invocată din oficiu, tribunalul o reține ca fiind întemeiată și o va admite ca atare pentru următoarele considerente. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată și reține că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 03 iulie 2013, atunci când cauza a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților în temeiul art.242 alin.1 pct.2 cod procedură civilă, întrucât niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, tribunalul prin încheierea interlocutorie din 03 iulie 2013 a dispus suspendarea cauzei pe lipsa nejustificată a părților.

În conformitate cu dispozițiile art.248 cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art.252 cod procedură civilă perimarea se poate constata și din oficiu.

Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, instanța, în baza art.248 și următoarele cod procedură civilă, urmează a constata perimat recursul declarat de recurentul petent T___ C_________, împotriva sentinței civile nr.807 din 03 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I____________ Județean de Poliție Gorj și G______ G_______ și privind pe asigurătorii ________________________________ - Global City Business Park - Clădirea O23 și S.C. O_______ A________.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată perimat recursul declarat de recurentul petent T___ C_________ CNPxxxxxxxxxxxx9, cu domiciliul în comuna Văgiulești, ____________________________, împotriva sentinței civile nr.807 din 03 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I____________ Județean de Poliție Gorj cu sediul în Târgu-J__, județul Gorj și G______ G_______ domiciliat în comuna Văgiulești, _________________________ și privind pe asigurătorii ________________________________ - Global City Business Park - Clădirea O23 cu sediul în București, sector 1, Șoseaua București Nord nr.10 și S.C. O_______ A________ cu sediul în București, sector 1, _______________________.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 septembrie 2014, la Tribunalul Gorj.

Red. B.C.

Tehnored. P.R.

Jud. fond: D.C. B_____

2ex./25.09.2014