Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - recurs – plângere contravențională –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 394

Ședința publică din 14 mai 2014.

Președinte: B____ C_________

Judecător:M______ A___ F_________

Judecător: B_____ I___ D___

Grefier: Vințilă C______ B_____

Pe rol, judecarea recursului declarat de intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, cu sediul în Suceava, ______________. 9, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 791 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind C______ L_____ domiciliat în Suceava, ______________________, _____________________, jud. Suceava și intervenient L____ I___ – Suceava, _________________, ______________________________________.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic Talpalariu G______ pentru recurentul I____________ de Poliție Județean Suceava lipsă fiind intimatul petent C______ L_____ și intervenientul L____ I___.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constatând probatoriul epuizat și recursul în stare de judecată, dă cuvântul la dezbateri.

Reprezentantul intimatei, consilier juridic Talpalariu G______, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, având în vedere că dispozițiile art. 96 alin. 1 din Codul Rutier arată clar că sancțiunea complementară se aplică pentru înlăturarea unui pericol și pentru preîntâmpinarea săvârșirii unor alte fapte, pe lângă sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.

Constatând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 791 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă, în parte, plângerea contravențională formulată de către petentul C______ L_____, domiciliat în Suceava, _____________________, _____________, _____________, jud. Suceava, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 27.07.2012, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, intervenient fiind L____ I___ domiciliat în mun. Suceava, ________________, ___________________________________ și asiguratori _________________________________ Vienna Insurance Group SA cu sediul în București, ________________. 31 – 33, sector 2 și ____________________ Sibiu cu sediul în ______________________. 5, Turn A, ________________ de Afaceri, jud. Sibiu.

A fost redusă perioada de suspendare a dreptului de a conduce vehicule, stabilită prin procesul verbal de contravenție contestat, de la 60 de zile la 30 de zile.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție contestat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.08.2012, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX, petentul C______ L_____, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 27.07.2012 de către intimatul I.P.J. Suceava, solicitând înlăturarea sancțiunii suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.

În motivare, petentul a arătat că prin procesul verbal pe care îl contestă a fost sancționat de către agenții constatatori ai IPJ Suceava – Serviciul Poliției Rutiere Suceava pentru faptul că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX în parcarea Baumax (Carefour) din mun. Suceava și nu a respectat semnificația indicatorului cedează trecerea intrând în coliziune cu auto XXXXXXXXX.

Petentul a mai arătat că, în ceea ce privește faptul că nu a acordat prioritate de trecere, precizează că acest lucru nu este conform celor întâmplate, deoarece în momentul în care a ajuns la intersecția cu sensul principal a oprit, s-a asigurat din ambele părți și apoi a pornit. Nu și-a dat seama de unde a apărut autovehiculul cu care a intrat în coliziune, cert este că acesta avea o viteză destul de mare pentru o parcare de supermarket (aproximativ 60 km/h). Așadar consideră că nu se face vinovat de contravenția indicată de agentul constatator în procesul verbal contestat.

În cazul în care nu se va reține argumentația prezentată, petentul a arătat că având în vedere pericolul social scăzut al contravenției cât, și faptul că este la prima abatere de acest gen, funcția educativă a sancțiunii contravenționale făcându-l să devină mai conștient de faptele sale chiar dacă va fi sancționat doar cu avertisment, a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să fie înlăturată sancțiunea suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.

În drept, petentul și-a întemeiat cererea pe O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și O.U.G. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice.

Petentul a mai solicitat judecarea cauzei și în eventuala lipsă a părților, în conformitate cu art. 242 alin.2 C.p.c.

În dovedire, petentul a depus la dosar în copie, procesul – verbal de contravenție.

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată, menținerea procesului verbal de contravenție și implicit sancțiunea aplicată.

În motivare, intimatul a arătat că la data de 27.07.2012, în jurul orelor 19:10, numitul C______ L_____ a fost sancționat contravențional cu avertisment și măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 60 de zile, în baza art. 101, alin. 3 lit. „a” din O.U.G. 195/2002 R, constând în aceea că, în ziua de 27.07.2012, ora 17:40, în timp ce conducea autoturismul marca VW, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, în parcarea de la magazinul „Baumax”, din mun. Suceava, nu a respectat semnificația indicatorului „Cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, care circula regulamentar.

În dovedire, intimatul a depus la dosar în copie, plângerea petentului, copia xerox a procesului verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 27.07.2012, raportul întocmit de agentul constatator și copiile xerox după declarațiile de accident completate de către numiții C______ L_____ și L____ I___.

În conformitate cu art. 242 alin. 2 C.p.c., intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului unității.

La termenul de judecată din data de 17.10.2012, instanța a introdus în cauză în calitate de intervenient, pe numitul L____ I___ și în calitate de asiguratori pe _________________________________ Vienna Insurance Group SA și ____________________ Sibiu.

Instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 27.07.2012, întocmit de către intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, petentul C______ L_____ a fost sancționat cu avertisment și măsura complementară a suspendării dreptului de conduce pe o durată de 60 de zile, în baza art. 101, alin. 3 lit. „a” din O.U.G. 195/2002 R, reținându-se că, în ziua de 27.07.2012, ora 17:40, în timp ce conducea autoturismul marca VW, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, în parcarea de la magazinul „Baumax”, din mun. Suceava, nu a respectat semnificația indicatorului „Cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, care circula regulamentar.

Procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 27.07.2012 a fost semnat de către petent, arătând că este de acord cu despăgubirea prin asigurare.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului C______ L_____ a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, prima instanță a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

De asemenea, instanța a amintit că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Astfel, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

De altfel, petentul nu a negat întru totul săvârșirea contravenției, recunoscându-și o oarecare vină, la termenul din data de 06.02.2013, declarând că, fiind trecut de axul drumului, nu a mai avut vizibilitatea optimă pentru a-l vedea pe celălalt autovehicul care se deplasa pe acel drum.

În fapt, instanța a constatat că petentul C______ L_____ nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, existând la dosar doar susținerile acestuia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat, prin actul sancționator reținându-se că în data de în ziua de 27.07.2012, ora 17:40, în timp ce conducea autoturismul marca VW, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, în parcarea de la magazinul „Baumax”, din mun. Suceava, nu a respectat semnificația indicatorului „Cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, care circula regulamentar.

Situația descrisă în procesul verbal de contravenție este susținută de raportul agentului constatator aflat la fila 17 din dosar și declarațiile celor doi conducători auto (filele 19-120 din dosar), precum și de declarația dată în cauză de intervenientul L____ I___ (fila 47) din care rezultă că impactul dintre cele două autovehicule a fost cauzat de nerespectarea de către petent a semnificației indicatorului ,,Cedează trecerea”, acroșând în partea lateral stânga autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aspect confirmat și de avariile produse ambelor autoturisme, dispuse conform constatărilor din declarațiile date de persoanele implicate în evenimentul rutier (filele 19-20).

În drept, contravenția reținută în sarcina petentului este prevăzută de art. 101 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002, ,,constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III –a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte fapte materiale…”

Astfel, instanța de fond a reținut că petentului i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale, fără a propune alte probe în dovedire, înafara înscrisurilor existente la dosar.

În acest sens, se înscrie și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza I___ P__ contra României în care Curtea a observat că, în ceea ce privește dreptul la apărare al petentului din speța respectivă, analizând exclusiv datele cuprinse în hotărârile judecătorești pronunțate, instanțele i-au dat ocazia de a-și prezenta punctul de vedere, astfel că ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este faptul că instanțele naționale i-au oferit petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, Curtea a constatat că singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator, reclamantului dându-i-se pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.

În consecință, în raport de prevederile legale mai sus arătat și de situația de fapt reținută în cauză, prima instanță a considerat că petentul nu a fost făcută nicio dovadă în acest sens, deși îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 1169 din Codul civil și ale art. 129 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, recunoscând chiar săvârșirea faptei contravenționale pentru care a fost sancționat cu amendă, dovezi care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat. Astfel, instanța a apreciat că petentul C______ L_____, se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ, instanța a apreciat că se impune o reindividualizare a sancțiunii complementare, sancțiunea principală aplicată fiind cea a avertismentului.

Opinia instanței de fond s-a fundamentat pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

La individualizarea sancțiunilor, instanța de fond a ținut cont de atitudinea petentului pe parcursul procesului care și-a recunoscut o oarecare vină, la termenul din data de 06.02.2013, declarând că, fiind trecut de axul drumului, nu a mai avut vizibilitatea optimă pentru a-l vedea pe celălalt autovehicul care se deplasa pe acel drum.

La individualizarea sancțiunilor, instanța a mai reținut că petentul este angajat la societate de construcții pe postul de inginer în construcții, funcție ce presupune numeroase deplasări în teren, astfel că permisul de conducere constituie o necesitate pentru desfășurarea activității profesionale și câștigarea existenței petentului (filele 35-40), astfel că sancțiunea complementară pe durata aplicată prin procesul verbal ar constitui o măsură prea aspră.

Prin urmare, ținând seama și de atitudinea sinceră cu care petentul s-a prezentat în fața instanței și și-a susținut cauza, instanța de fond a redus perioada suspendării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 30 de zile.

Față de aceste împrejurări, instanța de fond a admis plângerea contravențională formulată de petentul C______ L_____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 27.07.2012, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava și a redus perioada de suspendare a dreptului de a conduce vehicule, stabilită prin procesul verbal de contravenție contestat, de la 60 de zile la 30 de zile, cu menținerea celorlalte dispoziții ale actului sancționator.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul I____________ Județean de Poliție Suceava, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că instanța de fond, deși a reținut că procesul verbal contestat a fost întocmit cu respectarea disp. art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și că în cauză nu s-a făcut proba unei situații de fapt diferite de cea în procesul verbal, confirmând cele reținute de agentul constatator ca o situație de fapt ce corespunde realității, în mod greșit a reținut că se impune o reindividualizare a sancțiunilor aplicate petentului.

Astfel, deși instanța a reținut că pericolul social al faptei este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației rutiere, menite să asigure protejarea populației, a apreciat în mod greșit și fără temei legal că aplicarea sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de a conduce nu se impune și a înlăturat această sancțiune complementară, deși a reținut sancțiunea principală a amenzii.

S-a arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, „Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului”, normă imperativă, nefiind lăsată la aprecierea agentului constatator sau a instanței de judecată aplicarea sau înlăturarea sancțiunii complementare, mai ales că faptele reținute în sarcina petentului sunt de pericol și se află în concurs.

Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției, respectiv a sancțiunilor aplicate.

Legal citați, atât intimatul L____ I___ cât și intervenientul L____ I___ nu au formulat întâmpinare.

Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor de recurs, dar și a dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă , Tribunalul reține următoarele:

Petentul-intimat a fost depistat conducând autoturismul cu nr. XXXXXXXXX în parcarea de la magazinul Baumax din mun. Suceava și urmare a nerespectării semnificației indicatorului cedează trecerea a intrat în coliziune cu auto XXXXXXXXXXX care circula regulamentar. Fapta petentului constituie contravenție la regimul circulației rutiere și potrivit art. 101 alin. 3 lit a din OUG 195/2002 se sancționează cu amendă și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 zile. Acest text de lege stabilește imperativ perioada pentru care se suspendă dreptul de conducere și nu lasă vreo apreciere agentului de poliție sau instanței de judecată care să permită reducerea numărului de zile. Sancțiunea apare cu scopul de înlăturare a stării de pericol și preîntâmpinării săvârșirii de alte fapte interzise de lege și se aplică alături de sancțiunea amenzii, fiind reglementată de o normă imperativă.

Sub acest aspect prima instanță a făcut o nelegală reindividualizare a sancțiunii complementare motiv pentru care în baza art. 312 cpc va fi admis recursul ,modificată sentința și în rejudecare respinsă plângerea ca nefondată.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de intimatul recurent I____________ de Poliție Județean Suceava, cu sediul în Suceava, ______________. 9, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 791 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Modifică în totalitate sentința recurată în sensul următor:

Respinge plângerea contravențională formulată de către petentul C______ L_____, domiciliat în Suceava, _____________________, _____________, _____________, jud. Suceava, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 27.07.2012 ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

B____ C_________ M______ A___ F_________ B_____ I___ D___ Vințilă C______

Red. B.C.

Judecător fond: F______ S.

Tehnored. V.C. 2 ex.