Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr.679 R

Ședința publică de la 14.05.2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: N_______ M_____ N_______

JUDECĂTOR: C_______ Ș_____ V____

JUDECĂTOR: S____ F_________ I___

Grefier: I_____ T____

Pe rol soluționarea recursului C_________ administrativ și fiscal privind pe recurenta-petenta T_____ A__-M____, formulat împotriva sentinței civile nr 7859/21.12.2012, pronunțate de Judecătoria Cornetu în dosarul nr XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează tribunalului faptul că acest dosar se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs, procedura legal îndeplinită, recurentul-petent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, prin Serviciul Registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare și a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,

Tribunalul ia act de faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, prin întâmpinarea formulată, au fost invocate apărări de fond.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, excepții de invocat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare pe cererea de recurs.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, instanța constata următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.10.2011 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, dosar declinat, petenta T_____ A__ M____ a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011 încheiat de agenți constatatori din cadrul C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.

Petenta a motivat în fapt plângerea sa, arătând că a avut rovinietă la momentul constatării contravenției. Consideră că procesul verbal încheiat de către intimată este lovit de nulitate întrucât a fost încheiat pe vechiul nume al petentei, nu este semnat de gantul constatator, ne aflăm în prezenta unei contravenții continue.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

Intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare dar a atașat înscrisuri. Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de către petentă și intimată la dosarul cauzei.

Prin sentinta civila nr. 7859/21.12.2012 Judecatoria Cornetu a admis în parte plângerea contravențională, a menținut procesul-verbal contestat și a anulat tariful de despăgubire aplicat.

S-a retinut de catre instanta ca prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011 întocmit de agenți constatatori din cadrul C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în temeiul art. 8 alin 1 din OG 15/2002, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 250,00 lei iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002,obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 118,04 lei, reținându-se în esență că, la data de 20.01.2011, ora 19,30 a circulat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe autostrada A2 în localitatea Glina, fără a deține rovinietă valabilă.

În drept, în ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Totodată, potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 atribuie competența de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege personalului împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., acestea putând fi constatate, începând cu data de 1 august 2010, și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

De asemenea, în cazurile prevăzute la alineatul precedent procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.

Analizând procesul-verbal contestat, Judecătoria a apreciat că acesta întrunește toate condițiile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001(aplicabil potrivit art. 10 din OG nr. 15/2002) sub sancțiunea nulității ce poate fi constatată și din oficiu.

Instanța a apreciat că în mod eronat petenta a considerat că, din cuprinsul procesului-verbal contestat lipsește semnătura agentului constatator întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținutor al unui certificat calificat emis de către un fornizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată; b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;

c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia; d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate; e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;

În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20;

Potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Din actele depuse de către intimată, rezultă că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal instanța a reținut că petentul a fost sancționat potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevede că „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.

Articolul 7 din același act normativ stabilește că „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul OG 15/2002, la art. 1 alin. 1 lit. b, unde se arată că: “ În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”

Din interpretarea sistematică a acestor texte legale rezultă că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehicului în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum. În acest sens, sunt prevederile art. 1 alin. 6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit OG nr. 15/2002(Ordinul 769/01.10.2010).

Instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentei dreptul la un proces echitabil.

Din înscrisurile depus la dosar rezultă că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției, susținerile acesteia potrivit cărora procesul-verbal este încheiat pe vechiul nume al petentei și astfel i s-ar aduce un prejudiciu, ar fi soncționată contrvențional de mai multe și că la data constatării contravenției deținea rovinietă valabilă neputând fi reținute în lipsa oricăror dovezi în acest sens.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Instanța a apreciat că este îndeplinită condiția proporționalității sancțiunii.

În ceea ce privește plata tarifului de despăgubire, conform art. 2 din Legea nr. 144/2012 “tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.

Instanța a constatat că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu anterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța a admis în parte plângerea contravențională, a menținut procesul-verbal contestat și a anulat tariful de despăgubire aplicat.

Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe civile, a formulat recurs recurenta-petenta T_____ A__-M____.

Prin cererea de recurs, recurenta-petenta a precizat faptul ca și-a indeplinit obligatiile fata de CNANDR in ceea ce priveste plata rovinietei, in sensul ca detine rovinieta valabila, pe 1 an de zile, pentru al doilea an consecutiv, renuntand la modalitatea de plata pe 1 saptamana cum obisnuia, deoarece a observat ca a fost santionata, desi își achita datoriile. Cu toate ca instanța a dispus admiterea in parte a plangerii impotriva PV _________, nr xxxxxxx/06.07.2011, incheiat de CNANDR, recurenta-petenta a solicitat a se revizui plângerea sa și instanța să o admită asa cum a fost formulata si sa dispună inlocuirea sanctiunii cu cea a avertismentului, deoarece tariful de despagubire prevazut de OG 15/2002 a fost anulat de art. 2 din Legea 144/2012.

De asemenea, recurenta-petenta a solicitat instanței să țină cont si de faptul ca a mai fost sanctionata ___________________ cateva zile de 4 ori si este pusă fata faptului sa platească atât sanctiunile aplicate de CNANDR cat si rovinieta pe care deja a platit-o si o detine legal. Societatea nu si-a propus sa se razbune pe contravenienti ci probabil si-a propus indreptarea acestora. Recurenta-petenta a arătat că a dovedit, de asemenea, faptul ca, in momentul cand a dispus de resurse financiare, a platit rovinieta pe 1 an de zile, fara să aibă idee ca va fi sanctionata ( procesele verbale le-a primit peste aproximativ 4 luni) dovedind in acest mod ca este de buna credinta.

Învederând că instanța,in suveranitatea ei, poate mentine dispozitiile procesului verbal si chiar poate considera faptul ca acest act se bucura de o prezumtie relativa de adevar, recurenta-petenta a solicitat instanței să analizeze si situatia sa, intrucat este mamica de 2 luni de zile si in situatia in care se vor mentine dispozitiile procesului verbal atacat, va fi nevoita, la expirarea termenului de valabilitate al rovinietei pe care deja o deține să nu-și mai cumpere alta pentru a putea plati sanctiunea si probabil să fie depistată circulând din nou fara rovinieta valabila.

Recurenta-petenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Fără cheltuieli de judecată.

Recurenta-petenta a depus la dosarul cauzei:Copia sentintei civile nr. 7859/21.12.2012; Copia PV-_________ nr0207492/06.07.2011;

La data de 13.05.2013, prin Serviciul Registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare, solicitând instanței să respingă recursul formulat, și pe cale de consecință, să mențină soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare, intimata a arătat că, instanta de fond admite in parte plângerea contravențională formulată de petenta T Ă T A__ A__ M____ împotriva intimatei C_______ N________ de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A .. Anulează sancțiunea complementara a tarifului de despăgubire aplicata prin procesul-­verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011. Respinge in rest plângerea contravențională. In speta data, sustinerile recurentei sunt nefondate.

Intimata a solicitat instanței să observe că, procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/06.07.2011 îndeplineste toate condițiile prevăzute de O.G. 15/2002 coroborat cu O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

Pe langă procesul verbal, dovada săvârșirii contravenției o reprezintă proba foto emisă de sistemul SIEGMCR, care atestă prezența autovehicului în data, la ora și în locul stipulat în procesul verbal.

Autovehiculul recurentei fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acesteia nu există înregistrată rovinieta.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001.

În temeiul art. 242, pct. 2 C. Pr. Civ., intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Intimata a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.

Analizând sentința civila recurată in raport de motivele invocate instanța constata ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Tribunalul apreciază ca in mod corect prima instanța a procedat la verificarea legalității si temeiniciei actului administrativ contestat, in temeiul dispozițiilor art. 34 si art. 16-19 din OG2/2001 constatând ca nu sunt motive de nulitate ale actului contestat.

Astfel, s-a apreciat ca procesul verbal întocmit întrunește cerințele de legalitate in privința condițiilor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute si relative.

Susținerile recurentului referitoare la nulitatea procesului verbal de contravenție pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, cu motivarea ca semnătura electronica nu produce efecte in condițiile in care procesul verbal creat in format electronic a fost printat si comunicat prin oficiul poștal , nu sunt pertinente.

In împrejurările in care Uniunea Europeană a adoptat Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, in scopul stabilirii unui regim juridic în materia încheierii actelor în format electronic,România a adoptat Legea 455/2001 privind semnătura electronică, respectiv normele de aplicare a acesteia (H.G. 1259/2001).

Semnătura electronica in sensul legii nr. 455/2001 reprezintă un pachet de date de integrat in documentele sau mesajele transmise , care, pentru a avea valoare legala, o semnătura electronica trebuie sa îndeplinească anumite condiții stipulate de Legea nr. 455/2001, respectiv sa fie legata in mod unic de un semnatar , sa asigure identificarea acestuia, sa fie creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv criptografic) si sa fie legata de datele in forma electronica la care se raportează astfel incit orice modificare sa fie identificabila.

Semnătura reprezintă un eșantion de date care demonstrează ca o anumita persoana a scris sau a fost de acord cu acel document căruia i s-a atașat semnătura . De fapt, o semnătura digitala furnizează un grad mult mai mare de securizare decât semnătura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atât faptul ca mesajul original aparține persoanei a cărei semnătura a fost atașata cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat, intenționat sau accidental, de când a fost semnat. Mai mult, semnătura digitala nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai târziu invocând faptul ca a fost falsificata. Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului. Documentele semnate electronic beneficiază astfel de garanția autenticitatatii, integrității si nerepudierii in instanța a informațiilor digitale.

Documentele semnate electronic pot fi trimise prin posta electronica , dar orice document semnat digital poate fi tipărit la imprimanta, putând conține informația că documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnătura electronica a semnatarului.

Conform dispozițiilor art.6, din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, "înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezintă drepturile, iar art. 7 al aceluiași act normative statuează ca in cazurile in care, potrivit legii forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris in forma electronica îndeplinește aceasta cerința daca i s-a incorporate, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificate calificat si generate prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Trebuie realizata distincția intre generarea unui înscris in forma electronica si, pe de alta parte materializarea pe suport de hârtie a datelor si informațiilor create astfel.

Exista mențiune expresa in procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputând fi identificat nici un motiv pentru care actul sa nu poate fi calificată drept "înscris in forma electronica" in accepțiunea art. 4, pct.2 din Legea nr.455/2001.

Fără îndoiala procesul verbal cuprinde o informație susceptibila a fi citita nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, înscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat si semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie.

Faptul ca ulterior generării unui înscris electronic informația pe care aceasta o cuprinde este tipărita pentru a fi comunicata ca atare, nu ii înlătura calitatea de înscris in forma electronica.

Din considerentele recursului tribunalul retine nemulțumirea recurentului fata de faptul ca organul constatator nu i-a dat posibilitatea de a si exprima punctul de vedere, respectiv nu a informat cu privire la dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului verbal de constatare.

Ori, neîndeplinirea de către organul constatator a obligației de a aduce la cunostiinta contravenientului dreptul de a face obiecțiuni nu constituie cauza de nulitate a procesului verbal , nici expresa, nefiind îndeplinite condițiile art. 16 alin 7 din OG nr.2/2001, nici virtuala , contravenientul neputând invoca sub acest aspect vreo vătămare care sa nu poate fi înlăturata pe calea plângerii contravenționale. Prin plângerea contravenționala petentul poate invoca toate aspectele ce țin de nelegalitatea si / sau netemeinicia procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției pe care nu le-a formulat ca obiecțiuni la momentul încheierii procesului verbal.

De asemenea, potrivit art. 19 alin 1 teza a IIa din OG nr.2/2001, in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor. Conform art. 19 alin 2 si 3 din OG nr.2/2001 se precizează ca nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator, precum si aceea ca in lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au dus la încheierea procesului verbal in acest mod.

In speța dispozițiile imperative menționate apreciem ca au fost respectate, procesul verbal fiind încheiat cu mențiunea ca contravenientul nu este de fata, organul de constatare indicând motivele absentei martorului asistent, potrivit art. 19 alin 3 .

Indicarea unui martor asistent in actul de constatare, obligație stabilita prin art. 19 alin 1 teza a IIa din OG nr.2/2001, nu are relevanta in ceea ce privește situația de fapt reținuta, ci vizează exclusiv încheierea procesului verbal in una din împrejurările expres prevăzute , respectiv in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze. Martorul semnatar al procesului verbal nu certifica prin semnătura sa realitatea (veridicitatea) faptei reținuta in sarcina contravenientului, întrucât nu constatarea faptei are loc in prezenta martorului, ci exclusiv întocmirea procesului verbal.

Cum in speța recurentul nu contesta întocmirea procesului verbal in lipsa sa, tribunalul retine ca întocmirea actului de constatare in condițiile art. 19 alin 3 din OG nr.2/2001 nu este de natura a produce o vătămare contravenientei care sa nu poate fi înlăturata decât prin anularea procesului verbal, o astfel de vătămare nefiind dovedita in cauza.

Apoi, din interpretarea dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, se desprinde regula constatării personale a contravenției de câtre agentul constatator, insa noțiunea de constatare prin propriile simțuri a contravenției de către agentul constatator nu se confunda cu noțiunea de flagranta, care presupune surprinderea contravenientului in timpul desfasurarii activității ilicite.

Expresia “constatarea personala/directa” trebuie interpretata in sensul ca agentul constatator va putea întocmi proces verbal de constatare a contravenției in toate cazurile in care, pe baza probelor administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte.

Legea contravenționala nu impune constatarea contravențiilor in flagrant, iar pe de alta parte, date fiind particularitățile activității de constatare a contravențiilor la regimul taxelor pentru circulația pe drumurile publice , si in cazul in care agentul care încheie actul de constatare nu a surprins in flagrant o contravenție se poate vorbi de o constatare prin propriile simțuri, respectiv de constatarea datorata simțurilor auzului si văzului acestui agent, care ia act de comiterea faptei din relatările unui alt agent de politie aflat in îndeplinirea atribuțiilor de serviciu si care a constatat contravenția in flagrant, dar nu cunoștea identitatea autorului acesteia, respectiv din observarea datelor relevate de mijloacele de proba obținute si prelucrate de către cel din urma agent, cum este cazul înregistrărilor video.

Prin urmare, in măsura in care încheierea procesului verbal a avut la baza informații rezultate din înregistrările obținute si prelucrate de către agentul operator al camerei video, transmise de către acesta agentului care încheie procesul-verbal, recurentul nu a contestat autenticitatea înregistrărilor si nici nu a dovedit ca acestea nu ar reflecta realitatea, in mod corect judecătorul fondului a recunoscut putere probanta planșelor foto infatisate de intimata, din care rezulta ca autoturismul recurentului a fost surprins la 20.01.2011 pe autostrada A2 km12+450 , fara a avea achitata contravaloarea taxei .

In concluzie, prezumția de nevinovatiei a fost răsturnata, in cauza, prin probe certe de vinovatie, iar recurenta nu a reuși sa probeze lipsa de temeinicie a acestor probe.

Fapta imputata recurentei, așa cum a fost descrisa in actul de constatare, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin 2 din OG nr. 15/2002.

Instanța de fond la individualizarea sancțiunii amenzii a reținut corect ca acestea au fost proporționale cu pericolul social al faptei si consecințele acesteia, fiind corect apreciate de către agentul de circulație, in condițiile art. 5 al. 5 cu raportare la art. 20 al. 3 din OG 2/2001, petentului fiindu-i aplicata amenda contravenționala orientata către minimul legal prevăzut de lege.

Nefiind alte probe administrate in fata instanței de fond care sa conducă la schimbarea împrejurărilor in care s-a savarsit fapta sau la aprecierea unei alte situații de fapt care rezulte in consecința, iar din oficiu, Tribunalul constatând ca sub aspectul legalității hotărârii atacate nu exista motive de ordine publica care sa conducă la casarea hotărârii , sentința pronunțata de instanța de fond fiind legala si temeinica, in conformitate cu dispozițiile art.312 C.P.C. se va respinge recursul , ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta-petenta T_____ A__-M____, cu domiciliul în Tulcea, __________________________. 2, ____________, ____________________, împotriva sentinței civile nr 7859/21.12.2012, pronunțate de Judecătoria Cornetu în dosarul nr XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., cu sediul în sector 6, București, __________________. 401A, Cod postal xxxxxx, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică 14.05.2013

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

N_______ M_____ N_______ C_______ Ș_____ V____ S____ F_________ I___

GREFIER,

I_____ T____

Red N.N.M.

Tehnored I.T.

Jud. Cornetu- jud. Ț_____ C_____

29.05.2013/ 2 ex