Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA A II-A CIVILĂ

DECIZIE Nr. 198/2013

Ședința publică de la 28 Februarie 2013

PREȘEDINTE -S____ L____

Judecător -T_____ D_____

Judecător - M______ M__

Grefier - M______ D______

Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de pârâta _______________________ prin I___ M_____ în calitate de președinte al consiliului de administrație și director general al societății și de ______________________________ EXPORT SRL prin M_____ I___, împotriva sentinței nr.727/2012, pronunțată de Tribunalul D___, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata ___________________, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii A__.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21 februarie 2013, fiind consemnate în încheierea pronunțată la acea dată – parte integrantă din prezenta decizie – când instanța a amânat pronunțarea la data de 28 februarie 2013, pentru ca părțile să depună concluzii scrise.

C U R T E A :

Asupra recursului constată următoarele:

Prin sentința nr.727/2012, pronunțată de Tribunalul D___, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta ______________________________ EXPORT SRL ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și s-a admis acțiunea formulată de reclamanta ___________________, în contradictoriu cu pârâta _____________ s-au anulat hotărârile AGOA și AGEA din 26.03.2012 a ___________________>

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 26.03.2012, a avut loc la sediul societății __________________ AGOA și AGEA în care s-au adoptat hotărârile a căror anulare se solicită.

Pentru data de 26 martie 2012 Consiliul de Administrație al pârâtei ____________ convocat cele două adunări având ca ordine de zi:

1. Aprobarea Raportului Consiliului de Administrație pentru anul 2011.

2. Aprobarea Raport ului Auditorului Financiar pentru anul 2011.

3. Aprobarea bilanțului, contului de profit și pierdere și anexele pentru anul 2011.

4. Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2012;

5. Prelungirea mandatelor membrilor Consiliului de Administrație sau numirea altor membri ca urmare a expirării mandatelor acestora.

Pentru AGEA ordinea de zi a fost:

1. completarea sau modificarea Actului Constitutiv al societății ca urmare a realegerii membrilor Consiliului de Administrație a societății.

2. Închiderea unor puncte de lucru ale societății.

Pentru TGIE și ___________________ au participat Terpovici L________ B_____, T____ N_____ C_______ F______ și I_____ L_______ M________ în baza unor mandate speciale.

Ședințele au fost prezidate de V_______ G_______, membru al consiliului de administrație, care în calitate de președinte al adunării generale a înlăturat de la aceste adunări pe S_____ I____ și B_____ I__, care deși dețineau mandate, nu au fost înregistrate în timp util la sediul _____________ ca urmare au fost decăzuți din dreptul de a vota.

În paralel, cei doi reprezentanți ai TGIE au adoptat alte două hotărâri, care fac obiectul acțiunii în anulare.

În ceea ce privește calitatea activă a ___________ de a contesta această hotărâre, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 R, "hotărârile A__ contrare legii sau actului constitutiv", pot fi atacate în justiție de oricare dintre acționari care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal de ședință. Pentru cauze de nulitate absolută a hotărârii A__ cererea în justiție poate fi formulată de orice persoană interesată.

Faptul că TGIE a participat la această adunare și a votat pentru, este consemnat atât în hotărâre cât și în procesul verbal. În aceea ce privește mandatul acestora semnat de I___ M_____, instanța a avut în vedere, dubla calitate de administrator atât a lui I___ M_____ cât și a lui V_____ M_____ în a reprezenta societatea în raporturile cu terții și în justiție, singuri sau împreună cu ceilalți în mod nelimitat, calitate analizată și stabilită în mod irevocabil în decizia nr. 838/2012 a Curții de Apel C______ pronunțată în dosarul nr. xxxxx/63/2012.

În atare condiții, s-a reținut că au calitatea de reprezentanți ai societății ambii administratori și în consecință, atât mandatele lui B_____ și S_____ cât și ai celor care au participat la cealaltă ședință sunt valabile.

S-a mai reținut că pe ordinea de zi era consemnat "prelungirea mandatelor membrilor Consiliului de Administrație sau numirea altor membri ca urmare a expirării mandatelor acestora", iar în hotărârea atacată se menționează" revocă din funcție membrii consiliului de administrație, directorul general și se aprobă alegerea unui nou Consiliu de administrație".

Dacă sintagma "prelungirea mandatelor sau numirea altor membri" poate fi interpretată ca o "revocare din funcție a membrilor "(cu atât mai mult cu cât mandatele acestora expiraseră), iar alegerea unui nou Consiliu este o consecință a acestei revocări, instanța a constatat că procedura alegerii unui nou consiliu nu a fost respectată.

Astfel, în cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor, este obligatoriu potrivit art.117 pct.6 din Legea nr.31/1990 ca lista cuprinzând informații cu privire la nume, localitatea de domiciliu și calificarea profesională a persoanelor propuse pentru funcția de administratori, să fie pusă la dispoziția acționarilor putând fi consultată și completată de aceștia. În speță această listă cu persoanele propuse și ulterior alese nu numai că nu a existat dar în convocare nici nu se face referire la ea.

Mai mult decât atât în hotărârea atacată se menționează" numirea domnului I___ M_____ în funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director general al _________________ fapt intră sub incidența dispozițiilor art.13.4 din actul constitutiv conform căruia atributul numirii și revocării Directorului G______ revine Consiliului de administrație, și nu adunării generale.

Totodată din interpretarea dispozițiilor art.140 ind.1 al.1 din Legea 31/90 coroborate cu dispozițiile din actul constitutiv, instanța a reținut că alegerea Președintelui Consiliului de Administrație revine tot consiliului de administrație. Ca atare, adunarea generală nu avea prerogativa legală a alegerii directorului general și a președintelui consiliului de administrație.

S-a constatat că prevederile Legii nr. 31/1990 referitoare la competența adunării generale și a consiliului de administrație au fost încălcate fapt ce constituie un motiv de nulitate relativă al hotărârii AGOA.

Totodată, pornind de la conceptul potrivit căruia Adunarea generală este un organ, fapt ce înseamnă că activitatea ei este ordonată, structurată, presupunând implicarea unor persoane care să asigure atât derularea ședinței și adoptarea hotărârilor în mod organizat, disciplinat, cât și exprimarea liberă a opiniilor acționarilor, în vederea unei exprimări clare a consimțământului acestora asupra problemelor din ordinea de zi, instanța a constatat că în speță, nu a fost respectată procedura legală a ședinței adunării generale. Conform art.129 adunarea se deschide de președintele consiliului de administrație și adunarea alege unul până la trei secretari cu sarcini de a întocmi listele de prezență, de a verifica cvorumul și de a redacta procesul verbal.

Din conținutul reglementării anterioare a rezultat ședința trebuia prezidată de Președintele Consiliului de Administrație sau de acel funcționar care îi ține locul, în speță de V_______ G_______ - membru al Consiliului de Administrație care a fost împuternicit de președintele Consiliului Certezeanu M_____-în funcție la acea dată să prezideze, să conducă și să semneze actele AGOA și AGEA din 26.03.2012 (fila 34).

Cum domnul S_____ I____ nu a făcut dovada mandatului în acest sens, calitatea sa de președinte de ședință nu are suport legal.

Instanța a apreciat că motivele invocate de reclamanți în constatarea nulității hotărârii A__ sunt motive de nulitate relativă ce atrag anularea hotărârii AGOA din 26.03.2012 și ca o consecință a anulării acesteia va fi anulată și hotărârea AGEA ce a avut ca obiect modificarea actului constitutiv ca urmare a adoptării hotărârii ordinare.

Astfel, în raport de calificarea dată de instanță motivelor de nulitate ca fiind de anulare a hotărârii s-a constatat că TGIE rămâne o persoană fără calitate procesuală activă, fiind prezentă la adunare și votând în favoarea adoptării deciziilor.

În ceea ce privește cealaltă reclamantă ___________________, faptul că aceasta, în calitate de acționar, a fost convocată dar nu a participat la ședință, instanța a apreciat că o îndreptățește să promoveze o astfel de acțiune, având și interes justificat în calitatea sa de acționar, indiferent de procentul deținut.

__________________ prin I___ M_____ și ______________________________ EXPORT SRL prin I___ M_____ au declarat recurs, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

S-a invocat că instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 C.pr.civ, indicându-se ca temei de drept prevederile art.304 pct.5 și 7 C.pr.civ.

În dezvoltarea criticii, s-a arătat că sentința atacată este nulă de drept, întrucât prima instanță a procedat la judecarea fondului cauzei, fără a se pronunța pe excepția tardivității cererii și pe excepția lipsei de interes, nefiind respectate dispozițiile art.261 pct.5 C.pr.civ., conform cărora hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și motivele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Respingerea unora dintre excepții nu poate fi implicită, ci trebuie să se arate argumentele de drept și de fapt pentru care acestea nu au fost primite. S-a susținut că hotărârea este lovită de nulitate absolută, ceea ce atrage casarea acesteia.

O altă critică formulată de recurente, vizează soluția dată excepției lipsei calității de reprezentant a lui V_____ M_____ pentru ___________, fără a analiza toate motivele invocate de ___________________>

Instanța de fond a reținut că atât I___ M_____, cât și V_____ M_____ în calitate de administratori, reprezintă societatea în raporturile cu terții și în justiție, aspect stabilit irevocabil în decizia nr.838/2012 a Curții de Apel C______ în dosarul nr.xxxxx/63/2012.

Nici cu privire la această excepție nu s-au arătat motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, deși recurenta pârâtă a depus o amplă argumentare.

Astfel, ___________ a fost înființată în 1991, iar potrivit actelor constitutive, conducerea curentă se asigură de directorul general (art.18 alin.13 din statut), iar M_____ I___ a primit din partea asociaților ___________ un mandat de reprezentare în raporturile cu terții.

Potrivit art.77 din Legea nr.31/1990, text care se aplică și societăților cu răspundere limitată, administratorilor aleși dintre asociați li se fixează puterile și durata însărcinării.

Raporturile dintre administrator și societate sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și de Legea nr.31/1990, iar potrivit art.1533 C.civ., mandatul poate fi expres sau tacit, primirea mandatului putând să rezulte și din executarea lui.

Acordarea mandatului de director general, s-a realizat prin acordul unanim al asociaților, exprimat printr-o ________ hotărâri A__, acte adiționale, documente semnate de toți asociații ___________ în care M_____ I__ este menționat ca fiind director general. Toate actele poartă semnătura tuturor asociaților, inclusiv M_____ V_____, prin aceasta exprimându-și consimțământul expres în sensul acordării mandatului lui M_____ I__.

Pe parcursul celor 17 ani de activitate a societății, M_____ V_____ în calitate de director, a recunoscut expres mandatul de director general pentru M_____ I___, calități declarate pe o multitudine de acte emise de ___________.

Mandatul este un contract consensual, care ia naștere prin simplul acord de voință al părților, atât în formă scrisă, verbală, ori tacită, iar față de numărul mare de acte însușite de asociați în care era menționată calitatea de director general a lui M_____ I__, recurentele au susținut că s-a acordat acestuia cel puțin un mandat tacit .

Instanța de fond a ignorat toată jurisprudența depusă la dosar, anterioară deciziei nr.832/2012, prin care s-a statuat cu putere de lucru judecat că numai I___ M_____ are drept de reprezentare al ___________.

Astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut în decizia nr.716/2012, că instanțele judecătorești au fost chemate în mai multe rânduri să stabilească asupra calității de reprezentant legal al ___________ și ținând cont de hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate asupra acestei chestiuni litigioase, statuându-se că M_____ I___ reprezintă societatea, nu mai este posibilă o altă judecată ulterioară, pe baza acelorași elemente de fapt și de drept.

S-a mai invocat că în mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a ___________________.

În dezvoltarea acestei critici, s-a arătat că s-a reținut greșit că această societate - acționar al ______________ a participat la adunarea generală.

Rațiunea pentru care acționarii care au lipsit de la adunarea generală pot promova acțiune în anulare, este una de protecție pentru situația când aceștia, fie nu au avut cunoștință de ședință, fie au fost în imposibilitatea de a se prezenta.

În speță, ___________________ s-a prezentat la sediul _____________ data de 26 martie 2012, iar pentru a deține calitatea procesuală activă, acest acționar trebuia să-și exercite dreptul de vot și să ceară consemnarea în procesul verbal a votului „contra”, însă acesta a coalizat cu falșii reprezentanți ai TGIE SRL și au ținut o adunare generală paralelă, săvârșind un abuz de minoritate.

În condițiile în care acest acționar a lipsit la ședință, recurentele au susținut că nu are calitatea de a introduce acțiunea în anulare a hotărârii A__.

Pe fondul cauzei, s-au adus următoarele critici:

În mod greșit s-a reținut încălcarea dispozițiilor art.129 din Legea nr.31/1990, pe motiv că ședința trebuia prezidată de președintele Consiliului de Administrație. Instanța a reținut că legea permite ca ședința să fie prezidată de o altă persoană, însă fără temei s-a considerat că numai V_______ G. putea prezida ședința. Potrivit art.129 alin.1 din lege, ședința se deschide de președinte sau de către cel care îi ține locul.

Mandatul acordat de Certezeanu în data de 21 martie 2012, numitului V_______ G. pentru a conduce ședința din 26.03.2012, nu este valabil în condițiile în care din data de 28.02.2012, Certezeanu M. nu mai deținea funcția de administrator și președinte al C.A., situație în care adunarea generală a desemnat în mod valabil pe I____ S_____ președinte de ședință.

Tribunalul, deși a reținut că președintele adunării generale- V_______ a înlăturat de la adunare pe S_____ I____ și B_____ I__ și că mandatele acestora au fost acordate în mod valabil, iar neînregistrarea la sediul societății s-a datorat relei credințe a administratorului societății, nu a sancționat această conduită.

Nu s-a avut în vedere conflictul de interese între administratorii cărora le-a expirat mandatul la 28.02.2012 și voința acționarilor de a numi un nou consiliu de administrație, împiedicând numirea unui nou consiliu; au închis sediul pentru a împiedica depunerea mandatelor, au înlăturat pe mandatarii acționarilor TGIE de la adunarea generală.

Tot în mod netemeinic s-a reținut că adunarea generală a pus în discuție puncte ce nu erau pe ordinea de zi publicată în Monitorul Oficial. S-a reținut că nu s-a publicat lista cu privire la persoanele propuse pentru funcția de administrator, însă convocatorul a fost întocmit de administratorii al căror mandat a expirat la 28.02.2012.

De asemenea, nu s-a avut în vedere că acționarul TGIE a solicitat completarea convocatorului cu lista administratorilor, însă cu rea credință nu s-au îndeplinit formalitățile prevăzute de lege.

Cu privire la alegerea președintelui Consiliului de Administrație, art.140 din Legea nr.31/1990 permit consiliului să desemneze dintre membrii săi un președinte, însă adunarea generală, ca organ suprem de deliberare, nu poate fi privată de acest atribut.

___________ prin V_____ M_____ și ___________________ au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

Cu privire la prima critică formulată referitor la nepronunțarea tribunalului pe excepția prematurității și a lipsei de interes, s-a arătat că acestea sunt de fapt apărări de fond, singura excepție invocată este cea a lipsei calității procesuale active a celor doi acționari, ___________ și ___________________, în raport de prevederile art.132 alin.2 din legea nr.31/1990, excepție care a fost soluționată de tribunal.

Prematuritatea cererii a fost invocată față de împrejurarea că acțiunea s-a înregistrat anterior publicării hotărârii în Monitorul Oficial, însă textul stabilește un termen limită, scopul publicării fiind acela de a face cunoscută hotărârea A__ tuturor acționarilor și pentru opozabilitate față de terți.

Practica judiciară a statuat că acționarii pot introduce acțiune în justiție și anterior publicării hotărârii pentru a preîntâmpina consecințele executării unor măsuri dispuse printr-o hotărâre luată cu încălcarea legii și a actelor constitutive.

Referitor la excepția lipsei de interes a reclamanților, s-a arătat că pârâta motivează această excepție raportat la persoana lui V_____ M_____, or, reclamanți în acțiune sunt cele două societăți, acționari ai ____________________ distincte de persoana fizică.

Reclamantele justifică interes în promovarea acțiunii, întrucât au considerat că hotărârea A__ s-a adoptat în condiții de nelegalitate și cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor imperative.

Chiar dacă s-ar considera că prima instanță nu s-a pronunțat pe cele două excepții, sunt incidente dispozițiile art.312 alin.4 și 5 C.pr.civ., casarea cu trimitere dispunându-se doar în situația în care instanța soluționează eronat pricina pe excepție, fără a soluționa fondul sau când judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.

S-a susținut că este neîntemeiată și critica referitoare la nemotivarea soluției de respingere a calității de reprezentant legal a lui V.M_____ pentru ___________, susținându-se că tribunalul nu a arătat motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

În considerentele sentinței, instanța a reținut că atât M_____ I___, cât și M_____ V_____, reprezintă ___________, împrejurare ce rezultă din înscrisuri, nefiind necesar ca instanța să răspundă la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare. Motivarea nu trebuie să fie neapărat lungă, aceasta trebuie să asigure o bună înțelegere a hotărârii. Față de aceste apărări, intimatele au susținut că hotărârea este motivată corespunzător.

S-a susținut că nu este fondată nici critica referitoare la greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale active a ___________________.

Acest acționar s-a prezentat la data adunării generale (26.03.2012) la sediul _____________, întrucât nu a participat la adunarea generală contestată unde să-și fi exercitat votul și să fi cerut consemnarea eventualului vot contra, nu are calitate procesuală activă, au susținut recurentele.

Recurentele recunosc că acest acționar nu a participat la adoptarea hotărârii adunării generale, iar potrivit art.132 din legea nr.31/1990, acționarii care nu au participat la ședință, au dreptul de a ataca în justiție hotărârile adoptate.

În speță, __________________ a luat parte la adunarea generală în cadrul căreia s-au adoptat hotărârile atacate, menționând expres că acest acționar a participat la altă adunare generală.

La 26.03.2012 s-au adoptat hotărâri de către cei doi acționari, iar persoanele mandatate de M_____ I___ au adoptat alte două hotărâri în aceeași zi, diametral opuse. La luarea acestor din urmă hotărâri, intimata ___________________ nu a participat, așa încât aceasta are calitatea de a ataca hotărârea în justiție, în temeiul art.132 alin.1 din Legea nr.31/1990.

La criticile invocate pe fondul cauzei, s-au formulat următoarele apărări.

Potrivit art.129 din Legea nr.31/1990, adunarea generală se deschide de președintele Consiliului de Administrație, iar ședința în care s-au adoptat hotărârile ce fac obiectul prezentei cauze, a fost prezidată de S_____ I____, care nu este administrator, fiind încălcate astfel dispozițiile legii și ale actului constitutiv. Hotărârile adoptate de S_____ I____ și B_____ I__ nu poartă ștampila ___________________>

Criticile privind acordarea mandatului de către Certezeanu M. pentru prezidarea adunării generale numitului V_______, nu au legătură cu prezenta pricină.

În mod corect prima instanță a reținut că hotărârea adoptată de S_____ I. și B_____ I__ cuprinde puncte ce nu au existat pe ordinea de zi, mai precis revocarea membrilor Consiliului de Administrație, numirea președintelui Consiliului de Administrație și a directorului general, fiind încălcate dispozițiile imperative ale art.129 alin.7 din lege. Ordinea de zi poate fi completată dacă toți acționarii sunt prezenți și în unanimitate iau această decizie.

Aceste dispoziții sunt menite să asigure o participare a acționarilor în cunoștință de cauză, fiind protejat și interesul societății.

În speță, la adunarea generală a participat un singur acționar –TGIE prin mandatarii B_____ I și S_____ I, așa încât nu se putea completa ordinea de zi.

S-a mai arătat că hotărârea AGEA a modificat actul constitutiv cu încălcarea prevederilor legale, convocarea necuprinzând textul integral al propunerii de modificare, încălcându-se dispozițiile art.117 alin.7 din Legea nr.31/1990.

Au fost încălcate prevederile actului constitutiv și cu privire la alegerea directorului general și președintelui Consiliului de Administrație, acest atribut aparținând consiliului de administrație, și nu adunării generale a acționarilor.

Au fost depuse înscrisuri la dosar.

Analizând sentința în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat.

Acțiunea formulată de reclamanta ___________ a fost respinsă de tribunal pe excepție, considerându-se că aceasta nu are calitate procesuală activă de a introduce o acțiune de anulare a hotărârii. În cererea de recurs nu se regăsesc critici prin care aceasta să motiveze contrariul celor reținute de instanță, respectiv că are calitate, situație în care se vor analiza criticile formulate care vizează doar soluția dată în raport cu pârâta ______________________>

Prima critică vizează neanalizarea de către instanța de fond a excepțiilor tardivității introducerii cererii de anulare a hotărârii și a lipsei de interes, motiv pentru care s-a solicitat casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare.

Potrivit art.312 alin.1, 3 și 5 C.pr.civ., casarea unei hotărâri și trimiterea spre rejudecare, se pronunță atunci când instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, deci s-a pronunțat pe o excepție. În speța de față, se invocă ipoteza contrară, în sensul că instanța de fond nu ar fi analizat excepțiile și s-a pronunțat pe fond, ceea ce nu atrage casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Excepțiile invocate la fond, dacă sunt reiterate și în cuprinsul criticilor din recurs, vor fi analizate de instanță, iar în măsura în care vor fi găsite fondate, vor avea drept consecință modificarea sentinței pronunțate.

De observat, că la instanța de fond s-a invocat excepția prematurității acțiunii și nu excepția tardivității, așa cum s-a arătat în cererea de recurs. Totodată nu poate fi formulată critica în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele care au format convingerea instanței, din moment ce s-a invocat în același timp că instanța nu s-a pronunțat pe aceste excepții.

Potrivit art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv, pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Dacă inițial aceste dispoziții au fost interpretate în sensul că acțiunea în justiție trebuia să se înregistreze după ce hotărârea A__ a fost publicată în Monitorul Oficial, ulterior practica judecătorească a statuat, în unanimitate, că hotărârea poate fi atacată în justiție, chiar anterior publicării, de acționarul care a luat la cunoștință de conținutul hotărârii, fără a mai aștepta publicarea în Monitorul Oficial, această măsură fiind menită să aducă hotărârea la cunoștința tuturor acționarilor.

Lipsa de interes a reclamantei ___________ nu se mai impunea a fi analizată câtă vreme acțiunea formulată de această reclamantă s-a respins ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Numai în cazul când reclamantul are calitate procesuală activă se analizează și interesul acestuia în promovarea acțiunii. Cu privire la interesul celeilalte reclamante în promovarea acțiunii, instanța de fond s-a pronunțat în penultimul alineat al considerentelor sentinței.

În soluționarea excepției lipsei calității de reprezentant a numitului M_____ V_____ pentru ___________, instanța de fond a avut în vedere în mod corect dezlegarea dată de instanța de recurs problemei de drept privind reprezentarea acestei societăți, în considerarea dispozițiilor art.315 C.pr.civ.

Prin decizia nr.832/2012, pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosarul nr.xxxxx/63/2012, dosar conex celui de față, ce a avut ca obiect cererea de suspendare a executării hotărârii adunării generale atacată în prezenta pricină, s-a stabilit că atât M_____ I___ cât și M_____ V_____ pot reprezenta societatea.

Cu privire la reprezentarea ___________, s-au depus la dosar hotărâri judecătorești prin care această excepție a fost soluționată diferit. Astfel, există hotărâri care au stabilit că societatea este reprezentată exclusiv prin directorul general M_____ I___, precum și hotărâri în care s-a reținut că societatea este reprezentată atât de M_____ I___, cât și de M_____ V_____.

Curtea constată că prin statutul ___________, s-a constituit un comitet de direcție, ca organ executiv de conducere a societății, compus din M_____ I___ și M_____ C____, condus de un director general. În art.18 alin.13 din statut s-a prevăzut că în raporturile cu terții societatea este reprezentată de către directorul general.

Prin actul adițional încheiat la data de 22.06.1992, aflat la filele nr.199-203 din dosarul de fond, a avut loc fuziunea prin absorbție cu ________________ și ca urmare a acestei fuziuni, M_____ V_____ a devenit asociat al ______________________, s-a prevăzut ( fila 200)că „Domnul M_____ V_____, în urma fuziunii, primește dreptul de a reprezenta ______________________________ EXPORT SRL în diverse raporturi ale acesteia, cât și toate celelalte drepturi ce decurg din părțile sociale pe care le va deține în această societate conform prezentului act adițional. De asemenea, domnul M_____ V_____ își însușește prevederile cuprinse în statutul ______________________________ EXPORT SRL după modificările ce decurg din acest act adițional”.

În art. 18 ( fila nr. 202) s-a consemnat că societatea este administrată de un comitet de direcție, compus din mai mulți directori, care pot avea și calitatea de asociați. „În urma fuziunii, comitetul de direcție va avea următoarea componență: M_____ I___, M_____ V_____ și M_____ C____. Orice modificări, de orice natură, ale statutului societății, contractului de societate, cât și drepturilor și obligațiilor ce decurg din acestea, inclusiv din prezentul act adițional, vor avea valabilitate numai cu acordul fiecăruia dintre cei trei asociați”.

În consecință, actele constitutive ale societății au fost modificate prin actul adițional încheiat la 22.06.1992 autentificat sub nr. xxxxx/22.06.1992 și de la această dată M_____ V_____ a dobândit dreptul de a reprezenta societatea. Totodată, M_____ V_____ și-a însușit prevederile statutului inițial, ce prevedea dreptul lui M_____ I___, în calitate de director general, de a reprezenta societatea. Mai exact, prin această modificare s-a înlăturat stipulația că societatea este reprezentată doar de unul dintre administratori.

Ca urmare, chiar dacă în fapt doar M_____ I___ a reprezentat societatea în raporturile cu terții până în anul 2007, când M_____ V_____ a pretins recunoașterea propriului său drept, Curtea consideră că, potrivit actelor constitutive actualizate prin încheierea actului adițional de la data de 22.06.1992, ___________ este reprezentată în raporturile cu terții, potrivit art.75 și 197 alin.3 din Legea nr. 31/1990, de toți administratorii. ( „Dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, afară de stipulație contrară în actul constitutiv”.)

Actul adițional din 17.07.2001 și actul adițional din 26.06.2002 nu au adus nicio modificare a actelor constitutive actualizate în 1992 ale ___________ cu privire la administrarea ori reprezentarea societății, ci doar cu privire la capitalul social al acesteia. Mențiunea din partea introductivă a acestor acte adiționale, referitoare la reprezentarea societății de directorul general I___ M_____ este inclusă în toate actele emise de societate, având caracter general, fără însă a materializa un acord de voință cu privire la modificarea actelor constitutive în ceea ce privește administrarea sau reprezentarea societății.

Întrucât ______________________________ EXPORT SRL este acționar majoritar la ____________________ peste 98% din capitalul social, același conflict referitor la reprezentare se manifestă și cu privire la modificarea actelor constitutive și, respectiv, la reprezentarea ________________ persoanele mandatate de M_____ I___ sau de M_____ V_____.

Pentru argumentele expuse, Curtea reține că atât M_____ I___, cât și M_____ V_____ au dreptul să reprezinte ___________ și, pe cale de consecință, să decidă reprezentarea ______________ consecință, în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității de reprezentant al ___________ a numitului M_____ V_____.

Conflictul a doi dintre asociații și administratorii ______________________________ EXPORT SRL nu este susceptibil de soluționare pe cale indirectă, prin exprimarea unor poziții contradictorii în numele ______________________________ EXPORT SRL sau ______________ prin mijloacele și căile prevăzute de lege, convențional sau prin hotărâre judecătorească prin care să se decidă: fie modificarea actelor constitutive și desemnarea unui unic administrator, fie retragerea, excluderea, dizolvarea, cesiunea părților sociale ori divizarea societății.

Cu privire la dispozițiile legale din Codul civil ce reglementează mandatul, invocate în susținerea criticii referitoare la calitatea de reprezentant exclusiv al lui M_____ I___, Curtea reține că potrivit art. 72 din Legea 31/1990, obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și cele din legea societăților, însă dispozițiile din codul civil se aplică raporturilor dintre societate și administrator numai în măsura compatibilității cu normele care reglementează organizarea și desfășurarea activității unei societăți, guvernate de principiul publicității și al formei scrise al actelor constitutive.

Mandatul este între societate, ca subiect de drept și administrator și nu între administratori, așa încât nu are relevanță în stabilirea reprezentantului legal, susținerea din recurs în sensul că administratorii au acordat un mandat tacit lui M_____ I___ și în baza acestuia ar avea dreptul exclusiv de reprezentare al ___________.

Este nefondată și critica privind excepția lipsei calității procesuale active a ________________________> Acțiunea în anulare poate fi exercitată de acționarii care nu au luat parte la adunarea generală, iar această reclamantă nu a participat la ședința ținută de mandatarii B_____ I și S_____ I, aspect ce rezultă din cuprinsul procesului verbal.

Aceștia au menționat că, urmare a refuzului președintelui ședinței V_______ G., de a primi mandatele celor doi și invitației de a părăsi ședința, s-au retras și au continuat adunarea generală. Nu se poate pretinde acționarului ___________________ să cunoască atitudinea celor doi mandatari, că aceștia vor continua să țină o ședință paralelă în baza aceleiași convocări.

Ședința convocată pentru 26.03.2012, s-a întrunit la locul, data, ora din convocare, iar reclamanta s-a prezentat și a participat la adunarea prezidată de V_______ G.

Toate aceste disfuncționalități în reprezentarea ___________ determină mandatari diferiți ai subiectului de drept, ce se propagă și la societatea unde aceasta este acționar, respectiv la _______________________-se că la data de 26.03.2013, s-au ținut două ședințe în baza aceleiași convocări, adoptându-se două hotărâri distincte.

Nu sunt fondate nici criticile formulate pe fondul cauzei.

Adunarea generală ținută de mandatarii B_____ I. și S_____ I. s-a ținut ca urmare a convocării făcute de președintele Consiliului de Administrație, publicată în Monitorul Oficial, partea a IV-a nr.517/13.02.2012, astfel că trebuie verificată conformitatea celor adoptate în ședință cu mențiunile convocatorului.

Mandatarii B_____ și S_____ s-au prezentat în ziua și ora arătate în convocare la ședința din 26.03.2012, iar modul de derulare al ședinței până la momentul retragerii acestora, excede acestui cadru procesual, instanța de fond învestită cu anularea hotărârii A__ adoptată de cei doi, după retragerea din ședință prezidată de V_______ G..

La ședința în cadrul căreia s-a adoptat hotărârea contestată, a participat un singur acționar prin cei doi mandatari, aceștia propunându-se reciproc, în mod paradoxal; unul președintele ședinței care conduce dezbaterile, celălalt secretarul ședinței, care consemnează derularea ședinței și tot aceștia au purtat discuții și au exprimat votul pentru acționarul ___________. Prin aceasta s-au încălcat prevederile art.129 din lege, care prevede în mod expres că ședința se prezidează de președintele Consiliului de Administrație sau o altă persoană desemnată, aceste atribuții putând fi îndeplinite și în situația în care mandatul administratorilor este expirat, societatea trebuind să funcționeze până când adunarea generală stabilește noii administratori.

Adunarea generală poate completa ordinea de zi doar în situația în care sunt prezenți toți acționarii și aceștia votează în consecință, ceea ce nu se putea realiza în ședința ținută de B_____ și S_____, chiar dacă ar fi participat și ___________________ având în vedere că ______________ are și acționari persoane fizice(din lista PPM) care nu au participat la niciuna din adunările generale.

Rezultă că mandatarii desemnați de M_____ I___ pentru acționarul ___________ au adoptat o hotărâre cu privire la puncte ce nu au existat pe ordine de zi publicată, care nici nu a fost completată în condițiile legii, ceea ce atrage anularea hotărârii adoptate.

În convocarea adunării generale nu s-a menționat lista cu informații referitoare la numele, calificarea, domiciliul persoanelor propuse pentru funcția de administrator, așa încât nu se putea supune la vot alegerea unor noi administratori, fiind încălcate prevederile art.117 alin.6, și, ca o consecință, nici alegerea președintelui Consiliului de Administrație dintre administratorii aleși, care nici nu este atributul adunării generale, ci al consiliului de administrație.

Așadar, cum hotărârea contestată s-a adoptat de o adunare generală întrunită în baza convocării făcute de vechiul Consiliu de Administrație, trebuia să respecte convocarea publicată și dispozițiile legale prezentate anterior.

În consecință, constatând că nu sunt întemeiate criticile formulate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta _______________________ prin M_____ I___ în calitate de președinte al Consiliului de Administrație și director general al societății, cu sediul în C______, ___________________________. 65, județul D___ și de ______________________________ EXPORT SRL prin M_____ I___, cu sediul în Oradea, _____________________-2, județul Bihor împotriva sentinței nr.727/2012, pronunțată de Tribunalul D___, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata - reclamantă ___________________, cu sediul în comuna Drăgănești, _______________________, județul Bihor.

Decizie irevocabilă .

Pronunțată în ședința publică de la 28 februarie 2013.

Președinte, S____ L____	Judecător, T_____ D_____	Judecător, M______ M__
	Grefier, M______ D______

M.D. 01 Martie 2013

Red. Jud. T.D./26.03.2013

.