Document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 604/A/CA/2015

Ședința publică din 30 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE A____ C______ C______

Judecător C_____ A______ D______ – Președintele instanței

Grefier D_____ B____

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de apelantul-petent P_______ N______, domiciliat în Oradea, _______________________, nr. 6, _________________, în contradictoriu cu intimata A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, cu sediul în Oradea, __________________________. 2B,, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 2474/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX având ca obiect anulare proces verbal de contravenție xxxxx.

La apelul nominal, făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța constată că dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din data de 15 Iunie 2015, dată la care părțile nu au fost prezente, amânându-se pronunțarea la data de azi, când în urma deliberării avute;

TRIBUNALUL

DELIBERÂND:

Asupra apelului de față Tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2474/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul P_______ Nicușor, domiciliat în Oradea, _______________________, nr. 6, _________________, în contradictoriu cu intimata A.N.A.F. – Direcția Generală Regională Cluj-N_____ – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, cu sediul în Oradea, __________________________. 2, jud. Bihor și, în consecință:

S-a menținut, ca legal și temeinic, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________/2013 nr. xxxxx/07.10.2013 încheiat de intimată.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele :

În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________/2013 nr. xxxxx din 07.10.2013 încheiat de către intimată, prin intermediul agentului constatator V_____ C______, inspector asistent la Serviciul de Gestiune Registru Contribuabili, Monitorizare Declarații Fiscale, Bilanțuri, Persoane Juridice (S.G.R.C.D.F.B.P.J.), petentul P_______ Nicușor, în calitate de administrator al S.C. RED FOREST PROD S.R.L., a fost sancționat contravențional cu o amendă de 2.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 41 pct. 8 din Legea nr. 82/1991, cu modificările și completările ulterioare, și sancționată de art. 42 alin. 1 din același act normativ.

Prin procesul verbal de contravenție s-a reținut că petentul se face vinovată de nedepunerea la 30 mai 2013, a situației financiare anuale a firmei mai sus arătate la 31.12.2012.

Petentul nu a semnat procesul verbal de contravenție. Actul mai sus arătat nu a fost semnat de vreun martor, fiind semnat doar de agentul constatator.

Petentul a formulat plângerea contravențională în termenul, legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.

Sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, instanța a considerat că actul constatator îndeplinește condițiile de legalitate prevăzute de art. 15 și 16 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidente niciuna dintre cauzele de nulitate prevăzute expres de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

În ce privește incidența prevederilor art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a reținut faptul că procesul verbal de contravenție a fost semnat doar de agentul constatator, fără a se motiva lipsa semnăturii petentului sau a vreunui martor. Este însă de notorietate împrejurarea că astfel de procese verbale se încheie la sediul intimatei, după verificarea evidențelor proprii ale acesteia. În aceste condiții, instanța a reținut că astfel de procese verbale de contravenție, ca și procesul verbal de contravenție din prezenta cauză, a fost întocmit la sediul intimatei, în lipsa petentului. De altfel, acest aspect nu a fost contestat de către petent, acesta menționând, prin plângerea contravențională, că nu a fost de față la încheierea procesului verbal de contravenție.

Raportat la cele de mai sus, chiar dacă acest aspect nu a fost menționat în mod expres în cuprinsul procesului verbal, instanța a reținut că lipsa semnăturii unui martor în procesul verbal de contravenție este justificată prin aceea că, la sediul unității intimate, nu era nicio persoană neutră, care să poată avea calitatea de martor. De altfel, potrivit prevederilor art. 19 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

În consecință, chiar dacă aceste aspecte nu au fost menționate în mod expres prin procesul verbal de contravenție, instanța a reținut faptul că procesul verbal de contravenție a fost încheiat la sediul intimatei, în lipsa petentului și în lipsa altor persoane care să nu fi avut calitatea de agenți constatatori.

Instanța a constatat că aceste vicii ale procesului verbal de contravenție nu reprezintă nulități expres prevăzute de lege, astfel că, potrivit prevederilor art. 175 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia. Or, în cazul de față, petentul nu a justificat și nu a probat producerea unei astfel de vătămări, ca urmare a nerespectării în întregime a prevederilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001, vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție.

În ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța a reținut următoarele:

Potrivit prevederilor art. 41 pct. 8 din Legea nr. 82/1991, republicată, nedepunerea, potrivit Legii nr. 82/1991, a situațiilor financiare anuale, a situațiilor financiare anuale consolidate, precum și a raportărilor contabile, constituie contravenție. Potrivit prevederilor art. 42 alin. 1 liniuța a 9-a din Legea nr. 82/1991, republicată, contravențiile prevăzute la art. 41 pct. 8 din același act normativ se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. Astfel, potrivit prevederilor art. 3.1 lit. a) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 40/2013 emis de Viceprim-ministrul, Ministrul Finanțelor Publice, în vigoare la data constatării contravenției, situația financiară anuală trebuia depusă de către petent în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, respectiv până la data de 30 mai 2013. De altfel, termenul de depunere mai sus arătat este prevăzut și prin art. 36 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 82/1991, republicată.

Este adevărat că petentul a depus la dosarul cauzei o copie a situației financiare anuale pe anul 2012, înregistrată la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor la data de 25.10.2013 sub nr. xxxxx (filele 11, 12 din prezentul dosar). Instanța a constatat că petentul a depus situația financiară anuală mai sus arătată cu o întârziere de aproape 5 luni, raportat la data limită de depunere a acesteia (30.05.2013), abia după ce a fost descoperită și sancționată această faptă a petentului. În aceste condiții, agentul constatator a reținut, în mod corect, în sarcina petentului, săvârșirea contravenției prevăzute de art. 41 alin. 1 pct. 8 din Legea nr. 82/1991 – Legea Contabilității, republicată. Astfel, prin depunerea cu o mare întârziere a situației financiare anuale, petentul se face vinovat de nedepunerea, potrivit Legii nr. 82/1991 (sintagmă care include și nedepunerea în termenul prevăzut de această lege), a situației financiare anuale, faptă ce întrunește elementele constitutive pentru existența contravenției prevăzute de art. 41 alin. 1 pct. 8 din Legea nr. 82/1991 – Legea Contabilității, republicată.

Persoana răspunzătoare pentru această faptă este petentul, în calitatea acestuia de administrator al societății comerciale mai sus arătate, potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată. În consecință, sancționarea petentului, pentru săvârșirea contravenției mai sus arătate, este pe deplin justificată. Sub aspectul sancțiunii aplicate petentului, instanța a considerat că, în mod corect, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, i s-a aplicat petentului amenda contravențională în cuantumul minim special prevăzut de lege.

Împrejurarea că societatea comercială administrată de petent nu desfășura efectiv activități nu are relevanță în cauză, petentul având obligația de a-și îndeplini obligațiile legale, stabilite prin Legea nr. 82/1991, republicată, lucru pe care de altfel, petentul l-a și făcut, dar cu depășirea termenului legal, de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, și după sancționarea acestuia, prin procesul verbal de contravenție ce face obiectul prezentului dosar.

Instanța a apreciat că nu există temeiuri pentru a înlocui amenda contravențională, în cuantumul minim special, aplicată petentului, cu sancțiunea contravențională a avertismentului, în condițiile în care, termenul de depunere a situației financiare anuale pe anul 2012 a fost mult depășit, iar petentul a intrat în legalitate abia după ce fapta a fost descoperită și sancționată de către agentul constatator. În consecință, instanța a apreciat că se impune păstrarea amenzii contravenționale, în cuantumul minim special, pentru contravenția mai sus arătată.

Față de cele de mai sus, în baza prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentă și a menținut, ca legal și temeinic, procesul verbal contestat în prezenta cauză.

Fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel legal timbrat apelantul P_______ N______, solicitând ca, în urma reanalizării probatoriului administrat, procesul verbal încheiat să anulat ca nelegal și netemeinic, în principal, iar în subsidiar, sancțiunea amenzii aplicate să fie înlocuită cu cea a avertismentului.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art. 477-478 Cod proc.civ.de la 2010, instanța reține următoarele:

Critica apelantului vizează, în esență, faptul că instanța de fond nu a apreciat în mod just materialul probator de la dosar, întrucât fapta reținută nu subzistă, iar și în caz contrar, sancțiunea aplicată de agentul constatator nu este proporțională cu gradul de pericol al faptei.

Cenzurând sentința atacată și motivele de apel formulate, instanța apreciază că apelul este fondat, urmând a fi admis, conform dispozitivului prezentei, pentru următoarele considerente:

Este adevărat că pentru fapta comisă de petent, reținută în sarcina sa în forma descrisă în actul atacat și pentru care fost sancționată cu amenda legiuitorul a prevăzut un cuantum ridicat al amenzii. Nu este mai puțin adevărat, însă, că legiuitorul apreciază gradul de pericol social abstract al faptei, cel concret fiind apreciat de către organul constatator, iar, în cazul în care actul constatator este suspus controlului jurisdicțional, de către instanța de judecată. Aceasta din urmă este cea care, finalmente, în virtutea legii, este îndreptățită să cenzureze atât legalitatea și temeinicia procesului verbal dresat pe seama contravenientului, cât și natura și cuantumul sancțiunii aplicate, în funcție de pericolul social al faptei comise în concret și de urmările care s-ar putea produce prin aplicarea unui anumite sancțiuni.

Din această perspectivă, instanța de apel apreciază că, în speță, instanța de fond a reținut corect starea de fapt descrisă în actul de constatare, dar, procedând la reaprecierea în mod just a gradului de pericol social concret al faptei comise de petent și reindividualizând sancțiunea aplicată, în baza probelor administrate, va schimba în totalitate sentința civilă nr. 2474/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o schimbă în totalitate în sensul că va admite plângerea contravențională formulată de petentul apelant P________ Nicușor împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/2013 în contradictoriu cu A___ -DGFP BIHOR și va înlocui sancțiunea contravențională a amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, urmând a menține restul dispozițiilor procesului verbal atacat.

Va lua act că apelantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul civil formulat de apelantul P_______ N______, domiciliat în Oradea, _______________________, nr. 6, _________________, în contradictoriu cu intimata A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, cu sediul în Oradea, __________________________. 2B,, jud. Bihor împotriva sentinței civile nr. 2474/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o schimbă în totalitate în sensul că:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul-apelant P________ Nicușor împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/2013 și dispune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.

Menține restul dispozițiilor procesului verbal.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2015.

Președinte, A____ C______ C______		Judecător, C_____ A______ D______
	Grefier, D_____ B____

Red. fond O.G. C____;

Red. apel jud. C.A.D./ 15.07.2015;

Dact. D.B./4 ex.

2 ex. se _____________> P_______ N______, domiciliat în Oradea, _______________________, nr. 6, _________________;

A.N.A.F.-D.G.R.F.P.CLUJ N_____ prin A.J.F.P.BIHOR, cu sediul în Oradea, __________________________. 2B,, j