Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACĂU

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 1436/2013

Ședința publică de la 08 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE S_____ L_______ G____

Judecător L____ S___

Judecător O___ G_______ P______

Grefier A__ O_____ D_____

Pe rol judecarea recursului de C_________ administrativ și fiscal privind pe

recurent __________________ formulat împotriva sentinței civile nr. 9073/16.11.2012, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimat I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-ISCTR(P.V. ISCTR NR.xxxxxxx/28.06.2012), având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, cauza fiind luată la ordine, au lipsit părțile, față de lipsa părților instanța lasă cauza la a doua strigare.

La reluarea apelului nominal la a doua strigare, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiuni privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual, se învederează faptul că procedura este legal îndeplinită cu părțile.

Instanța constată recursul ca fiind formulat în termen, scutit de la plata taxei de timbru și motivat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară dezbaterile închise și trece la deliberare.

TRIBUNALUL

1.Împrejurările cauzei și soluția dată pe fond

Prin sentința civilă nr 9073/2012 , Judecătoria Bacău a respins ca nefondată plângerea contravențională pentru următoarele considerente :

„Instanța constată că deși procesul-verbal a fost încheiat în lipsa unui reprezentant al petentului, nu a fost semnat de un martor, astfel cum prevede art. 19 alin.1 din OG 2/2001, însă au fost respectate dispozițiile art. 19 alin.3 din OG 2/2001, în sensul că agentul constatator a menționat motivul pentru care procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent, respectiv împrejurarea că la fața locului nu s-a putut identifica niciun martor care să vrea să semneze, decât un alt agent constatator care, potrivit OG 2/2001, nu poate avea calitate de martor.

Nerespectarea dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001 duce la nulitatea procesului-verbal numai în cazul în care s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. Vătămarea invocată de petent nu este una reală, efectivă, de natură a conduce la anularea procesului-verbal. Acesta a susținut că prin încheierea actului în lipsa reprezentantului său și în lipsa martorului asistent nu se probează faptul că s-ar fi încercat să i se aducă la cunoștință despre încheierea procesului-verbal și că situația reținută este reală, petentul fiind sancționat cu 8.000 de lei. Instanța constată că petentului i s-a adus la cunoștință la data de 16.07.2012 despre încheierea procesului-verbal, după ce acesta a fost întocmit. Așadar, petentul a cunoscut în cele din urmă faptul că a fost sancționat și a formulat și plângere, pretinsa vătămare fiind acoperită prin comunicarea procesului-verbal și prin posibilitatea formulării plângerii.

Având în vedere că pretinsa vătămare a fost deja înlăturată, instanța respinge ca neîntemeiată această solicitare a petentului, privind anularea procesului-verbal din cauza încălcării art. 19 alin.1 din OG 2/2001.

Instanța constată că agentul constatator a făcut o eroare materială în ceea ce privește indicarea textului care sancționează contravenția. Astfel, acesta a trecut art.8 alin.1 lit.a din OG 37/2007 în loc de art.9 alin.1 lit.a din OG 37/2007.

Potrivit art. 16 alin.1 din OG 2/2001, procesul-verbal trebuie să cuprindă în mod obligatoriu indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. Nerespectarea acestei dispoziții se sancționează cu nulitatea procesului-verbal în condițiile prevăzute de art. 105 alin.2 teza I din Codul de procedură civilă, deci numai dacă s-a pricinuit petentului o vătămare ce nu se poate înlătura altfel decât prin anularea procesului-verbal.

Instanța constată că prin indicarea greșită a textului care prevede sancțiunea ( art. 8 alin.1 lit.a în loc de art. 9 alin.1 lit.a ) nu i s-a produs petentului nicio vătămare, deoarece agentul constatator a aplicat în mod corect art. 9 alin.1 lit.a, a respectat limitele de amendă prevăzute de acest text. În OG 37/2007 nu există art. 8 alin.1 lit.a.; ar fi existat vătămare dacă ar fi existat art.8 alin.1 lit.a și dacă acest text ar fi prevăzut alte limite de amendă decât cele avute în vedere la sancționarea petentului. Atât timp cât agentul constatator a respectat limitele de amendă prevăzute la art. 9 alin.1 lit.a, petentul nu a suferit nicio vătămare.

Pentru aceste motive, instanța respinge și acest motiv invocat în vederea anulării procesului-verbal.

Instanța constată că în mod corect agentul constatator a reținut că aparatul tahograf utilizat de petent în perioada 19.02.xxxxxxxxxxxxx12 și 04.03.2012 era defect, întrucât nu înregistra kilometrii parcurși. Un tahograf care funcționează în mod corect ar trebui să consemneze și kilometrii parcurși, fiecare vârf fiind echivalentul a 10 km parcurși. În prezenta cauză, astfel cum reiese din diagramele tahograf depuse la dosar, nu există striațiile corespunzătoare kilometrilor parcurși, ceea ce indică faptul că aparatul era defect. Defecțiunea se deduce tocmai din faptul că diagramele nu sunt complete.

Deși petentul a susținut că aparatul tahograf nu era defect în perioada analizată (perioada 19.02.xxxxxxxxxxxxx12 și 04.03.2012), acesta nu a făcut dovada susținerii prin probe directe, ci a motivat că documentul privind verificarea aparatului din 10.03.2012 face dovada funcționării corecte a aparatului. Documentul privind verificarea tahografului nu face referire la faptul că în perioada 19.02.xxxxxxxxxxxxx12 și în 04.03.2012 aparatul a înregistrat sau nu kilometrii parcurși. Simpla mențiune că aparatul nu prezintă intervenții străine sau deteriorări nu duce automat la concluzia că aparatul funcționa perfect. Este posibil ca aparatul să se fi stricat fără a avea semne exterioare. În plus, verificarea s-a făcut la data de 10.03.2012, la câteva zile după data controlului -05.03.2012, iar consemnările cuprinse în acest document vizează starea aparatului din data de 10.03.2012, nu și din perioada anterioară analizată.

Constatând că intimatul a dovedit prin diagramele depuse la dosar că tahograful era defect, iar petentul nu a reușit să facă dovada contrară, instanța respinge apărarea petentului ca nefondată.

Instanța apreciază că amenda aplicată de 8.000 de lei se înscrie în limitele prevăzute de lege și nu se impune înlocuirea amenzii de 8.000 de lei cu avertismentul, chiar dacă acest cuantum al amenzii este unul ridicat. Stabilirea limitelor amenzii este atributul exclusiv al legiuitorului, iar dacă acesta a înțeles să sancționeze fapta din prezenta cauză cu o amendă între 8.000 și 16.000 de lei, instanța nu poate înlocui amenda cu avertismentul doar din motivul cuantumului ridicat al amenzii, atât timp cât s-au respectat limitele legale.

Petentul a invocat că amenda este prea mare raportat la gravitatea faptei și a urmărilor produse. Analizând toate împrejurările cauzei, inclusiv urmarea produsă și posibilitatea petentului de a evita producerea acestei urmări, instanța consideră că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite. Urmarea produsă constă într-o stare de pericol, respectiv imposibilitatea intimatului de a verifica modul în care conducătorul autovehiculului respectă timpii de conducere și timpii de odihnă, în condițiile în care aparatul tahograf nu înregistrează toate datele. Aparatul nu a înregistrat kilometrii parcurși în perioada 19.02.xxxxxxxxxxxxx12 și 04.03.2012, iar petentul putea să observe încă din prima zi, după ce conducătorul a scos prima diagramă incompletă, faptul că aparatul nu a înregistrat kilometrii parcurși și putea să remedieze această problemă imediat după descoperire. Faptul că petentul a înțeles să ignore această problemă și să utilizeze în continuare, timp de încă 4 zile, tahograful defect, împiedică aplicarea avertismentului în prezenta cauză.

Instanța apreciază că doar prin aplicarea și executarea amenzii se poate atinge scopul preventiv al sancțiunii, iar intimatul nu a avea obligația și nici posibilitatea de a impune mai întâi remedierea defecțiunii și doar în caz de neconformare, să aplice amenda.

Pentru aceste motive, instanța respinge cererea petentului de înlocuire a amenzii cu avertismentul.

Având în vedere că procesul-verbal ___________ nr. xxxxxxx/28.06.2012 a fost legal și temeinic întocmit, iar sancțiunea aplicată respectă criteriile legale prevăzute la art. 23 alin.1 din OG 2/2001, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal și amenda aplicată.”

2 Motivele de recurs

Prin recursul declarat , recurenta __________________ a arătat că :

-a fost încălcat art. 19 alin.1 din OG 2/2001, deoarece în lipsa unui reprezentant al recurentului, agentul constatator trebuia să facă mențiunea unui martor asistent, a datelor de identificare și acesta să semneze. Vătămarea produsă constă în faptul că prin întocmirea procesului-verbal în aceste condiții, nu se probează faptul că s-ar fi încercat să i se aducă la cunoștință despre încheierea procesului-verbal și că situația reținută este reală, recurentul fiind sancționat cu 8.000 de lei.

- a fost încălcat art. 16 alin.1 din OG 2/2001 în ceea ce privește consemnarea greșită a dispoziției legale care sancționează contravenția: în loc de art.9 alin.1 lit.a a fost trecut art.8 alin.1 lit.a din OG 37/2007.

- situația de fapt reținută în procesul-verbal nu este reală, deoarece aparatul tahograf funcționa corect, astfel cum reiese și din documentul care atestă verificarea aparatului. Din acest înscris reiese că aparatul tahograf nu înregistra nici un defect. recurentul a mai susținut că până la momentul controlului nu a avut cunoștință despre existența vreunei defecțiuni a aparatului tahograf și că intimatul nu trebuia să aplice direct amenda, ci trebuia să îi pună în vedere să repare aparatul, și doar ulterior, în caz de neconformare, să se aplice sancțiunea.

- în ce privește înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, petentul a invocat art. 7 alin.3, art. 5 alin. 1, 2 și 5 și art. 21 alin.3 din OG2/2001 și faptul că amenda de 8.000 de lei este mult prea mare raportată la gravitatea faptei și la urmarea produsă.

3 Soluția pronunțată de instanța de recurs

În privința nesemnării procesului verbal de către un martorul asistent , nimenea nu poate să semneze un act împotriva voinței sale .Acceptarea statutului de martor asistent este o chestiune ce ține de îndeplinirea obligațiilor civice ,care nu pot fi aduse la îndeplinire de către agenții constatatori cu forța .Întrucât art 19 din OG 2/2001 nu conține decât motive de nulitate relativă ,în lipsa vătămării dovedite de către recurentă , instanța nu va lua în considerare nici acest motiv de desființare a procesului verbal de contravenție .

Cu privire la nelegalitatea procesului verbal datorită neindicării corecte a temeiului de drept , instanța consideră că dispozițiile art 16 alin 1 din OG 2/2001 nu au fost eludate întrucât agentul constatator a indicat corect actul normativ care stabilește și sancționează contravenția ,și anume OG37/2007 .

Instanța de fond a apreciat în mod corect că prin indicarea greșită a textului care prevede sancțiunea ( art. 8 alin.1 lit.a în loc de art. 9 alin.1 lit.a ) nu i s-a produs recurentului nicio vătămare, deoarece agentul constatator a aplicat în mod corect art. 9 alin.1 lit.a, a respectat limitele de amendă prevăzute de acest text. În OG 37/2007 nu există art. 8 alin.1 lit.a.; ar fi existat vătămare dacă ar fi existat art.8 alin.1 lit.a și dacă acest text ar fi prevăzut alte limite de amendă decât cele avute în vedere la sancționarea petentului. Atât timp cât agentul constatator a respectat limitele de amendă prevăzute la art. 9 alin.1 lit.a, petentul nu a suferit nicio vătămare.

Analizând netemeinicia procesului verbal , instanța reține că tahograful funcționabil în parametri normali trebuie să consemneze și kilometrii parcurși, fiecare vârf fiind echivalentul a 10 km parcurși. În prezenta cauză, astfel cum reiese din diagramele tahograf din perioada 19.02.xxxxxxxxxxxxx12 și 04.03.2012, nu există striațiile corespunzătoare kilometrilor parcurși, ceea ce indică faptul că aparatul era defect.

În mod corect a apreciat instanța de fond cu privire la faptul că verificarea invocată de recurentă s-a făcut la data de 10.03.2012, la 5 zile după data controlului -05.03.2012, iar consemnările cuprinse în acest document vizează starea aparatului din data de 10.03.2012, nu și din perioada anterioară analizată

Constatând că intimatul a dovedit prin diagramele depuse la dosar că tahograful era defect, iar recurentul nu a reușit să facă dovada contrară, instanța va respinge apărarea recurentului ca nefondată.

Pornind de la art 21 din OG 2 /2001 (dreptul comun în materie contravențională )care permite aprecierea de către instanță a sancțiunii ce urmează a fi aplicată în funcție de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal , instanța consideră că cuantumul amenzii respectă principiul proporționalității între fapta contravențională săvârșită și sancțiunea aplicată.

Astfel instanța reține existența contravenției așa cum a fost constată de către agentul constatator ,apreciind că sancțiunea aplicată a fost cuantificată în mod corect , urmând a respinge recursul ca nefondată , menținând procesul - verbal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge recursul promovat de recurent __________________ împotriva sentinței civile nr. 9073/16.11.2012, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimat I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-ISCTR, ca neîntemeiat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2013.

Președinte, O___ G_______ P______	Judecător, L____ S___	Judecător, S_____ L_______ G____
	Grefier, A__ O_____ D_____

Red sent. A.B

RED/tehn/jGSL/28.10.2013

A.D-2 ex-30.10.2013