ROMANIA

TRIBUNALUL A___ Operator 3207/2504

Secția contencios administrativ și fiscal

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 954 A

Ședința publică din data de 07 octombrie 2015

Președinte : E______ I______

Judecător : C______ Șianțiu

Grefier : M_____ I___

S-a luat în examinare apelul declarat de intimatul I____________ de Poliție Județean A___ împotriva sentinței civile nr. 2749 din 19.05.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care, verificând din oficiu competența potrivit art. 482 coroborat cu art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă, tribunalul constată că aceasta îi aparține conform art. 95 alin. 1 pct. 2 Noul Cod de procedură civilă.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 alin. 1) din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă instanța închide dezbaterile și reține apelul spre soluționare.

TRIBUNALUL

Constată că prin sentința civilă nr. 2749 din 19.05.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul Y_______ Y_____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 10.02.2015 de către intimatul I____________ de Poliție Județean A___, a fost înlocuită sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal atacat, petentul a fost sancționat cu o amendă în sumă de 4.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 al. 2 lit. t din OG nr. 37/2007 și sancționată de art. 9 alin. 1 lit. b din aceeași ordonanță, reținându-se în sarcina sa, că în data de 10.02.2015, a condus autovehiculul Mercedes DST 2X09 pe A1 km 540 folosind o diagramă tahograf pe care a utilizat-o incorect (aparatul tahograf având ora setată eronat).

Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța de fond a constatat că acesta întrunește toate condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG nr. 2/2001, iar petentul nu a invocat vicii de formă sancționate cu nulitatea relativă, iar, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, prima instanță a avut în vedere faptul că săvârșirea contravenției a fost constatată personal, în mod direct, de agentul constatator, fapt ce conferă procesului verbal de constatare a contravenției o prezumție de temeinicie și, mai mult, petentul a recunoscut faptul că aparatul tahograf utilizat nu era setat corespunzător, ora fiind diferită de cea reală.

Referitor însă la individualizarea sancțiunii, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, or, având în vedere că petentul nu a mai fost sancționat pentru săvârșirea unor asemenea contravenții, ținând cont de încălcarea relativ minoră a normelor legale, fără un impact asupra siguranței circulației rutiere, prima instanță a apreciat că sancțiunea avertismentului este proporțională cu gradul de pericol social al faptei și de natură să atingă față de petent scopul educativ și preventiv urmărit de lege.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, plângerea formulată a fost admisă în parte, în sensul că sancțiunea amenzii a fost înlocuită cu sancțiunea avertismentului, iar, în baza art. 7 alin. 1 din OG.2/2001, i s-a recomandat petentului să respecte dispozițiile legale, pentru a evita săvârșirea unor fapte de natura celei pentru care a fost sancționat.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel intimatul I____________ de Poliție Județean A___, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii plângerii petentei, în motivare arătând că instanța de fond a înlocuit în mod nejustificat amenda cu avertismentul deoarece în raport cu criteriile de individualizare apreciază că sancțiunea amenzii în cuantumul aplicat corespunde gradului de pericol social al faptei.

Intimatul Y_______ Y_____, legal citat, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Noul Cod, instanța constată că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

Astfel, prima instanță a reținut corect starea de fapt în raport cu probațiunea administrată în cauză și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ca urmare a aprecierii corespunzătoare a dovezilor de la dosar, a interpretării judicioase a actului juridic dedus judecății și aplicării corecte a dispozițiilor legale în materie.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție în mod temeinic instanța de fond a reținut că petentul a săvârșit fapta contravențională prevăzută de art. art.8 alin.2 lit.t din OG nr.37/2007 și sancționată de art. 9 alin. 1 lit. b, aplicându-i-se amenda de 4000 lei., întrucât în data de 10.02.2015, a condus autovehiculul Mercedes DST 2X09 pe A1 km 540 folosind o diagramă tahograf pe care a utilizat-o incorect (aparatul tahograf având ora setată eronat), a condus 3 ore și 15 minute neîncălcând timpul de lucru, astfel că prima instanță a constatat că acesta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.

Contrar criticii aduse de apelant referitor la individualizarea sancțiunii contravenționale respectiv că nu se impunea înlocuirea sancțiunii în cuantum de 4000 lei cu avertisment, Tribunalul apreciază că susținerea acestuia privind netemeinicia și nelegalitatea hotărârii pronunțată de instanța de fond, nu este fondată, întrucât în speță nici nu se pune problema ca pe fondul cauzei să fi fost înlăturată forța probantă de act autentic a actului sancționator în ceea ce privește starea de fapt care a fost expusă în cuprinsul acestuia, dimpotrivă instanța de fond a apreciat corect cu privire la întrunirea elementelor constitutive a abaterii reținute în sarcina petentului, fapta săvârșită de către contravenient fiind probată cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei așa cum de altfel s-a și evidențiat în hotărârea atacată.

Tribunalul constată că instanța de fond în mod temeinic și legal a apreciat și cu privire la sancțiunea amenzii aplicată în cuantum de 4000 lei, aplicarea unei sancțiuni pecuniare în cuantum așa mare, fiind o sancțiune prea aspră în raport cu gradul scăzut de pericol social, cu împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, având în vedere că petentul nu a mai fost sancționat pentru săvârșirea unor asemenea contravenții, ținând cont de încălcarea relativ minoră a normelor legale, fără un impact asupra siguranței circulației rutiere, scopul sancțiunii contravenționale putând fi realizat și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului fără aplicarea amenzii contravențională, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social, dând astfel aplicabilitate art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, aplicarea sancțiunii avertisment este o sancțiune suficientă pentru atingerea scopului educativ și preventiv în ceea ce ÎL privește pe petent.

Pe cale de consecință, pentru motivele arătate mai sus și, întrucât prima instanță a stabilit situația de fapt și a aplicat legea în mod corespunzător, nu se evidențiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate și nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reținute din oficiu de către instanță, văzând și faptul că nu se pune problema cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, __________________ – 19, județ A___, împotriva sentinței civile nr. 2749 din 19.05.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 07 octombrie 2015.

Președinte Judecător

E______ I______ C______ Șianțiu

Grefier

M_____ I___

Se comunică:

Apelantului I____________ de Poliție Județean A___ - A___, __________________ – 19, județ A___

Intimatului Y_______ Y_____ – dom ales Dudești Vechi, nr. 364 județ T____

Red. E.I./5.11.2015

Tehred. C.F/4 ex/2 _____________

Prima instanță – H______ B_______