DOSAR NR: XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA B____- SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.xxxxx

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 19.11.2015

PREȘEDINTE – B____ A____ G_______

GREFIER – C____ M______

Pe rol soluționarea cererii având ca obiect plângere contraventională formulată de C_______ G_______ R___ cu domiciliul în mun. Rm. Sărat, _________________________.2, județul B____, în contradictoriu cu intimata I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B____ cu sediul în mun.B____, ______________________-10, județul B____, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/29.03.2015.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, părțile au lipsit.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, dosarul este la primul termen de judecată, în fața instanței de fond, după declinarea de la Judecătoria Rm. Sărat, după care;

Instanța, verificându-și din oficiu competența, în temeiul art. 131 C. proc. civ,. constată că este competentă să soluționeze prezenta cauză, în temeiul art. 32 alin.1 și 2 din OG 2/2001 raportat la art. 94 pct.3 C. proc. civ., din punct de vedere general, material și teritorial.

Instanța, în temeiul art. 238 C. proc. civ., procedează la estimarea duratei cercetării procesului apreciind necesar un termen de judecată, având în vedere obiectul cauzei și durata în cauze similare.

Instanța, în temeiul art. 258 raportat la 255 Cod pr. civ. încuviințează pentru petent și pentru intimată proba cu înscrisuri, iar pentru intimată și proba video , pe care le consideră admisibile și de natură să ducă la soluționarea cauzei.

Față de solicitarea părților de judecare a cauzei și în lipsă, instanța , în temeiul art.394 Cod proc. Civ, considerându-se lămurită asupra tuturor împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA:

Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1430/2015, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat, s-a dispus declinarea plângerii contravenționale formulată de petentul C_______ G_______ – R___, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului B____, Biroul Rutier către Judecătoria B____, ca urmare a admiterii excepției necompetenței teritoriale invocate de către intimat prin întâmpinare. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Prin plângerea contravențională formulată, petentul a solicitat anularea procesului – verbal de contravenție _______.P. nr. xxxxxxx întocmit de intimat la data de 29.03.2015.

În motivarea cererii, în fapt petentul arată că, în ceea ce privește săvârșirea contravenției la regimul de viteză, respectiv circularea pe drumurile publice cu 71km/h pe un segment de drum cu limitare de 50km/h, apreciază procesul – verbal nelegal, precizând că nu a circulat cu respectiva viteză, acul kilometrajului de la bordul mașinii indicând viteza de 60km/h. În ceea ce privește săvârșirea contravenției privind nepurtarea centurii de siguranță, petentul arată că purta centura de siguranță și că a eliberat-o în momentul opririi autoturismului. Precizează petentul că acest aspect nu a fost consemnat în procesul – verbal, deși i l-a semnalat agentului constatator, astfel că apreciază abuzivă aplicarea sancțiunii amenzii pentru săvârșirea acestei contravenții, solicitând instanței admiterea plângerii.

În drept, petentul invocă dispozițiile din OG nr. 2/2001.

În dovedirea plângerii contravenționale, petentul a propus proba cu înscrisuri, respectiv proces – verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 29.03.2015, copie C.I și încuviințată de instanță.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013.

La data de 11.06.2015 intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Sărat, excepție soluționată de către această din urmă instanță. Pe fond, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal de constatare a contravenției este legal și temeinic. A mai învederat intimatul faptul că în mod eronat petentul a menționat în plângerea contravențională că a condus auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, în fapt acesta circulând cu auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, așa cum reiese din procesul – verbal contestat și din înregistrarea video.

În susținerea apărărilor sale, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, precum și a probei cu înregistrarea video a abaterii.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 205-208 C.proc.civ.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și a administrat pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și proba cu înregistrarea video.

Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

În fapt, prin procesul – verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 29.03.2015 de către un agent constatator din subordinea intimatului s-a reținut că la data de 29.03.2015 petentul a circulat cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX cu viteza de 71km/h în localitatea Mărăcineni, județul B____, fără a purta centura de siguranță și fără a avea asupra sa actul de identitate și permisul de conducere.

În drept, instanța reține că în speța de față este aplicabilă O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care, potrivit art. 109 alin. (9), se completează cu dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Faptele contravenționale reținute în sarcina petentului sunt prevăzute de art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, art. 36 alin. (1) din OUG 195/2002 și art. 147 pct.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, iar în conformitate cu dispozițiile din OUG nr. 195/2002 acesta a fost sancționat cu amenda în cuantum de 390 lei și de 195 lei, precum și cu avertisment.

Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține următoarele:

Sub aspectul legalității procesului – verbal contravențional, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și domiciliul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că procesul – verbal în discuție conține constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, dând naștere unei prezumții simple de veridicitate în sensul că situația de fapt consemnată în cuprinsul acestuia corespunde adevărului.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraful 28; cauza Vastberga Taxi Aktiebolga și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraful 113).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale încheiate de agenții statului este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța oricărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție nu este înfrântă de garanția de care beneficiază petentul prin prezumția de nevinovăție, ci acestea trebuie analizate împreună.

Instanța este ținută să asigure o procedură echitabilă în ansamblul ei atunci când încuviințează și administrează probatoriu, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută nu este reală.

Sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizia de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

În analiza principiului proporționalității, instanța reține că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

În speța de față, cu privire la fapta contravențională constând în nepurtarea centurii de siguranță în timpul mersului, având în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în condițiile în care agentul de poliție a încheiat procesul-verbal în urma propriilor constatări (în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier), nu era necesară administrarea de probe suplimentare în dovedirea vinovăției petentului de către intimat, ci îi revenea acestuia obligația de a proba o altă situație de fapt decât cea constatată personal de un agent al puterii publice.

În cauză, petentul nu a reușit să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal atacat, astfel încât prezumția de veridicitate a actului sancționator nu a fost răsturnată. Astfel, instanța reține că obiecțiunile petentului în sensul că în mod abuziv a fost sancționat de către agentul constatator pentru încălcarea prevederilor art. 36 alin. (1) din OUG 195/2002 întrucât în fapt ar fi purtat centura de siguranță, dar ar fi eliberat-o în momentul opririi autoturismului, sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește fapta contravențională constând în nerespectarea regimului de viteză, instanța reține următoarele:

Aparatul radar _________ 380, montat pe autospeciala politiei cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx, verificat metrologic conform buletinului depus la dosar, a fost deservit de un agent constatator deținător de atestat operator, care a acționat pentru disciplinarea conducătorilor auto care încalcă regimul legal de viteză, acesta înregistrând viteza de deplasare a autoturismului petentului. Totodată, înregistrarea video a contravenției depusă la dosar de către I.P.J. B____ îndeplinește toate cerințele N.M.L. 021-05 pentru a putea fi folosită drept probă în dosar, punând în evidență numărul de înmatriculare al autoturismului.

Instanța mai reține că pentru aparatele electronice de măsurare a vitezei, s-a stabilit o eroare maximă tolerată în limitele căreia aparatul este apreciat că funcționează corect. În aceste condiții, valorile indicate de aparatele radar utilizate pentru măsurarea vitezei, verificate metrologic, trebuie luate ca atare, neputându-se interveni prin calcule suplimentare asupra vitezelor stabilite de acestea.

Potrivit art. 49 al. 1 din OUG nr. 195/2002, limita maximă în localitate este de 50 km/h, iar potrivit art. 49 alin. 2, pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A și B, și limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h.

Instanța reține că pe segmentul de drum pe care a circulat petentul, limita maximă admisă era de 50 km/h.

Din coroborarea materialului probator administrat în cauză, instanța constată că I.P.J. B____ - prin înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada temeiniciei si legalității procesului verbal de contravenție, în timp ce petentul nu a adus nici o dovada contrară care să înlăture cele consemnate în procesul verbal, simpla afirmație că nu ar fi circulat cu o asemenea viteza nefiind suficientă pentru a combate cele probate de intimat.

Mai reține instanța că petentul nu a contestat fapta contravențională sancționată cu avertisment, respectiv aceea de a circula fără a avea asupra sa permisul de conducere și actul de identitate.

Sub aspectul individualizării sancțiunilor, instanța apreciază că la aplicarea acestora agentul constatator a avut în vedere dispozițiile art. 5 si art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, dar și de circumstanțele personale ale contravenientului, care nu se află la prima abatere de la normele Codului rutier, astfel cum rezultă din fișa de cazier auto atașată la dosar, ținându-se cont de criteriile de individualizare prevăzute de lege. Fapta de a circula cu 21 km/h peste limita legală, în interiorul localității, prezintă un grad de pericol ridicat pentru toți participanții la trafic.

Reținând vinovăția petentului, dar și gradul de pericol social ridicat al contravențiilor săvârșite, instanța va respinge plângerea petentului ca neîntemeiată si va menține ca temeinic și legal procesul verbal de contravenție întocmit de I.P.J. B____.

În temeiul art. 453 C.proc.civ și a dreptului de dispoziție al părților prevăzut de art. 9 C.proc civ., instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/29.03.2015 formulată de petentul C_______ G_______ – R___, cu domiciliul în mun. Rm. Sărat, _________________________.2, județul B____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B____ – Serviciul Rutier, cu sediul în mun.B____, ______________________-10, județul B____ ca neîntemeiată.

Menține procesul – verbal contestat și măsurile dispuse prin acesta.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria B____.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 19.11.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

B____ A____ G_______ C____ M______

Red. B.A.G../Tehnored B.A.G/ C.M/15.12.2015/4 ex

Operator de date cu caracter personal

înregistrat în registrul de evidență sub nr. xxxxx