Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Cod operator cu caracter personal:3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C___

SECȚIA MIXTĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1459/R/2014

Ședința publică de la 03 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE B_____ G_____ Z________

Judecător I____ N___ B______

Judecător S_____ T_______

Grefier M_____ B______

Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de către recurenta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C___-N_____-DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, împotriva sentinței civile nr.6821/2013 pronunțată de Judecătoria C___-N_____, în contradictoriu cu intimatul B___ M_____ A____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Tribunalul din oficiu își verifică competența, astfel stabilește că este competent general, material și teritorial in soluționarea recursului de față.

De asemenea, se constată că recursul este declarat in termen, motivat, comunicat.

Nefiind alte cereri de formulat în probațiune tribunalul, încuviințează proba cu înscrisuri ca fiind legală, verosimilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, declară închisă faza probatorie și reține cauza în pronunțare pe recurs.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr. 6821/12.04.2013 a Judecătoriei C___-N_____ a fost admisă plângerea contravenționala formulata de petentul B___ M_____ A____, cu domiciliul în loc. C___-N_____, ______________________ nr. 33, jud. C___, în contradictoriu cu intimata M_________ C___-N_____ – Direcția Poliția Locală, cu sediul în loc. C___-N_____, Calea Moților nr. 1-3, jud. C___.

S-a anulat procesul verbal de constatare a contravenției nr. xxxxx/485/21.02.2013.

A fost exonerat petentul de sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 300 lei aplicată prin procesul verbal.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.12.2012, sub nr. de mai sus, petentul B___ M_____ A____ în contradictoriu cu intimatul M_________ C___ N_____ - Direcția Poliția Locală a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție nr. xxxxx/485/21.02.2013, solicitând instanței, prin hotărârea ce se va pronunța, anularea ca netemeinic și nelegal a procesului verbal cu nr. de mai sus.

În motivare a arătat că în procesul verbal s-a consemnat în mod eronat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX a fost parcat pe __________________ loc de parcare destinat persoanelor cu handicap situat în dreptul numărului 35. Arată că a parcat autovehiculul pe o cu totul altă poziție decât cea indicată în actul administrativ, fiind perfect îndreptățit având în vedere că plătise taxa de parcare și se afla în termenul pentru care achitase suma necesară.

În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001.

În probațiune, au fost anexate înscrisuri.

Legal citat, intimatul M_________ C___-N_____ - Direcția Poliția Locală, a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca netemeinică, pentru motivele expuse la filele 8-9.

Prin precizarea de acțiune și răspuns la întâmpinare, petentul a arătat că contestă procesul verbal de contravenție iar nu nota de constatare pentru motivele indicate la filele 15-17.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de către părți, iar la solicitarea instanței, intimatul a comunicat actele ce au stat la baza întocmirii procesului verbal.

Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal nr. xxxxx/485/21.02.2013 de M_________ C___-N_____ - Direcția Poliția Locală, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 1 lit. c din HCL 149/2009, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 29.11.2012, ora 17.17, a parcat autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ____________________ fără a avea tichet sau abonament de parcare valabil.

Procesul verbal a fost întocmit în lipsa petentului.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxx/485/21.02.2013, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța de fond a constatat că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Față de susținerea petentului în sensul că din procesul verbal de contravenție nu reiese clar fapta săvârșită de contravenient, în situația în care în nota de constatare ________ nr. xxxxx întocmit la data de 29.11.2012 s-a consemnat o altă situație de fapt, instanța de fond a reținut că susținerile petentului sunt pertinente.

Astfel, se constată că în nota de constatare întocmită la momentul constatării contravenției, agentul constatator a notat la observații parcare pentru persoane cu handicap, în timp ce prin procesul verbal nr. xxxxx/485/21.02.2013 întocmit de același agent constatator petentul este sancționat contravențional pentru o altă faptă, respectiv ocupare abuzivă a locurilor de parcare cu abonament, contract de închiriere sau aflate în administrarea primăriei

Astfel, instanța de fond a apreciat că, în speță există o neconcordanță în legătură cu cele susținute în procesul verbal de contravenție, neconcordanță ce creează un dubiu cu privire la starea de fapt expusă în procesul verbal, dubiu care profită petentului și care va fi interpretat în favoarea acestuia.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a apreciat ca fiind înlăturată prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției nr. xxxxx/485/21.02.2013 se impune anularea acestuia cu consecința exonerării petentului B___ M_____ A____ de la plata amenzii contravenționale în sumă de 300 lei aplicate prin acest proces verbal.

S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs M_________ C___-N_____, Direcția Poliția Locală, solicitând admiterea căii de atac promovate și modificarea sentinței atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cu consecința respingerii plângerii contravenționale.

În motivarea sentinței instanța de fond a avut reținut faptul că în nota de constatare întocmită la momentul constatării contravenției, agentul constatator a notat la observații parcare pentru persoane cu handicap, iar în procesul verbal petentul este sancționat pentru ocupare abuzivă a locurilor de parcare.

Consideră sentința civilă mai sus menționată netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

Referitor la reținerea instanței de fond cu privire la faptul că în nota de constatare întocmită la momentul constatării contravenției, agentul constatator a notat la observații parcare pentru persoane cu handicap, iar în procesul verbal petentul este sancționat pentru ocupare abuzivă a locurilor de parcare, menționează faptul că la data efectuării controlului agentul constatator a încheiat nota de constatare ________ nr. xxxxx/29.11.2012, în care petentul a fost înștiințat că a încălcat prevederile art. 1 lit. c din HCL 149/2009, menționând la rubrica obiecții că a ocupat un loc de parcare cu handicap.

De altfel, petentul a fost sancționat pe motiv că a ocupat abuziv un loc de parcare cu handicap, faptă care se încadrează la art. 1 lit. c din HCL 149/2009.

Astfel, urmare a actului de constatare s-a încheiat procesul verbal de constatare a contravenției pentru aceeași faptă.

Procesul verbal de contravenție se bucură de forța probantă proprie atunci când cuprinde constatări personale ale agentului constatator, constatări care sunt prezumate a fi reale câtă vreme procesul verbal este întocmit cu respectarea cerințelor legale privitoare Ia formă (art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001), iar contravenientul nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de către agentul constatator.

Această soluție este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce privește asimilarea procedurii contravențională celei penale și aplicarea prezumției de nevinovăție prevăzute de art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aspecte subliniate și în cauza A_____ contra României.

Petentul are posibilitatea de a dovedi, prin probe administrate în fața instanței, o altă situație de fapt decât cea reținută de către agentul constatator pe baza probelor administrate de acesta, însă în cauză acesta nu si-a propus probe.

În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat însă pentru alte considerente decât cele avute în vedere de prima instanță.

Astfel, instanța de fond a considerat că prin faptul că în nota de constatare se menționează că petentul a ocupat în mod abuziv un loc de parcare pentru persoanele cu handicap, iar în procesul verbal de contravenție a menționat că fapta constă în „ocuparea abuzivă a locurilor de parcare cu abonament, cu contract de închiriere sau aflate în administrația primăriei, de către o altă persoană decât titularul contractului, abonamentului sau acordului emis de către Primăria mun. C___-N_____”, s-ar crea un dubiu în favoarea inculpatului cu privire la contravenția săvârșită. Însă, în opinia tribunalului, locurile de parcare pentru persoane cu handicap sunt locuri aflate în administrația primăriei, deci coroborând cele două acte, nota de constatare și procesul verbal de contravenție, s-ar deduce că petentul a parcat în fapt pe un loc de parcare pentru persoane cu handicap.

Însă, procesul verbal de contravenție ar trebui de unul singur să fie extrem de clar în ceea ce privește fapta contravențională comisă de o persoană, astfel cum reiese din dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 care prevăd că nedescrierea stării de fapt în procesul verbal se sancționează cu nulitatea absolută a acestuia. Or, procesul verbal atacat redă fidel conținutul articolului care prevede contravenția fără să specifice în mod clar dacă petentul a parcat abuziv pe un loc de parcare cu abonament și cine este titularul, pe un loc de parcare cu contract de închiriere și cine este chiriașul sau pe un loc de parcare aflat în administrația primăriei și cine este destinatarul locului respectiv. Din păcate, în continuare bugetul local pierde bani din cauză că agenții intimatului nu redactează procesele verbale de contravenție în conformitate cu dispozițiile OG 2/2001.

Având în vedere că procesul verbal de contravenție nu redă starea de fapt și că această omisiune se sancționează cu nulitatea absolută, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. anterior se va respinge ca nefondat recursul formulat de M_________ C___-N_____, Direcția Poliția Locală împotriva sentinței civile nr. 6821/12.04.2013, pronunțată de Judecătoria C___-N_____ în dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXXXX, ce va fi menținută în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul formulat de M_________ C___-N_____, Direcția Poliția Locală împotriva sentinței civile nr. 6821/12.04.2013, pronunțată de Judecătoria C___-N_____ în dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXXXX, pe care o menține în întregime.

Prezenta decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.09.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

B_____ G_____ Z________ I____ N___ B______ S_____ T_______

GREFIER

M_____ B______

Red. 2 ex./S.T./D.M.

Jud.fond: C_____-S_____ N___