Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal

DECIZIA NR. 86 A

Ședința publică din 30 ianuarie 2015

Președinte – U________ M______

Judecător – R_____ M______

Grefier – A____ E____

Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA –CESTRIN – sector 6, București, ____________________. 401 A, în contradictoriu cu intimata petentă R______ A______ A________, împotriva sentinței civile nr. 4884 din 29 aprilie 2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc ambele părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că, în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, competența de soluționare a apelului revine tribunalului, după regulile reglementate la art. 95 alin. 2 din Noul Cod procedură civilă.

Constatând faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere înscrisurile depuse la dosar și poziția procesuală a părților și considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.

T R I B U N A L U L

Deliberând, asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4884 din 29.04.2014, Judecătoria B_______ a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta R______ A______ A________, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Centrul de studii tehnice și rutiere și informatică - CESTRIN, împotriva procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din data de 26.06.2013 și a înlocuit cu „avertisment” sancțiunea amenzii aplicate prin procesul-verbal contestat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, în data de 26.06.2013, prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, petenta R______ A______ A________ a fost sancționată cu amendă în sumă de 250 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă. Pentru aplicarea acestei sancțiuni, controlorul de trafic a reținut că în data de 06.06.2013, vehiculul înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX, deținut de petentă, a circulat pe DN 15 km 345+000m - localitatea Costisa, fără rovinietă valabilă la momentul controlului.

Verificând procesul-verbal de contravenție contestat, sub aspectul legalității, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea cerințelor legale, în cauză nefiind incidente cauze de nulitate din cele prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, a constatat că procesul-verbal cuprinde numele și calitatea agentului constatator, numele și adresa contravenientei, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. În privința celorlalte mențiuni, prevăzute de art. 16 din același act normativ, instanța de fond a reținut că lipsa sau neregularitatea acestora constituie doar cauze de nulitate relativă, ce funcționează condiționat de demonstrarea unei vătămări. În speță nu s-a invocat și, cu atât mai puțin, nu s-a dovedit o astfel de vătămare.

A reținut prima instanță, în același context, că procesul-verbal conține mențiunea expresă a generării/semnării sale în format electronic, potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, de către agentul instrumentator B______ D____ A____, acesta deținând certificatul nr. xxxxxxxxxxxx03029404 din data de 01.08.2012.

Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile. Pe de altă parte, art. 7 din același act normativ statuează că în situațiile când, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

A constatat prima instanță, așadar, că semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate/aplicabilitate ca și semnătura olografă, în sensul că servește la identificarea semnatarului și atestă, pentru speța de față, că cele constatate în procesul-verbal corespund stării de fapt și de drept reținute de agentul instrumentator.

A mai observat prima instanță, pe de altă parte, că în speță sunt respectate exigențele din materia semnăturii electronice, cât timp la dosar există dovada calității de agent constatator a persoanei care a întocmit procesul-verbal de contravenție (autorizație de control 0.8.75 valabilă la data constatării faptei și certificatului calificat emis de CERTSIGN SA, având ca titular pe numitul B______ D____ A____) – fila 22.

Întrucât art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune, ca și condiție de legalitate, semnătura olografă a agentului constatator, potrivit principiului de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, instanța va reține că procesul-verbal de contravenție este semnat conform cerințelor legale imperative, neprezentând, din acest punct de vedere, vicii în măsură să atragă nulitatea absolută.

Analizând temeinicia instituirii răspunderii contravenționale în sarcina petentei, instanța de fond a reținut că în speță nu s-a probat o realitate contrară celei menționate în procesul-verbal contestat, anume deținerea unei roviniete valabile la momentul controlului. De altfel, petenta nici nu a formulat apărări în sensul arătat, limitându-se la a invoca o _____________ de natură a circumstanția abaterea săvârșită.

S-a reținut, astfel, că potrivit documentului îndosariat la fila 12, petenta a înstrăinat autovehiculul nr. XXXXXXXXX încă din anul 2011. Cum actul de înstrăinare nu a fost adus la cunoștința autorităților, obligație ce incumba cumpărătorului (dar a cărei îndeplinire putea și trebuia să fie obținută și de către reclamantă), autoturismul a rămas înmatriculat pe numele petentei - fapt pe care aceasta l-a admis implicit -, atrăgând incidența dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. b și 2 din OG nr. 15/2002 (utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare…; se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români…) și, totodată, calitatea de subiect al contravenției sancționate în speță.

Față de aceste aspecte, instanța a apreciat că este ținută a constata legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat. De asemenea, a mai reținut prima instanță în stabilirea acestei concluzii, că din planșa foto comunicată la dosar rezultă în mod clar identitatea autoturismului în legătură cu care s-a constatat contravenția, situație în care în speță nu sunt date dubii în privința corectei funcționări a echipamentului tehnic de înregistrare.

Relativ la sancțiunea amenzii aplicată în pricina de față, instanța de fond a reținut că în speță nu s-a făcut dovada persistenței petentei într-un comportament contravențional similar și anterior sancționat, comportament care să excludă posibilitatea funcționării eficiente a principiului aplicării graduale a sancțiunilor. Pe de altă parte, față de susținerile dovedite ale petentei, prima instanță a apreciat că este posibil a se admite că fapta analizată nu a fost săvârșită cu intenție, fiind doar rezultatul dezacordului existent între situația de fapt și cea rezultată din evidențele autorităților. Deși reclamanta nu a acționat prompt în vederea corectării acestei neconcordanțe, la dosar există totuși dovada unor demersuri în acest sens, respectiv formularea unei acțiuni în instanță (fila 13).

Concluzionând, instanța de fond a admis în parte plângerea și a înlocui cu „avertisment”, în temeiul art. 7 și 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea amenzii aplicată în cauză.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA –CESTRIN, întemeiat pe prevederile art. 466 și art. 480 Cod de procedură civilă, prin care a solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii sancțiunii amenzii aplicată prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din data de 26.06.2013.

În motivarea cererii de apel s-a menționat că înstrăinarea autovehiculului nu exceptează cumpărătorul de la plata rovinietei , că potrivit art. 7 și 8 din O.G. nr. 15/2002 responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autovehiculului ca deținător sau utilizator și că în speță reclamanta are această calitate. S-a mai arătat că starea de pasivitate a cumpărătorului autoturismului care nu își transcrie bunul cumpărat pe numele său nu poate fi imputat CESTRIN și că nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauză perpetuă de impunitate contravențională.

Intimata petentă R______ A______ A________ a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea soluției pronunțată de prima instanță ca fiind legală și temeinică.

Verificând, conform disp. art. 479 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul constată următoarele:

Prima instanță a apreciat corect gradul de pericol social al faptei în raport cu împrejurările în care aceasta a fost comisă și de criteriile de individualizare a sancțiunii prev. de art. 21 (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, așa încât criticile formulate nu sunt fondate.

Astfel, în mod corect a apreciat prima instanță că, deși petenta intimată se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, față de împrejurările concrete în care fapta s-a săvârșit, că pericolul social al acesteia este redus. Astfel din înscrisurile aflate la dosarul de fond rezultă cu certitudine că petenta a înstrăinat autovehiculul nr. XXXXXXXXX încă din anul 2011 și că din motive independente de voința sa mașina nu a fost înmatriculată pe numele noului proprietar. În vederea corectării acestei neconcordanțe reclamanta a formulat o acțiune în instanță împotriva cumpărătorului (fila 13 dosar fond) .

Potrivit disp. art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, gradului de pericol social al contravenției săvârșite trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă. Reține tribunalul, în concret, că în cauză nu s-a făcut dovada persistenței intimatei într-un comportament contravențional (similar) și anterior sancționat, dovadă care să ateste ineficiența aplicării unei sancțiuni pur morale. Or, este știut că scopul principal al sancțiunii contravenționale este acela de a corija spiritul de responsabilitate socială al contravenientului, corijare care se impune a fi realizată în funcție de „rezistența” concretă la educare a destinatarului măsurii sancționatorii. Desigur, în condițiile în care intimata ar reitera comportamentul contravențional analizat în cauză, aplicarea unei sancțiuni mai severe s-ar impune cu necesitate.

Constatând că nu sunt date alte motive de apel din cele de ordine publică ce ar putea fi invocate și de instanță din oficiu, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă tribunalul va respinge ca nefondat, apelul declarat de apelantul C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA –CESTRIN împotriva sentinței civile nr. 4884 din 29 aprilie 2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, pe care o va păstra ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA –CESTRIN – sector 6, București, ____________________. 401 A, în contradictoriu cu intimata petentă R______ A______ A________, împotriva sentinței civile nr. 4884 din 29 aprilie 2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 30 ianuarie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

U________ M______ R_____ M______ A____ E____

Red. U.M/19.02.2015

Jud. T________ C_______

Dact. A.E.

Ex. 4