Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX- recurs contencios -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL O__

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 440/2013

Ședința publică de la 10.10.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_______ G________

Judecător E_____ D_____ S_____

Judecător S______ V_____

Grefier I_____ M________ I___

Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul R_____ D____, cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocat „Becut D____” din C________, ________________, nr. 41, ___________, județul C________, împotriva deciziei civile nr. 193/25.04.2013 pronunțată de Tribunalul O__ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLITIE O__, cu sediul în Slatina, _______________________. 19, județul O__, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-a depus, din partea contestatorului, împuternicirea avocațială a reprezentantului convențional al acestuia, în original.

Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a reținut-o spre soluționare.

TRIBUNALUL

Prin sentința nr. xxxxx din 22.11.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a respins plangerea formulată de petentul R_____ D____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean O__ , ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ la data de 29.03.2012 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul R_____ D____ a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.03.2012 încheiat de intimatul I____________ de Poliție Județean O__, exonerarea de la plata amenzii contravenționale, anularea sancțiunii complementare privind punctele de penalizare și restituirea amenzii achitate în 48 de ore.

În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că a circulat având în funcțiune luminile de ceață în alte condiții decât cele prevăzute de lege, fiind sancționat cu amendă de 280 lei, 4 puncte amendă, 3 puncte penalizare.

În acea după amiază, la orele 15.55 a fost depistat în __________________________ de ceață aprinse, fiind luna martie 2012 și vremea ploioasă, se însera și vizibilitatea era redusă. Datorită condițiilor meteo, a folosit în condiții normale luminile de ceață, dar nu se consideră vinovat deoarece apreciază că a folosit corect luminile față de condițiile de mediu care au favorizat apariția ceței, la ora 16.00 deja se însera.

A învederat petentul că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gravitatea faptei, care nu a produs urmări.

În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

I.P.J. C________ a depus întâmpinare la data de 07.05.2012, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât procesul verbal a fost încheiat de I.P.J. O__ – Serviciul Rutier.

Prin sentința civilă nr. 8925/22.05.2012 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. 7816/202/212 s-a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 05.07.2012 sub nr. XXXXXXXXXXXXX (nr. 215/2012).

Intimatul I____________ de Poliție Județean O__ legal citat, a depus întâmpinare la data de 05.09.2012, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.03.2012 încheiat de intimatul I____________ de Poliție Județean O__, petentul R_____ D____ a fost sancționat cu amendă de 280 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 8 din OUG 195/2002 Rep., reținându-se că în ziua de 27.03.2012, ora 15⁵⁵, a condus auto cu nr. XXXXXXXXX pe DN 65 E 574, pe raza comunei Găneasa ,având în funcțiune luminile de ceață în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

Sub aspectul legalității procesului- verbal , s-a reținut că este intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinzand toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 17 din acest act normativ, mentiuni a caror lipsa atrage sanctiunea nulitatii actului constatator, nulitate care poate fi constatata si din oficiu de catre instanta.

Sub aspectul temeiniciei procesului- verbal , instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

De asemenea, în materia contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația rutieră, recent Curtea a respins ca inadmisibile cererile formulate de o ________ reclamanți cu privire la proceduri interne de contestare a unor procese-verbale de contravenție, constatând că instanțele naționale au respectat toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție în materie penală. Ne referim la decizia din 13 martie 2012 pronunțată în cauza H______ și alții c. României.

În aceste cauze reunite, Curtea a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

Plecând de la raționamentul Curții europene, odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanță crucială ca instanțele de judecată care sunt sesizate cu soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenție, să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii. Nu mai puțin important este faptul că, pentru a nu se aduce atingere art. 6 din Convenție, orice decizie a instanței naționale de a respinge anumite cereri în apărare sau de a acorda relevanță unei anumite probe în defavoarea alteia, trebuie să fie temeinic motivată, în caz contrar intervenind arbitrariul.

Instanta a constatat că, în prezenta cauză, dreptul petentului la un proces echitabil a fost pe deplin respectat, insa acesta, prin neprezentarea in fata instantei pentru a-si sustine plangerea si prin solicitarea unor probe _________________________ „in dovedirea celor aratate intelegem sa ne folosim de proba cu inscrisuri si proba testimoniala”, nu s-a conformat obligatiei legale de a-si proba pretentia astfel cum este prevazut in art. 129, al. 1, teza finala C.p.c .

Astfel, instanta a constatat ca petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contraventie, deși, in conformitate cu art. 1169 C.civ. coroborat cu art. 129, al. 1, teza finala C.p.c. , sarcina acestei probe îi incumba, potrivit legii.

S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul petent R_____ D____, considerând-o nelegală și netemeinică pentru că soluția nu este motivată nici în fapt și nici în drept, ceea ce echivalează cu nemotivarea.

Astfel, instanța de fond s-a mărginit în a arăta că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară și a invocat o ________ hotărâri CEDO , fără a arăta aplicabilitatea acestora în speță.

De asemenea , s-a criticat și susținerea instanței conform căreia petentul nu s-a conformat obligației legale de a proba pretenția și că nu s-a prezentat în fața instanței pentru a susține plângere, prin buletinul metrologic depus la dosar, recurentul considerând că a făcut dovada condițiilor de mediu din ziua încheierii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, tocmai pentru că prin actul atacat, acesta a fost sancționat pentru folosirea luminilor de ceață în alte condiții decât cele prevăzute de lege, mai concret pentru că a folosit proiectoarele de ceață fără ca pe carosabil să existe ceață.

Cât privește proba testimonială , este mai mult decât evident că petentul dorea să dovedească prin martori existența condițiilor meteo care impuneau folosirea luminilor de ceață pe acel tronson de drum.

Mai mult decât atât, dacă instanța dorea să procedeze după cum în mod imperativ arată art. 34 din OG nr. 2/2001 , avea posibilitatea să citeze petentul cu mențiunea de a se prezenta în instanță în vederea audierii.

În subsidiar, a solicitat ca în cazul în care se va găsi vinovat , să i se aplice sancțiunea avertismentului conform art. 7 din norma generală.

Se mai arată că la dosar nu există ordinul de serviciu pentru cei doi agenți pentru locul unde a fost oprit la data sancționării , nu există nicio înregistrare din care să rezulte că nu era ceață, așa cum se susține de către agentul constatator.

Prin urmare, s-a solicitat admiterea recursului, în principal - casarea cu trimitere , deoarece judecătorul fondului nu a motivat în fapt și în drept și, în subsidiar, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală și, rejudecând cauza ,să se dispună anularea procesului verbal atacat sau aplicarea sancțiunii avertismentului.

La data de 28 ianuarie 2013, I____________ de Poliție Județean O__ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de petentul Revic D____, ca nefondat.

Prin decizia nr. 193 din 25.04.2013, s-a respins recursul formulat de recurentul petent R_____ D____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/22.11.2012 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție O__, ca nefondat.

Analizând sentința recurată, în raport de motivele invocate , dar și în conformitate cu prevederile art. 304/1 cod pr civilă, tribunalul a reținut următoarele:

Referitor la primul motiv de recurs, tribunalul a constatat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este motivată în fapt și în drept și cuprinde argumentele pentru care instanța a apreciat plângerea formulată ca neîntemeiată, hotărârile pronunțate de Curtea Europeană Drepturilor Omului , ce au fost invocate în considerente, având rolul de a ilustra faptul că în materie contravențională sarcina probei revine celui care a formulat plângere, însă instanța trebuie să asigure respectarea dreptului acestuia la un proces echitabil și accesul efectiv la instanță, prin administrarea de probatorii care să permită dovedirea contrariului celor menționate în procesul verbal de contravenție.

Deși petentul nu s-a prezentat la instanță, acestuia i-au fost respectate toate garanțiile procesuale și au fost analizate probele administrate în lipsa acestuia, tribunalul constatând că în mod corect nu s-a reținut că prin buletinul metrologic depus la dosar s-a făcut dovada de către contravenient a unor condiții meteo care impuneau folosirea luminilor de ceață la data constatării săvârșirii faptei contravenționale.

Din buletinul meteorologic invocat de petent rezultă prognoza meteorologică în intervalul 26.03.2012 , ora 09,00 – 27.03.2012 ora 09,00 , fără să existe vreo mențiune cu privire la condiții de ceață în zona Oltenia în care a circulat petentul , astfel că susținerea acestuia conform căreia a făcut dovada condițiilor de mediu din ziua încheierii procesului verbal care-i permiteau folosirea proiectoarelor de ceață, este neîntemeiată.

În ceea ce privește proba testimonială, petentul a depus o notă de probatorii la termenul din 22.11.2012 prin care solicita încuviințarea administrării probei cu înscrisurile aflate la dosar și a probei testimoniale cu un martor, pe care s-a obligat să-l aducă personal, însă, ulterior,acesta nu s-a prezentat la instanță și nu a indicat numele martorului.

În conformitate cu prevederile art. 129 alin. 1 cod pr civilă, părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului , să-și exercite drepturile procedurale și să-și probeze pretențiile și apărările.

Constatând că petentul nu și-a probat susținerile din plângerea contravențională, deși avea această obligație, în mod corect instanța de fond a apreciat că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a actului sancționator și că nu s-a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de constatare a contravenției.

Referitor la sancțiunea aplicată, tribunalul a reținut că amenda în cuantum de 280 lei corespunde criteriilor de individualizare prev.de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 cu modificările ulterioare, respectiv gradului de pericol social concret al faptei săvârșite, împrejurărilor în care aceasta s-a comis și urmărilor produse, precum și circumstanțelor personale ale contravenientului, astfel că nu se impune înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului O__ – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal la nr. XXXXXXXXXXXXX, contestatorul R_____ D____ a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 193/25.04.2013 pronunțată de Tribunalul O__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, invocând prevederile art. 318 cod procedură civilă și solicitând admiterea contestației , anularea sentinței și ,rejudecând cauza, să se dispună anularea procesului verbal contestat și exonerarea de plata amenzii aplicate.

S-a arătat, în esență, că tribunalul a pronunțat o hotărâre care este rezultatul unei greșeli materiale , iar instanța de fond nu a făcut o aplicare corectă a legii luând în considerare probe emanate de la agentul constatator și înlăturând argumentele petentului , potrivit cărora acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție , sarcina probei revenind acuzatorului iar nu acuzatului.

Pe fond, s-a arătat că este greșită reținerea vitezei admise pentru a nu se aplica sancțiunea contravențională raportat la sectorul de drum pe care circula în momentul depistării , măsurătoarea neputând fi realizată cu precizie deplină din cauza unor factori precum eroarea internă a blocului de emisie , eroarea blocului de recepție, condițiile atmosferice etc.

La data de 23 mai 2013, I____________ de Poliție Județean O__ a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea contestației în anulare formulată de contestatorul R_____ D____, ca neîntemeiată.

Intimatul arată că prevederile art. 317 cod pr civilă stipulează: „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; când hotărârea a fost dată de judecător cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele de mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond…”.

Art. 318 cod pr civilă prevede că: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte , a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare…”.

Raportat la aceste dispoziții legale se solicită instanței respingerea contestației formulată ca neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 cod pr civilă, s-a solicitat judecare cauzei în lipsă.

Examinând decizia atacată în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale aplicabile, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată contestația în anulare pentru următoarele considerente :

Potrivit legii , contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, admisibilă numai in cazurile limitativ arătate de art 3l7 cod procedură civilă (lipsa procedurii sau necompetența instanței ) și de art.3l8 cod pr. civilă , când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau omiterea din eroare a examinării vreunuia dintre motivele de casare.

Prin aceasta, se tinde la anularea unei hotărâri irevocabile nu pentru că judecata nu a fost bine făcută , ci pentru că s-au săvârșit erori materiale în legătură cu anumite forme procedurale pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau o reapreciere a probelor.

Greșeala materială, la care se referă art. 3l8 alin.l cod procedură civilă trebuie să fie una evidentă săvârșită de instanța de recurs ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date importante, determinante în soluția pronunțată de instanța a cărei hotărâre este atacată, cum ar fi anularea recursului ca netimbrat , deși la dosar a fost depusă recipisa de plată a taxei de timbru , sau respingerea recursului ca tardiv declarat , deși a fost depus în termen.

Acest text vizează deci numai greșelile de fapt involuntare și nu greșelile de judecată , respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Examinând motivele contestației în anulare, rezultă că acestea nu vizează greșeli materiale în sensul celor precizate mai sus, ci greșeli de judecată, contestatorul criticând soluția instanței de recurs pe care o apreciază ca fiind nelegală, pentru modul în care instanța a apreciat probele, contestatorul făcând referire la o faptă contravențională reținută în sarcina sa ce constă în conducerea unui autovehicul cu viteză peste limita legală, care nu are legătură cu fapta pentru care a fost sancționat contravențional prin procesul verbal din 27.03.2012 , respectiv conducerea unui autovehicul având în funcțiune luminile de ceață în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

Din considerentele hotărârii instanței de recurs rezultă că, respingând recursul , instanța a analizat criticile recurentului petent ce vizau legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției și nu a comis nicio greșeală materială în dezlegarea cauzei.

În consecință, nefiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de art 3l8 cod procedură civilă invocate de contestator, tribunalul urmează să respingă contestația în anulare , ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul R_____ D____, cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocat „Becut D____” din C________, ________________, nr. 41, ___________, județul C________, împotriva deciziei civile nr. 193/25.04.2013 pronunțată de Tribunalul O__ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLITIE O__, cu sediul în Slatina, _______________________. 19, județul O__, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.10.2013.

Președinte, M_______ G________	Judecător, E_____ D_____ S_____	Judecător, S______ V_____
	Grefier, I_____ M________ I___

Red.MG

Tehnored.CM

2ex./23.10.2013