ROMANIA

TRIBUNALUL A___ Operator 3207/2504

Secția contencios administrativ și fiscal

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 1032/A

Ședința publică din data de 21 octombrie 2015

Președinte C______ Șianțiu

Judecător E______ I______

Grefier M____ S______

S-a luat în examinare apelul declarat de petenta P_______ orașului C______, reprezentată prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1526 din 25.03.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal se prezintă curatorul intimatului – avocat B____ D______ din Baroul A___, lipsă fiind reprezentantul petentei-apelante.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin serviciul registratură la data de 29.09.2015, curatorul intimatului – avocat B____ D______ a depus un înscris prin care arată că a formulat întâmpinare în cauză și solicită instanței să se pronunțe asupra remunerației curatorului.

De asemenea, prin serviciul registratură la data de 08.10.2015, intimatul M_______ I___ prin curator a depus note de ședință în contextul celor dispuse de instanță la termenul din 23.09.2015.

Curatorul intimatului arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Tribunalul în contextul celor evidențiate deja în scris în considerentele încheierii de ședință anterioare, respectiv al dispozițiilor alin.1 de la art.48 din O.U.G. nr.80/2013 ce tranșează potrivit voinței legiuitorului remunerația curatorului special însă în ipoteze precis determinate și anume când este numit de judecător în condițiile art.58, fie ale art.167 din Noul Cod de procedură civilă, considerând că întrucât nu rezidă ipotezele limitativ prevăzute pentru soluționarea pe parcursul judecății a solicitării curatorului pentru nemunerația pentru activitatea sa în apel, se impune ca această cerere să fie rezolvată odată cu judecarea apelului asupra părții potrivnice.

Curatorul intimatului lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii privind cuantumul remunerației pentru munca prestată.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului;

Constată că prin sentința civilă nr. 1526 din 25.03.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă cererea formulată de Primaria orașului C______ reprezentata prin Primar în contradictoriu cu M_______ I___ pentru transformarea amenzii contravenționale în muncă în folosul comunității.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, prin procesele verbale de contravenție: xxxxxxxxxxxxxx din 3.11.2006, xxxxxxxxxxxxxx din 22.11.2006, 9157 din 14.11.2013, 9166 din 15.11.2013, 9616 din 17.12.2013, 9618 din 17.12.2013, 9645 din 30.12.2013, 9647 din 13.01.2014, 9663 din 24.01.2014, 9695 din 7.03.2014, 9732 din 8.04.2014, 9742 din 30.04.2014, 9781 din 19.05.2014, 9917 din 1.08.2014, 9918 din 1.08.2014, 9855 din 24.06.2014, 9862 din 7.07.2014, 9880 din 8.07.2014, 9903 din 23.07.2014, 9947 din 10.09.2014, 9951 din 24.09.2014, xxxxx din 13.10.2014, xxxxx din 24.11.2014, xxxxx din 24.11.2014, xxxxx din 10.11.2014 și xxxxx din 20.10.2014, intimatul a fost sancționat cu amendă contravențională; întrucât contravenientul nu a achitat de bună voie amenzile contravenționale, procesele verbale de contravenție, necontestate judiciar de către contravenient, au fost înaintate pentru executare silită.

Soluționând în prealabil excepțiile invocate de curatorul intimatului, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității de reprezentant a ____________________ este fără obiect în condițiile în care atât acțiunea, cât și toate actele depuse la dosarul cauzei poartă deopotrivă și semnătura și ștampila Primăriei orașului C______ reprezentată prin Primar, că excepția prescripției sancțiunii aplicate sub forma amenzii contravenționale este întemeiat invocată doar în parte întrucât potrivit dispozițiilor art. 131din OG nr. 92/2003 „(1) Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) se aplică și creanțelor provenind din amenzi contravenționale” ori în cauză executarea silită a amenzilor din procesele verbale de contravenție dresate în 2006 s-a prescris la 01.01.2012 și pe cale de consecință în absența unor amenzi contravenționale nu s–a putut da curs cererii petentei de înlocuire a amenzilor contravenționale cu sancțiunea prestării de activități în folosul comunității și pentru procesele verbale de contravenție xxxxxxxxxxxxxx din 3.11.2006 și xxxxxxxxxxxxxx din 22.11.2006, și că excepția inadmisibilității invocată în raport cu lipsa acordului intimatului pentru prestarea unei munci în folosul comunității este neîntemeiat invocată în raport cu Decizia ÎCCJ nr. 1354 din 10 decembrie 2008.

Apoi, analizând cererea pe fond, prima instanță a reținut că este neîntemeiat formulată. Astfel, a constatat că potrivit dispozițiilor art. 39 ind. 1 din OG nr. 2/2001 în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și numai dacă nu există posibilitatea executării silite, această amendă poate fi înlocuită cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității pe o durată maximă de 50 ore, însă în speță nu a fost dovedit că nu există posibilitatea reală a executării silite a amenzii contravenționale. Din cuprinsul dosarului execuțional instrumentat de P_______ orașului C______ nu a rezultat că s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 176 din OG nr. 92/2003 în sensul că s-ar fi solicitat informații de la compartimentele autorităților publice locale de la domiciliul contravenientului, de la Biroul CF aferent, de la Arhiva electronică, de la RAR, de la ITM, CJP, AFP, că s-ar fi efectuat cercetări și constatări la domiciliul contravenientului cu privire la situația sa materială, sau la alte unități sau persoane fizice unde acesta și-ar fi desfășurat activitatea profesională sau lucrativ remunerată, și că la finalul tuturor acestor demersuri s-a întocmit procesul verbal de declarare a stării de insolvență a contravenientului.

Intimatul M_______ I___ este persoană cu handicap accentuat, cu capacitatea de muncă diminuată cu 75%; ori față de condiția specială a acestuia este cu neputință a-l obliga la muncă în folosul comunității întrucât, potrivit art. 2 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale, măsuri de protecție care se circumscriu art. 3 și 6 din Legea nr. 448/2006.

Pentru toate aceste considerente instanța de fond a respins cererea ca fiind neîntemeiat formulată.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel petentul P_______ orașului C______, reprezentată prin Primar, solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul înlocuirii amenzilor contravenționale cu sancțiunea obligării intimatului la prestarea unei activități în folosul comunității.

În motivare petenta-apelantă arată că prima instanță a reținut în motivarea hotărârii că nu a făcut dovada efectuării demersurilor în vederea identificării bunurilor și a veniturilor intimatului și prin urmare starea de isolvabilitate a intimatului a fost nedovedită.

De asemenea a mai reținut că intimatul este o persoană cu handicap accentuat, cu capacitate de muncă diminuată cu 75%, neputând fi obligat la muncă în folosul comunității.

Raportat la aceste împrejurări, arată petenta-apelantă, în calea de ataca a anexat procesul verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr.9467/29.05.2015 a intimatului, însoțit de înscrisurile aferente și demersurile efectuate.

Mai arată că, intimatul a figurat în evidențele D.G.A.S.P.C. A___ ca persoană încadrată în grad de handicap, deținând și un certificat în acest sens în perioada 25.05.xxxxxxxxxxxxx07, iar după această perioada nu a mai depus dosar în vederea evaluării și încadrării într-un grad de handicap și astfel în lipsa unei evaluări de specialitate nu se pot cunoaște activitățile și limitările care îi sunt permise sau interzise.

În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.466 și următoarele Cod procedură civilă, art.478-479 Cod procedură civilă și art.30 din O.U.G. nr.80/2013.

Prin întâmpinare intimatul prin curator a cerut respingerea apelului ca

nefondat și mențiunerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe.

În motivare arată că nici o persoană în lipsa acordului prealabil al acestuia nu poate fi obligat la prestarea unei munci în folosul comunității.

Mai mult, prestarea unei activități în folosul comunității se face la P_______ de la locul unde domiciliază contravenientul, iar în prezenta cauză nu se cunoaște actualul domiciliu al acestuia, iar în aceste condiții obligarea la prestarea de activitate în folosul comunității ar genera în sarcina petentei niște costuri, respectiv de cazare care ar fi împovărătoare.

În concluzie, intimatul consideră că petenta nu a arătat motivele care au stat la baza promovării cererii de apel, și în această situație consideră că este neîntemeiată.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Noul Cod, instanța constată că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

Astfel, prima instanță a reținut corect starea de fapt în raport cu probațiunea administrată în cauză și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ca urmare a aprecierii corespunzătoare a dovezilor de la dosar, a interpretării judicioase a actului juridic dedus judecății și aplicării corecte a dispozițiilor legale în materie.

În acest sens, cu temei a procedat judecătorul primei instanțe și a reținut că apelanta nu a făcut aplicarea art. 176 ond.1 din Og 92/2003 în sensul că petenta P_______ Comunei Cirtici a solicitat informații și nu a efectuat cercetări la domiciliul contravenientului cu privire la situația sa materială, astfel că, ținând cont de situația reală în care se află numitul M_______ I___, persoană cu handicap accentuat cu capacitate de muncă diminuată cu 75%, aspect confirmat cu înscrisuri doveditoare depuse la dosarul cauzei, și anume certificat de handicap emis de comisia de evaluare a persoanelor cu handicap, neputând fi obligat la muncă în folosul comunității.

Ca atare, Tribunalul va respinge ca nefondate susținerile apelantei potrivit cărora, în lipsa unei evaluări de specialitate, nu poate cunoaște activitățile și limitările care sunt impuse numitului M_______ I___, motivație care dimpotrivă, certifică cele reținute de prima instanță și anume că până la proba contrară, M_______ I___ este o persoană încadrată în gard de handicap.

Contrar susținerilor apelantei, arătate prin înscrisul de la fila 76 dosar, referitoare la interpretarea dată de instanța de fond a prevederilor Legii nr. 514/2003, Tribunalul reține că în hotărârea atacată nu se vorbește cum eronat arată apelanta de interpretarea exercitării profesiei de consilier juridic prin forme independente, respectiv societăți profesionale tip SRL, ci în mod evident prima instanță a tranșat problema cheltuielilor de judecată raportat la factura fiscală ________ nr. 105/02.06.2015 emisă de ____________________ pentru suma de 372 lei din care TVA 72 lei, reprezentând contravaloare prestări servicii, astfel că în ceea ce privește cererea petentei apelante de recunoaștere a dreptului său la acordarea cheltuielilor de judecată, Tribunalul constată că aceasta reprezintă ”contravaloare prestări servicii” și este pretinsă în baza unui contract încheiat cu o societate comercială cu răspundere limitată, coroborat cu aceea că, potrivit art. 3 din L. nr. 514/2003, profesia de consilier juridic se exercită fie pe baza unui raport de serviciu, în condițiile prevăzute de L. nr. 188/1999, republicată, fie pe baza unui raport juridic de muncă, născut dintr-un contract individual de muncă, în condițiile prevăzute de Codul Muncii, astfel încât, suma cerută, rezultată din activități comerciale nenominalizate, nu poate fi opusă părții ce a căzut în pretenții, depășind noțiunea de cheltuieli de judecată, astfel cum prevede art. 451 alin. 1 Cod procedură civilă.

Tribunalul va înlătura ca nefondată și critica petentei adusă hotărârii atacate care apreciază nejustificat cu privire la neretroactivitatea deciziei în interesul legii în discuție, acestea nu pot fi primite în sensul preconizat de către apelantă întrucât, pe de o parte, este indeniabil caracterul obligatoriu opozabil erga omnes, asigurat prin publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pe de altă parte, fiind unanimă doctrina juridică în a aprecia că deciziile în interesul legii sunt izvoare de drept (chiar cu diferențe de opinii, nesemnificative vizând calificarea ca izvoare principale sau secundare), este real că normele interpretative edictate de Înalta Curte de Casație și Justiție nu își găsesc aplicare în cauzele soluționate anterior publicării în Monitorul Oficial al României, ceea ce evident că nu este cazul în speța de față și prin urmare nu se pune problema ridicată de parte în sensul în care aceasta să poată impieta asupra legalității sentinței atacate cu calea de atac ordinară.

În baza art. 48 alin. 3 din legea taxelor de timbru și în baza art. 58 NCPC pentru serviciile de reprezentare a intimatului în apel, „sumele avansate cu titlu de remunerație a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul”, Tribunalul urmând să oblige petenta să plătească suma de 200 lei reprezentând onorariul curatorului.

Pe cale de consecință, pentru motivele arătate mai sus și, întrucât prima instanță a stabilit situația de fapt și a aplicat legea în mod corespunzător, nu se evidențiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate și nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reținute din oficiu de către instanță, văzând și faptul că nu se pune problema cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de petenta P_______ Orașului C______ prin Primar, cu sediul in C______ _____________________, județul A___, împotriva sentinței civile nr.1526 din 25.03.2015 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Obligă petenta la cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei care se va achita curatorului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2015.

Președinte Judecător

C______ Șianțiu E______ I______

Grefier

M____ S______

Se comunică:

- apelanta - P_______ Orașului C______ prin Primar, cu sediul in C______ _____________________, județul A___

- intimat – M_______ I___, C______, _______________.111, jud.A___ și la curator avocat B____ D______, A___, _____________________, ____________

Red.E.I./19.11.2015

Tehnored.4 ex./2 _______________.