ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 71/APCA

Ședința publică din data de 20.01.2015

Completul constituit din:

Președinte – C_______ N_____

Judecător – A________ L____ N_____

Grefier – M______ G________

Pe rol soluționarea apelului promovat de apelant intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C________, cu sediul în C________, __________________, județul C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1193/07.07.2014 pronunțată de Judecătoria M_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimat petent fiind S______ G_______, cu domiciliul în M_______,s tr. Gării nr. 38, județul C________.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 155 NCPC.

În referatul făcut asupra cauzei se evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.

Tribunalul încuviințează în probatoriu administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, potrivit disp. art. 292 Cod proc.civ, constatând proba administrata.

Față de dispozițiile art. 482 cu referire la art.244 Cod proc.civ. instanța declară cercetarea procesului încheiată, stabilește termen pentru dezbaterea apelului azi, 20.01.2015, iar față de dispozițiile art.394 Cod proc.civ închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M_______ sub nr. XXXXXXXXXXXX petentul S______ G_______ a formulat plângere contravențională în contradictoriu cu I.P.J. C________– Poliția Municipiului M_______, solicitând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din data de 21.07.2013.

În motivare, petentul a învederat că nu a avut la cunoștință despre întocmirea procesul verbal atacat ci a aflat despre existența acestuia în momentul în care a dorit să achite obligațiile bugetare.

Mai arată petentul faptul că cele menționate în cuprinsul procesului verbal atacat nu corespund adevărului.

În drept, petentul a invocat prevederile art. 34 din OG 2/2001.

Petentul a anexat plângerii contravenționale, în copie: procesul-verbal de afișare din data de 21.07.2013, procesul verbal contravențional, planșe foto, certificat medico-legal.

Plângerea contravențională a fost legal timbrată.

Legal citată intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus la solicitarea instanței raportul agentului constatator.

Ulterior, prin note scrise, intimatul a invocat tardivitatea formulării plângerii și a depus la dosarul cauzei documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat, respectiv declarații de martori.

La termenul din data de 21.01.2013 instanța a respins excepția tardivității plângerii contravenționale.

Prin Sentința civilă 1193/07.07.2014, Judecătoria M_______ a dispus admiterea în parte a plângerii, constatând prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale :

Pentru a dispune astfel a reținut prima instanță faptul că prin procesul-verbal contestat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 400 lei, în temeiul art. 4 lit. a din Legea nr. 61/1991 și art. 3, pct. 4 din același act normativ, reținându-se că la data de 21.07.2013, ora 21:50, în M_______ pe ____________________________-se sub influența băuturilor alcoolice a ieșit pe ____________________ deranjat de copii în vârstă cuprinsă între 6 și 12 ani a pulverizat un spray lacrimogen către aceștia.

Procesul verbal nu a fost semnat de către petent.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar contestatorul nu a făcut referire, prin plângerea contravențională formulată, la alte motive de nulitate.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că din interpretarea sistematică a prevederilor O.G. nr. 2/2001 reiese forța probantă de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, respectiv faptul că acesta, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, atât timp cât petentul nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

În speță, din raportul agentului constatator rezultă că a acesta observat aspectul că petentul se afla în vădită stare de ebrietate iar la momentul la care agenții de poliție căutau să se edifice asupra împrejurărilor concrete în care a avut loc un scandal presupus a fi inițiat de către petent, acesta din urmă, acționând prin surprindere, a scos un spray lacrimogen, a pulverizat asupra unui grup de oameni adunați, după care a fugit în locuința sa refuzând să mai iasă.

Prin urmare, instanța a constatat că faptele contravenționale reținute în sarcina petentului au fost percepute de către agentul constatator în mod direct, prin propriile simțuri.

Totodată, instanța a constatat că petentul nu a adus nici o dovadă în sensul existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal contestat, respectiv că nu ar fi pulverizat spray lacrimogen, ci doar a precizat că a fost el însuși atacat de persoanele adunate depunând în dovedire planșe foto și certificat medico-legal.

Chiar dacă afirmațiile petentului ar fi adevărate, în sensul că a fost agresat de persoanele implicate în scandal, totuși acțiunea sa de a pulveriza spray lacrimogen de față de agenții de poliție veniți să cerceteze circumstanțele scandalului, nu este scuzabilă, la acel moment petentul ne mai aflându-se în vreo situație potențial primejdioasă pentru sine.

Prin urmare, deși sarcina probei îi incumbă, potrivit dispozițiilor art. 249 C.proc.civ., petentul nu a dovedit o altă situație decât cea reținută de agentul constatator, condiții în care instanța a reținut că procesul-verbal a fost în mod temeinic întocmit.

Sub aspectul prescripției executării sancțiunii contravenționale, instanța a reținut că, potrivit art. 14 din O.G. nr. 2/2001, „Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”.

Potrivit art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, „În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii”, iar art. 27 din același act normativ reglementează modalitățile de comunicare, respectiv prin poștă cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Procesul-verbal contestat în cauză nu a fost semnat de către petent la data întocmirii sale, respectiv 21.07.2013, aspect de înțeles dată fiind situația tensionată.

Instanța a mai constatat că intimata susține că s-a procedat la comunicarea procesului verbal contestat prin afișare, potrivit procesului verbal din data de 21.07.2013.

Conform Deciziei în Interesul Legii nr. 10/2013, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire iar cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.

Prin urmare, având în vedere împrejurarea că petentului i s-a comunicat procesul verbal contestat direct prin afișare, fără să se încerce în prealabil comunicarea acestuia prin poștă, cu aviz de primire, instanța a constatat că petentului nu i-a fost comunicat în mod regulat procesul verbal contestat.

În aceste condiții procesul-verbal nu a fost comunicat și adus la cunoștința petentului în termenul prevăzut de art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.

Ca atare, în termen de o lună de la data întocmirii acestuia, executarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 400 lei s-a prescris, în conformitate cu art. 14 din O.G. nr. 2/2001.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel intimatul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului C________ la data de 23.10.2014.

Apreciază apelantul asupra netemeiniciei sentinței apelate motivat de faptul că dispozițiile invocate în susținere nu erau aplicabile la data aplicării sancțiunii, respectiv 21.07.2013.

Intimatul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat motivat de faptul că nu a avut cunoștință de existența procesului verbal decât în momentul în care a dorit să achite obligațiile bugetare. Cu privire la aspectele reținute în cuprinsul procesului verbal apreciază în sensul că acestea au un caracter nereal întrucât urmare a agresiunii fizice au fost necesare un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale, neavând astfel posibilitatea de a reacționa folosind spray-ul lacrimogen.

Procedând la judecata apelului prin prisma disp. art. 476 al.1 c.proc.civ, Tribunalul reține următoarele :

Prin procesul-verbal contestat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 400 lei, în temeiul art. 4 lit. a din Legea nr. 61/1991 și art. 3, pct. 4 din același act normativ, reținându-se că la data de 21.07.2013, ora 21:50, în M_______ pe ____________________________-se sub influența băuturilor alcoolice a ieșit pe ___________________ deranjat de copii în vârstă cuprinsă între 6 și 12 ani, a pulverizat un spray lacrimogen către aceștia.

În referire la criticile formulate, Tribunalul reține că acestea fac referire la aprecierea în mod eronat asupra incidenței sancțiunii prescripției executării sancțiunii contravenționale.

Asupra legalității procesului verbal contestat, Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității acestuia, constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.

Sub aspectul prescripției executării sancțiunii contravenționale, potrivit înscrisurilor atașate la dosar, instanța reține faptul că procesul verbal de contravenție a fost întocmit la data de 21.07.2013, fiind comunicat prin modalitatea afișării potrivit Dovezii de afișare a procesului verbal datată 21.07.2013 ( fila 3)

Întrucât petentul a invocat în cuprinsul plângerii contravenționale faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu i-a fost comunicat în termen potrivit dispozițiilor legale incidente în materie, se apreciază că în mod corect prima instanța a procedat la analizarea modalității de comunicare a procesului verbal

Art. 14 al.1 din OG 2/2001, în forma în vigoare la data de referință, stabilește că executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Potrivit art.27 din OG 2/2001 "comunicarea procesului-verbal si a înștiințării de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului; operațiunea de afișare consemnându - se într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor", textul de lege stabilind in mod alternativ doua modalități de comunicare a actelor de constatare si sancționare a contravențiilor: fie prin posta, cu aviz de primire, fie, in cazul in care acesta modalitate de comunicare nu poate fi realizata, prin afișare la sediul sau domiciliul contravenientului., ambele modalități urmărind să asigure posibilitatea efectiva pentru persoana sancționata de a lua cunoștință de conținutul procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor.

După cum a reținut și prima instanță potrivit art. 14 alin. (1) și art. 25 alin. (2) din același act normativ,în forma în vigoare la data de referință, atunci când persoana sancționată nu a fost prezentă la întocmirea procesului-verbal sau a refuzat să primească un exemplar al acestuia, precum și atunci când sancțiunea s-a aplicat de o altă persoană sau un alt organ decât agentul constatator, cerința comunicării procesului-verbal și a înștiințării de plată, în scopul întreruperii prescripției executării sancțiunii contravenționale, este îndeplinită la data la care procesul-verbal a fost depus la oficiul poștal, pentru expediere, indiferent de data la care corespondența a ajuns la destinatar, iar raportat la art. 31 alin. (1) din același act normativ, comunicarea prin afișare este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

Prin Decizia nr. X/10.06.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii,se mai reține, instanța supremă a statuat, cu forță obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 517 al.4 c.proc.civ, că procedura afișării procesului-verbal de contravenție la sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, acesta două proceduri de comunicare fiind subsidiare, nu alternative. De asemenea, în cuprinsul aceleiași hotărâri, asupra celei de-a doua probleme de drept cu a cărei interpretare a fost învestită, instanța supremă a statuat că, în ipoteza în care contravenientul refuză, în mod explicit, primirea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, a procesului verbal de contravenție, comunicarea se impune a fi considerată ca fiind realizată în momentul exprimării acestui refuz, fără a mai fi necesară efectuarea unei noi comunicări, în modalitatea subsidiară, aceea a afișării.

Întrucât intimatul nu a făcut dovada comunicării procesului verbal prin poștă, pentru a justifica modalitatea de comunicare a procesului verbal prin afișare la domiciliul contravenientului, această modalitate de comunicare fiind subsidiară comunicării prin poștă, în aceste împrejurări, se apreciază că în mod corect instanța a reținut incidența disp. art. 14 din OG 2/2001.

F___ de considerentele expuse Tribunalul apreciază asupra caracterului neîntemeiat al criticilor formulate de apelantul intimat, aspecte fata de care va dispune in temeiul disp. art. 480 al.1 c.proc.civ, respingerea ca nefondat a apelului dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul promovat de apelant intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C________, cu sediul în C________, __________________, județul C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1193/07.07.2014 pronunțată de Judecătoria M_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimat petent fiind S______ G_______, cu domiciliul în M_______,s tr. Gării nr. 38, județul C________.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.01.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C_______ N_____ A________ L____ N_____

GREFIER,

M______ G________

Jud.fond.L.J____

Tehnoredact.jud.decizie.C.N_____/2 ex./19.02.2015

2 ____________________________________>