Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1441/2015

Ședința publică de la 12 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A______ M________ B______

Judecător M_____ G______

Grefier M______ S_____

Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelanta intimată C_____ - SA, cu sediul în București,sector 6, _____________________. 401A, împotriva sentinței civile nr.6723 din 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, intimat petentă fiind R______ G_______, cu domiciliul în Ploiești, _______________________, _____________________________.

La apelul nominal făcut în ședința publică, dosarul fiind lăsat la a doua strigare au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care.

Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. XXXXXXXXXXX la data de 06.01.2015, petentul R______ G_______ a solicitat în contradictoriu cu C_____ , anularea procesului verbal _______ 14 nr. xxxxxxx/10.12.2014.

În motivarea plângerii contravenționale, petentul arată că în mod nelegal a fost emis procesul verbal de contravenție deoarece autoturismul cu numărul de îmatriculare XXXXXXX a fost vândut către numitul ____ V_____ I__ din data de 17.11.2010.

În dovedirea plângerii contravenționale se solicită proba cu înscrisuri și s-a depus la dosarul cauzei în copie xerox, procesul verbal de contravenție, act de identitate, contract de vânzare cumpărare, certificat de îmatriculare.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neântemeiată.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei documentația care a stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție.

Prin sentința nr. 6723 din 27.05.2015 Judecătoria Ploiești admite plângerea contravențională, având ca obiect ”plângere contravențională” formulată de petentul R______ G_______, cu domiciliul în Ploiești, _______________________, ______________, J____ Prahova, in contradictoriu cu intimata C_____- SA, cu sediul în București,sector 6, _____________________. 401A.

Anulează procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/10.12.2014.

Pentru a se pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele.

În fapt, la data de 11.09.2014, autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX a rulat pe drumul național DN1, localitatea Românești DN 1, fără să fie achitat tariful de utilizare a drumului. Petentului R______ G_______ i-a fost imputată fapta, deși nu se afla în detenția autoturismului. Imputarea faptei s-a datorat inexistenței informațiilor necesare în baza de date a intimatei, întrucât actualul detentor al autoturismului nu a notificat schimbarea utilizatorului autoturismului.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a ținut cont de procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atașat la dosar, contractul de vânzare cumpărare , certificatul de înmatriculare al autoturismului din care rezultă că autoturismul a fost radiat de pe numele petentului și înregistrat pe numele cumpărătorului ____ V_____ I__, depuse la dosarul cauzei.

Dovada actelor juridice nu se poate face decât prin act autentic sau înscris sub semnătură privată, iar să fie opozabil acesta din urmă trebuie să aibă dată certă (art. 1182 c. civ.). Instanța nu poate reține că între părți a existat un raport juridic opozabil intimatei, însă poate reține că există fapte ce nasc probabilitatea în sensul că petentul nu mai avea detenția autoturismului la data sancționării – detenția putând fi probată prin orice mijloc de probă, inclusiv prin acte juridice fără dată certă.

Astfel, din contractul de vânzare cumpărare, rezultă că detenția asupra autoturismului în cauză a fost strămutată începând cu data de 17.11.2010 de la petent către numitul ____ V_____ I__.

În respectul dispozițiilor art. 1203 c. civ., existând suficiente date din care sa reiasă că petentul nu se mai afla în posesia autoturismului, aceasta tranzacționând cu privire la autoturism, instanța reține că nu aceasta rula pe drumul public la data sancționării.

În drept, asupra motivelor de nulitate și netemeinicie invocate de petentă.

Petentul s-a plâns că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie anulat întrucât nu a săvârșit fapta imputată, acesta nemaiavând detenția bunului.

Este contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, iar fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă (art. 1 din O.G. nr. 2/2001 și art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România).

Într-adevăr, răspunderea contravențională este personală, iar dacă se constată că oricine altcineva decât persoana sancționată a săvârșit fapta, instanța poate dispune anularea procesului-verbal.

Astfel cum s-a reținut, petentul nu mai avea detenția autoturismului, în favoarea acesteia planând prezumția că nici nu putea intra în detenția autoturismului.

Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români (art. 7 din OG nr. 15/2002), iar termenul de utilizator este definit ca persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România (art. 1 alin. 1 lit. b) din aceeași ordonanță).

Chiar dacă petentul încă figura în certificatul de înmatriculare ca proprietar, aceste dispoziții legale (art. 7 raportat la art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002) nu pot înlătura principiul răspunderii personale în materie contravențională. Aceasta deoarece potrivit art. 8 din OG nr. 15/2001 este incriminată fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă, iar nu fapta proprietarului de a încredința spre utilizare un autoturism față de care nu a fost achitat tariful de drum.

În procesul de constatare a faptei contravenționale, intimata apelează la Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei, SIEGMCR, iar utilizatorul autoturismului este identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI-DRPCIV), în baza unui protocol încheiat între instituții.

Inexistența informațiilor necesare în baza de date a MAI-DRPCIV, întrucât proprietarul nu a îndeplinit formalitățile de desemnare a noului utilizator, nu este de natură să atragă răspunderea petentului. Rămâne autorităților competente să ia măsurile necesare pentru acuratețea informațiilor din bazele de date, acest fapt neputând fi imputat petentului. Aceasta deoarece pentru situația de față există deja o sancțiune contravențională incriminată de legiuitor.

Astfel, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a V-a de sancțiuni (21 la 100 puncte de amendă) fapta săvârșită de către persoane juridice constând în încălcarea dispozițiilor legale privind efectuarea de modificări și completări în certificatul de înmatriculare ori în cartea de identitate a vehiculului (art. 105 pct. 27 raportat la art. 98 alin. 4 lit. e) din OUG nr. 195/2002).

Corespunzător, instanța apreciază că este incidentă nulitatea procesului-verbal, vătămarea fiind evidentă – sancționarea unei persoane nevinovate.

Împotriva sentinței civile nr.6723 din 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești a declarat apel intimata C_____ SA, arătând că în mod greșit instanța de fond a apreciat că petentul nu răspunde contravențional pentru faptul că nu mai avea calitate de utilizator ca urmare a încheierii contractului de vânzare - cumpărare.

Potrivit art. 7 și art.1 alin. 1 lit. b din OG 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare. În baza de date a MAI petentul apare menționat ca proprietar, motiv pentru care răspunderea contravențională îi revine conform OG 2/2001 și OG 15/2002.

A mai arătat intimatul că petenul nu a făcut dovada că la data săvârșirii contravenției autoturismul era radiat din evidențele poliției de pe numele său.

Verificând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

Avand in vedere regimul juridic al nulitatii absolute reglementat de art. 178 alin. 1 c. pr. civ., conform caruia nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, precum si faptul ca procesul-verbal de contraventie este un act administrativ constatator, tribunalul constata ca procesul-verbal de contraventie contestat in prezenta cauza nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, astfel ca este lovit de nulitate.

Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei __________________________ adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice.

Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic.

In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica.

In temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.

Asadar, legiuitorul a prevazut expres ca actul in format electronic ce poarta o semnatura electronica extinsa este asimilat unui act sub semnatura privata, insa acesta este destinat exclusiv folosirii in sistemul electronic.

Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede ca: „inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.”

Ca atare, legiuitorul instituie conditia recunoasterii actului in forma electronica de cel caruia i se opune pentru ca acesta sa aiba acelasi efect juridic ca actul autentic.

In baza dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Semnatura electronica este definita de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare”.

Semnatura electronica extinsa este definita de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.”

Din analiza dispozitiilor legale citate se desprinde concluzia ca semnatura electronica nu se poate atasa decat unui inscris in forma electronica. Ca atare, ea nu poate fi aplicata pe un inscris aflat pe suport hartie.

Se mai retine ca, prin decizia nr.6, pronuntata în dosarul nr. 14/2014, ICCJ a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

In raport de aceste considerente, tribunalul, constatand ca procesul-verbal de contraventie este lovit de nulitate absoluta, în temeiul disp. art. 480 Ncpc va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta intimată C_____ - SA, cu sediul în București,sector 6, _____________________. 401A, împotriva sentinței civile nr.6723 din 27.05.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat, intimat petent fiind R______ G_______, cu domiciliul în Ploiești, _______________________, ______________, J____ Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Octombrie 2015

Președinte, A______ M________ B______		Judecător, M_____ G______
	Grefier, M______ S_____

RED. BAM/22.10.2015

Operator date caracter personal 5595