ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1627/A/2015 DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2015

PreședinteGoron M____-judecător

A_____ L_______ M_______-judecător

B___ A______ E____-grefier

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de către I____________ de Poliție al județului Hunedoara împotriva deciziei civile nr. 1057/A/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă niciuna din părți deși au fost legal citate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat și se solicită judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra contestației în anulare reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 199/2014 Judecătoria D___:

Admite în parte plângerea formulată de petenta ____________________, cu sediul în Sântuhalm, nr.123, jud. Hunedoara, înregistrată la ONRC sub nr. JXXXXXXXXXXX, C__ RO26542609, în contradictoriu cu intimata IPJ Hunedoara, cu sediul în D___, _______________________.130 ca neîntemeiată și pe cale de consecință:

Constată legalitatea și temeinicia procesului-verbal ________ nr.xxxxxxx/16.06.2014.

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.Atenționează petenta asupra pericolului social al faptei și îi pune în vedere ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx/16.06.2014, s-a dispus sancționarea petentei cu amendă contravențională pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de art.58 lit. a) din Legea 333/2003.

Având în vedere sancțiunea principală aplicată - amenda în cuantum de 2000 lei , ținând cont că fapta contravențională pentru care petenta a fost sancționată are un caracter punitiv și educativ; instanța a considerat că fapta dedusă judecății este asimilată unei acuzații în materie penală.

În cazul asimilării faptei contravenționale unei fapte de sorginte penală, devin incidente garanțiile specifice acestei materii, printre care cea mai importantă, prezumția de nevinovăție.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

De asemenea, prin Decizia nr.251/2003 Curtea Constituțională a stabilit că procesul-verbal de constatare are forță probantă până la dovada contrară, moment până la care persoana căreia i se impută săvârșirea contravenției are calitatea de contravenient.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției prin raportare la dispozițiile art.17 din O.G.2/2001, care stabilesc elementele constitutive esențiale ale actului administrativ, instanța a constatat că nu există vreunul dintre cazurile expres prevăzute de articolul menționat, care să fie invocate ex officio (din oficiu).

De asemenea, având în vedere teoria generală a nulităților instituită de C.pr.civ., teorie aplicabilă în virtutea art.47 din O.G.2/2001, instanța a apreciat că nu există alte cazuri de nulitate care să poată fi invocate din oficiu.

Prin plângerea formulată, petenta a susținut că procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art.19 din OG 2/2001, în sensul că procesul-verbal nu este semnat de un martor asistent.

Articolul 19 din O.G.2/2001 instituie procedura de urmat de către agentul constatator în ipoteza în care procesul-verbal de constatare a contravenției se încheie in absentia (în lipsă), sau contravenientul refuză semnarea actului sancționator.

Astfel, în cazul în care contravenientul nu este prezent, această împrejurare trebuie atestată de cel puțin un martor, iar în situația în care un martor nu poate fi identificat, agentul constatator este obligat să consemneze motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Agentul constatator a indicat în actul administrativ că nu a fost de față nici un martor deoarece procesul-verbal a fost întocmit la sediul Poliției Municipiului D___. Chiar dacă nu este credibil că nu a fost găsită nici o persoană, din afara sau din cadrul instituției, dispusă să confirme încheierea actului în lipsa contravenientului, instanța apreciază că petenta nu a dovedit existența unei vătămări, mai ales că martorul nu are rolul de a susține temeinicia sau netemeinicia faptei.

Conform art.3 alin.3 din Legea 333/2003 la unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.

Prin procesul-verbal s-a reținut că petenta nu a asigurat nici una din formele de pază prevăzute de lege. Cu toate că prin cererea introductivă de instanță s-a susținut că magazinul deținut este dotat atât cu încuietori sigure, cu grilaje metalice, sistem de iluminat, această afirmație nu au fost dovedită.

În ceea ce privește sistemul de alarmă, după controlul efectuat în data de 24.03.2014 (f.19), petenta a încheiat contractul nr.53/30.05.2014, având ca obiect instalare sistem de avertizare la efracție. Conform societății prestatoare, sistemul a fost instalat în data de 09.07.2014. Deci, de la data controlului (24.03.2014) și până la data încheierii contractului au trecut 66 de zile, iar de la data încheierii actului juridic și până la data instalării efective a sistemului au trecut 40 de zile. Astfel că, la data efectuării (16.06.2014) celui de-al doilea control (f.18), sistemul nu era în mod efectiv instalat, ci era doar încheiat contractul pentru prestarea serviciului. Pe cale de consecință, instanța constată că în mod corect s-a dispus sancționarea petentei.

Conform art.21 alin.3 din OG 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Scopul Legii 333/2003 este acela de a descuraja activitățile ilicite prin asigurarea unor măsuri de pază în funcție de valoarea bunurilor deținute. Încălcarea dispozițiilor din legea menționată, produce de cele mai multe ori consecințe în patrimoniul unității care și-a nesocotit obligația de asigurare a pazei.

Cu toate că de la momentul efectuării primului control în data de 24.03.2014 și până la instalarea în mod efectiv a sistemului de avertizare au trecut mai mult de 100 de zile, instanța a reținut totuși că petenta a efectuat demersurile necesare pentru a intra în legalitate din punct de vedere al măsurilor de pază, iar costul total al sistemului de avertizare s-a ridicat la 1440 lei (f.34).

Chiar dacă întârzierea cu care a luat măsura îi este imputabilă, trebuie ținut cont că făcuse primele demersuri necesare intrării în legalitate (prin încheierea contractului), anterior controlului din data de 16.06.2014.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul IPJ Hunedoara.

În motivare se arată că fapta petentei prezintă pericol social și că aplicarea amenzii ar fi suficientă pentru îndreptarea conduitei.

Prin decizia civilă nr.1057/A/2015 a Tribunalului Hunedoara, s-a respins ca tardiv apelul introdus de către apelantul I.P.J. Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 199/2015 pronunțată de Judecătoria D___, județul Hunedoara.

În motivarea hotărârii se reține în esență că apelanta a depus cererea de apel la 18.02.2015, fără a formula o cerere de repunere în termen și fără să indice vreun motiv de împiedicare dintre cele avute în vedere de art.186 C.pr.civ, astfel, s-a constatat că apelul este tardiv formulat și în consecință, în baza art.480 Cod Procedură Civilă, s-a respins.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat contestație în anulare I____________ de Poliție la jud. Hunedoara, prin care arată că, în mod eronat instanța de fond a reținut prin Hotărârea nr. 199/2015 a primei instanțe a fost pronunțată la data de 26.01.2015 și în mod evident nu a putut fi comunicată Inspectoratului de Poliție al jud. Hunedoara, la data de 06.01.2015 așa cum a reținut instanța de apel ci la data de 06.02.2015, în consecință, apelul declarat la data de 18.02.2015 a fost declarat în termen. La solicitarea instanței s-au formulat concluzii scrise pe excepția tardivității și comunicate la dosar.

Luând în considerare cele menționate, solicită admiterea cererii și anularea Deciziei nr.1057/A/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara cu consecința judecării apelului pe fond.

Examinând decizia atacată prin prisma disp. art. 503-504 din Cod procedură civilă, Tribunalul constată următoarele:

Potrivit art. 503 Cod procedură civilă - Obiectul și motivele contestației în anulare

(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Analizând motivele invocate de către contestatoare prin contestație se constată că acestea nu se încadrează în dispozițiile legale invocate.

În ceea ce privește susținerile contestatoarei în sensul că instanța de apel a apreciat în mod eronat că apelul declarat la 18.02.2015 este tardiv, se constată că nu sunt reale întrucât instanța de control judiciar a făcut o analiză amplă a materialului probator administrat în cauză. Motivele invocate de contestatoare se referă la modul în care instanța a apreciat probele ori Tribunalul constată că aceasta echivalează cu o rejudecare a procesului ceea ce este inadmisibil.

Tribunalul constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiilor art. 503-504 C.pr.civ,. și ca atare va respinge contestația în anulare introdusă de către I____________ de Poliție al județului Hunedoara împotriva deciziei civile nr. 1057/A/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E :

Respinge contestația în anulare introdusă de către I____________ de Poliție al județului Hunedoara împotriva deciziei civile nr. 1057/A/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, județul Hunedoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 09 noiembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

G____ M____ A_____ L_______ M_______

GREFIER,

B___ A______-E____

Red.ALM/dact.DL/4ex

11.12.2015