Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 1920/2015

Ședința publică de la 07 octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_____ S_____ S_____

Judecător O_______ C_____ S________

Grefier N_______ C________

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul - intimat I____________ de Poliție al Județului Gorj, împotriva sentinței civile nr. 6371 din data de 24.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul – petent Ș________ C______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că este primul termen de judecată precum și că apelul este motivat și a fost declarat în termen legal.

În condițiile art.131 alin.2 coroborat cu dispozițiile art.482 Cod procedură civilă tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competent general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 126 alin. 1 Constituția României, art.95 pct.2 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, tribunalul reține cauza spre soluționarea cererii de apel deduse judecății.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6371 din data de 24.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis plângerea formulată de petentul Ș________ C______-M____, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție Gorj și a fost anulat procesul verbal contestat și exonerat petentul de sancțiunile aplicate.

Pentru a pronunța această sentință a reținut prima instanță că prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 26.02.2014 emis de către intimat, petentul a fost sancționat contravențional cu 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. d și b din OUG 195/2002 și măsura complementară de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioada de 30 de zile, reținându-se în sarcina acestuia că, la data de 26.02.2014, ora 18:39, în timp ce se deplasa cu autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, în Tg-J__, pe __________________________ Unirii, nu a respectat culoarea roșie a semaforului electric și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii, pe sensul său de mers, pietonii având culoarea verde pentru a trece.

Procedând la verificare potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 a legalității și temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a reținut, în ceea ce privește legalitatea, că actul contestat cuprinde mențiunile prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constată din oficiu de către instanța de judecată.

Instanța a reținut din depoziția martorului audiat în cauză că agentul constatator se afla în sensul giratoriu, la intersecția străzilor Geneva cu _____________________ momentul când petentul a ajuns în sensul giratoriu a fost oprit de către acesta care i-a reproșat faptul că nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor.

În cuprinsul procesului verbal contestat, petentul a început să consemneze obiecțiunile sale, fiind întrerupt de agentul constatator după mențiunea “menționez că agentul constatator fa...”.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța a reținut că procesul-verbal a fost încheiat de agentul constatator cu respectarea dispozițiilor imperative prevăzute de O.G. nr. 2/2001 (art. 17) în sensul că niciuna din mențiunile care ar fi dus la constatarea nulității acestuia nu lipsește, adică mențiunile privind: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșire și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.

Instanța a reținut că nu este incidentă sancțiunea nulității absolute a procesului verbal contestat ca urmare a nerespectării prevederilor art. 16 alin.7 din O.G. nr. 2/2001 deoarece această sancțiune intervine doar ca urmare a nerespectării prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar sancțiunea incidentă pentru situația nerespectării prevederilor art. 16 alin.7 din O.G. nr. 2/2001 este cea a nulității relative care presupun ca persoana care o invocă să facă dovada că i-a fost cauzată o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, dovadă ce nu a fost administrată.

Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanța a constatat pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, respectiv prezumția de nevinovăție a celui bănuit de săvârșirea faptei. Această prezumție, fiind relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că în cadrul plângerilor contravenționale, cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator.

Pentru faptele constatate personal de către agenții care întocmesc procesele verbale, funcționează prezumțiile de legalitate și de temeinicie a procesului verbal, însă și această prezumție este relativă.

Instanța a apreciat că intimatul nu a administrat toate dovezile necesare care să ateste starea de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal contestat deoarece din declarația martorului P______ L____, indicat de către intimat, reiese că acesta nu a observat ce se întâmplă în intersecție deoarece parcase în apropiere pentru a aștepta copilul, timp în care discuta cu un agent al Poliției Comunitare, însă a auzit că persoana sancționată se certa cu agentul constatator.

De asemenea, instanța a reținut că nu au fost realizate fotografii video-radar și nu au fost identificați alți martori care să confirme săvârșirea faptelor de către petent, deși se susține în cuprinsul procesului verbal contestat că petentul nu ar fi acordat prioritate de trecere mai multor persoane.

În cauza de față, instanța a reținut că petentul a fost sancționat, în temeiul art. 100 alin.3 lit. b și d din O.U.G. nr. 195/2002, pentru că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii, pe sensul său de mers, pietonii având culoarea verde pentru a trece, precum și pentru că nu a respectat culoarea roșie a semaforului electric.

La art. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 se precizează că în sensul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile și termenii de mai jos au următorul înțeles: acordare a priorității - obligația oricărui participant la trafic de a nu își continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească (pct.1); participant la trafic - persoana fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul public (pct.24); prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalți participanți la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulația pe drumurile publice (pct.26).

Totodată, la art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 este prevăzut că participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private, iar potrivit art. 72 alin. 2, pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.

Din textele enunțate, instanța a reținut că și pietonii au calitatea de participant la trafic, astfel că aceștia au obligația stabilită la art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002, iar acordare a priorității acestora presupune obligația oricărui participant la trafic de a nu își continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească (art. 6 pct.1 din O.U.G. nr. 195/2002).

Sumara descriere a faptei din cuprinsul procesului verbal contestat, neidentificarea niciunei persoane despre care se susține că petentul nu i-ar fi acordat prioritate de trecere, lipsa înregistrărilor video-radar, coroborată cu faptul că agentul constatator se afla într-un loc despre care martorul audiat (P______ L____) nu a putut afirma cu certitudine că exista o bună vizibilitate pentru observarea petentului, au fost apreciate de către instanța ca fiind împrejurări de natură a răsturna prezumția de temeinicie a procesului verbal, astfel că se impune reținerea principiului potrivit cu care dubiul profită făptuitorului, principiu ce constituie o modalitate concretă de exercitare a garanției impusă de art. 6 CEDO (prezumția de nevinovăție) .

În consecință, în baza OG 2/2001, instanța a admis plângerea de față și a dispus anularea procesului-verbal de contravenție contestat și a exonerat petentul de sancțiunile aplicate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen și motivat apelantul intimat I.P:J. Gorj, criticând-o pentru netemeinicie, arătând că petentul a fost sancționat, pentru nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului și neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea drumului public pe trecerea pentru pietoni, semnalizată corespunzător.

Că în mod eronat instanța de fond a interpretat probele administrate în cauză.

Astfel, fapta săvârșită de contravenient a fost constatată, în mod nemijlocit, de către agentul constatator la fața locului.

De asemenea, în cauză nu au fost administrate probe din care să rezulte contrar celor consemnate în procesul verbal de contravenție contestat.

În aceste condiții, a apreciat că simplele susțineri ale petentului cum că nu ar fi vinovat de cele reținute în sarcina sa, nedovedite în vreun mod, nu sunt în măsură a înlătura prezumția de temeinicie a procesului-verbal.

Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii.

În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G nr. 2/2001.

Intimatul – petent Ș________ C______, nu a formulat întâmpinare împotriva apelului declarat de către apelantul - intimat I____________ de Politie al Județului Gorj

Examinând apelul declarat, în raport de dispozițiile art. 476, art. 477 și art. 479 NCPC, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 26.02.2014 încheiat de Poliția Municipiului Tg.-J__, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 340 lei, în temeiul art. 100 alin. 3 lit. b și art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002 R, reținându-se în sarcina sa că la data de 26.02.2014, ora 18:39, a condus autoturismul marca Opel cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, în Tg-J__, pe __________________________ Unirii, iar la trecerea pentru pietoni semnalizată a trecut pe culoarea roșie a semaforului electric și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii, pe sensul său de mers, pietonii având culoarea verde pentru a trece.

Conform art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarei fapte: neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului.

Conform art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, nerespectarea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a semnificației culorii roșii a semaforului.

Tribunalul constată că ambele fapte prevăzute de dispozițiile legale mai sus enunțate au fost descrise de agentul constatator în cuprinsul-procesului verbal de contravenție, ca fiind săvârșite de petent, însă se observă că pentru cele două fapte reținute în sarcina contravenientului i-a fost aplicată acestuia o singură sancțiune contravențională principală, și anume amendă în cuantum de 340 lei, fără a se indica modul în care s-a ajuns la suma respectivă și care este sancțiunea pentru fiecare dintre cele două contravenții.

Având în vederea dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, tribunalul consideră că lipsa individualizării sancțiunilor contravenționale, împiedică aprecierea asupra legalității procesului-verbal de contravenție contestat, motiv ce poate fi invocat din oficiu de către instanță.

Procedând în acest mod, agentul constatator a încălcat principiul legalității aplicării sancțiunii statuat de art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv : „Dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții, sancțiunea se aplica pentru fiecare contravenție”. Ulterior, în cuprinsul alin. 2 al aceluiași articol, se stabilește modalitatea de efectuare a cumulului sancțiunilor aplicate, când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal.

În aceste condiții, instanța se află în imposibilitatea de a verifica legalitatea sancțiunii în raport de fiecare faptă contravențională, precum și corecta individualizare a acestor sancțiuni. Altfel spus, în cauză se constată aplicarea unui alt sistem sancționator decât cel legal reglementat în mod explicit de OG 2/2001, iar aceasta nu permite verificarea legalității sancționării pentru fiecare dintre fapte reținute în sarcina petentului.

Prin sentința apelată, instanța de fond a dispus anularea procesului-verbal de contravenție pentru lipsa temeiniciei acestuia, prin aplicarea pricipiului in dubio pro reo în privința vinovăției petentului, apreciind însă că actul constatator a fost legal întocmit.

În raport de cele mai sus expuse, se constată așadar că în mod eronat instanța de fond a apreciat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative.

Reținând viciul de legalitate al procesului verbal de contravenție ce are ca efect constatarea nulității absolute a actului, în raport de soluția instanței de fond și de aspectul că doar intimatul a declarat cale de atac împotriva acesteia, în respectarea principiului neagravării situației în propria cale de atac reglementat de art. 481 C.proc.civ., tribunalul va respinge apelul de față, cu mențiunea că este de prisos a se mai analiza motivele de apel invocate prin cererea de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul - intimat I____________ de Poliție al Județului Gorj, cu sediul în Tg. J__, __________________, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 6371 din data de 24.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul – petent Ș________ C______-M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în comuna Bălești, __________________, județul Gorj, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 07 octombrie 2015.

Președinte, A_____ S_____ S_____		Judecător, O_______ C_____ S________
	Grefier, N_______ C________

Red. ASS/Tehnored.N.C.

4 ex./05.11.2015

Jud. fond G.S.