Document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1922/2015

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A______ S______

Judecător M_____ T____

Grefier A_____ C_______ T________

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta petenta ________________ împotriva sentinței civile nr. 805/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata CNADNR - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI TIMIȘOARA - SECȚIA DRUMURI NAȚIONALE CARANSEBEȘ, în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție împotriva pv ________ nr xxxxxx/12.05.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,

Instanța, având în vedere că pricina se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, procedând la verificarea competenței conf. art. 131 C__, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza în baza art. 95 C__.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 805/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta __________________. în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – DRDP Timișoara - Secția Drumuri Naționale Caransebeș, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxx încheiat la data de 12.05.2014.

Au fost respinse cheltuielile de judecată solicitate de petentă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxx, încheiat la data de 12.05.2014, s-a reținut că petenta a amplasat un panou publicitar fără a deține autorizație din partea administratorului drumului național.

Pentru această faptă, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei, în temeiul prevederilor art. 61 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 43/2007.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, prima instanță a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar fi putut fi invocate din oficiu.

Motivele de nulitate invocate de petentă nu au putut fi reținute pentru motivele ce urmează a fi expuse în continuare.

Din interpretarea logico gramaticală a prevederilor art. 16 alin. 1 OG nr. 2/2001, rezultă că agentul constatator trebuie să facă o descriere concretă și corectă a contravenției cu descrierea acțiunii ce a dus la aplicarea sancțiunii precum și a tuturor circumstanțelor ce au imprimat acest caracter faptei. Analizând actul constatator prin prisma dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2201, instanța apreciază că agentul constatator a realizat o suficientă descriere a acțiunii ce a condus la stabilirea faptei contravenționale.

În ceea ce privește lipsa sediului contravenientei prin consemnarea unei adrese eronate, prima instanță a constatat că elementele indicate de agentul constatator sunt suficiente pentru a se determina sediul societății petente. Faptul că petenta deține potrivit certificatului constatator un alt sediu urmare a schimbării acestuia în luna iulie 2014, nu este de natură a atrage nulitatea absolută a procesului verbal, ea putând atrage eventual anularea sa, dar numai în cazul în care petenta ar dovedi prin aceasta o vătămare ce nu se poate acoperi decât prin desființarea procesului verbal contestat, în condițiile art. 175 NCPC. De altfel, potrivit certificatului constatator, la adresa sediului consemnată în procesul verbal de contravenție funcționează punctul de lucru al petentei din Timișoara (f. 81).

Astfel, prima instanță a constatat că nu s-a produs petentei o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție. Nulitatea procesului verbal de contravenție nu poate fi antrenată de orice eroare a agentului constatator, ci numai de acele lipsuri care sunt declarate de lege ca esențiale, mai exact cele indicate de art. 17 din OG 2/2001 sau acele lipsuri ce atrag vătămări esențiale ce nu pot fi înlăturate decât prin anularea procesului verbal.

Pentru aceste considerente, prima instanță a apreciat că procesul verbal de contravenție respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG 2/2001, iar susținerile petentei în sensul nulității procesului verbal de contravenție datorită lipsei obiecțiunilor, a descrierii faptei și a mențiunilor privind persoana ce reprezintă petenta, sunt nefondate.

Și sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției, plângerea s-a impus a fi respinsă pentru următoarele motive.

Potrivit art.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.

În concretizarea acestei dispoziții legale, prin art. 46 din OG nr. 43/1997 a fost considerată contravenție și, ca atare, prevăzută sub sancțiunea amenzii contravenționale, „realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, accesuri, amenajări sau instalații, în orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv. Prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local sau județean, se reglementează situațiile în care se emite autorizație de amplasare și/sau de acces în zona drumului public fără acord prealabil.”

Din probatoriul administrat în cauză, rezultă temeinicia procesului verbal de contravenție, conduita petentei fiind în contradicție cu normele legale privind drumurile publice, o interpretare mult prea extensivă a normelor legale privind drumurile publice ar contraveni intenției legiuitorului și ar fi de natură să încurajeze încălcarea normelor legale.

Pe parcursul cercetării procesului, petenta nu a dovedit lipsa calității sale de deținător asupra panoului publicitar amplasat fără autorizația administratorului de drumuri necesară în acest sens. Astfel, contractul de închiriere încheiat cu _________________________ vizează panouri situate în alte locații (f. 14) decât cea reținută de agentul constatator ca loc al săvârșirii contravenției (panoul din locația 490+790 stg).

Astfel, având în vedere că petenta nu a produs probe de natură să înlăture vinovăția sa și ținând seama că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie până la proba contrară, prima instanță a areținut că petenta este subiectul activ al contravenției prevăzute de art. 46 din OG nr. 43/1997, fapta descrisă în procesul verbal corespunde realității, iar petenta a fost sancționată în mod legal.

În ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.

Prima instanță, având în vedere scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea contravenției, faptul că agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale orientate spre minimul acesteia, a apreciat că aceasta este proporțională cu pericolul social concret al faptei contravenționale și pe cale de consecință a respins ca neîntemeiată și cererea petentei, formulată în mod subsidiar, de înlocuire a sancțiunii aplicate cu cea a avertismentului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 prima instanță a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă.

Întrucât petenta a căzut în pretenții, în baza disp. art. 453 Cod proc. civ., a respins cheltuielile de judecată solicitate de aceasta.

Împotriva acestei hotărâri, petenta ________________ a declarat apel, solicitând desființarea sentinței și, pe fondul cauzei, în principal, anularea Procesului Verbal ________ nr.xxxxxx din data de 12.05.2014 și a tuturor măsurilor dispuse prin acesta.

În subsidiar, în temeiul art. 7 din OG nr. 2/2001, a solicitat înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu măsura avertismentului.

În temeiul art. 453 C.proc.civ., a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, iar, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (2) C.proc.civ., judecarea prezentei cereri și în lipsa părților.

Apelanta susține că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică.

Societatea apelantă nu poate avea calitatea de subiect al faptei contravenționale. Fapta contravențională, astfel cum e reglementată de lege, nu poate fi săvârșită de o persoană fizică sau juridică care are calitatea de locatar. Prin urmare, fapta contravențională nu există, deoarece, raportat la calitatea apelantei, aceasta nu este reglementată de lege.

Procesul Verbal contestat a fost încheiat in temeiul Art. 46 din OG 43/1997. Se menționează in cuprinsul Procesului Verbal faptul că apelanta este sancționată pentru săvârșirea faptei de amplasare a unui panou publicitar fără a deține autorizație din partea administratorului drumului național.

Potrivit art. l din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor "...Constituie Contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București. "

Art.46 din OG 43/1997 prevede: "Realizarea sau amplasarea in zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, accesuri, amenajări sau instalații, in orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar in condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces in zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv. Prin ordin al ministrului transporturilor sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local sau județean, se reglementează situațiile in care se emite autorizație de amplasare și/ sau de acces in zona drumului public fără acord prealabil. "

Art. 61 din OG 43/1997 prevede: "(1) Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale, și se sancționează după cum urmează: b) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 17 alin. (2), art. 26, 27, 30, art. 32 alin. (2), art. 37, 39 alin. (2) - (4), art. 40, alin. (1), art. 43, art. 44 alin. (4), art. 46, art. 47 alin. (11) si (2) ale art. 48, 50, 52 și art. 53, alin.1, cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicată persoanei fizice sau juridice, iar in cazul prevederilor art. 40 alin. (1), aceasta se aplică administratorului drumului sau executantului, după caz.

Astfel, verbum regens al faptei contravenționale constă în acțiunile de realizare sau amplasare în zona drumului public a panourilor publicitare fără autorizație de construire emisă de administratorul drumului național respectiv.

Or, apelanta nu a realizat și nici amplasat panourile publicitare pe DN 6, ci doar utilizează aceste panouri în baza unui Contract de închiriere încheiat cu societatea Oxigen Advertising S.R.L.

Conform Contractului de închiriere nr. XXXXXXXXX, apelanta a închiriat de la societatea Oxigen Advertising S.R.L. mai multe panouri publicitare, printre care și cele de pe DN 6. Astfel, în calitatea de locatar, are doar un drept de folosință asupra acestor panouri, neavând obligația legală sau contractuală de a obține autorizația de construcție.

Lipsa calității de subiect al faptei contravenționale constituie un motiv de nulitate absolută a Procesului Verbal.

De asemenea, se mai arată că procesul verbal este nul întrucât a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute de art. 16 alin. (1), raportat la art. 17 din OG nr. 2/2001.

Invocând art. 16 alin. (1) și (6) din OG nr. 2/2001, art. 17 din OG nr. 2/2001, susține că lipsa mențiunilor referitoare la sediul apelantei atrage nulitatea absolută a Procesului Verbal. În cuprinsul Procesului Verbal, sunt incorect menționate datele privitoare la sediu, respectiv numărul de înregistrare in Registrul Comerțului. Apelanta avea sediul, la momentul întocmirii Procesului Verbal în Oradea, ________________________. 41, județul Bihor, iar numărul de înregistrare în Registrul Comerțului este xxxxxxxx. Astfel, mențiunile privind sediul persoanei sancționate lipsesc cu desăvârșire.

Lipsa mențiunilor privind descrierea faptei conduce la nulitatea absolută a Procesului Verbal. Conform jurisprudenței dominante în materie, în cazul în care descrierea faptei lipsește cu desăvârșire sau aceasta este descrisa doar în mod generic, precum și în cazul in care orice mențiune privind împrejurările în care fapta a fost săvârșită este inexistentă, duce la aplicarea sancțiunii nulității absolute a actului constatator al contravenției. Sancțiunea nulității absolute urmează a se aplica in temeiul Art. 17 din OG nr. 2/2001 si nu poare fi acoperită in niciun fel.

Descrierea completă a faptei contravenționale oferă posibilitatea instanței de judecară de a aprecia in mod corect legalitatea aplicării sancțiunii contravenționale, or in cazul de față agentul constatator a consemnat incomplet situația de fapt. In plus, situația de fapt este eronat descrisă, apelanta nu a deplasat panouri publicitare pe DN6. Pentru acest considerent, Procesul Verbal este întocmit cu neobservarea formelor legale, fiind lovit de nulitate.

Referitor la capătul subsidiar al prezentei cereri, pentru aceleași considerente invocate la punctul 1, se apreciază că prima instanță de fond s-a pronunțat în mod greșit asupra legalității individualizării sancțiunii contravenționale, raportat la situația de fapt existentă, cel mult s-ar fi impus aplicarea sancțiunii contravenționale a avertismentului.

Se arată că la individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate nu s-a ținut cont de dispozițiile art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001. Raportat la situația de fapt existentă și la gradul de pericol social al faptei apelanta consideră că s-ar fi impus cel mult aplicarea avertismentului.

Față de toate considerentele evocate, se solicită admiterea apelului formulat și desființarea sentinței apelate, în sensul admiterii plângerii contravenționale.

In dovedirea celor susținute mai sus, apelanta înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și orice altă probă pertinentă, concludentă și a cărei necesitate va reieși din dezbateri.

La data de 23.09.2015, intimata CNADNR - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara - Secția Drumuri Naționale Caransebeș a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, susținând, în esență, legalitatea și temeinicia sentinței.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate în calea de atac, a art. 476 și urm. cpc, tribunalul constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a respinge apelul, ca nefondat.

În primul rând, este de observat că memoriul de apel reprezintă, în realitate, o copie fidelă a plângerii contravenționale, apelanta neaducând critici exprese considerentelor sentinței, ci reluând întocmai motivele plângerii contravenționale. În continuare, tribunalul constată că prima instanță a analizat toate apărările petentei și le-a înlăturat cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale incidente cauzei, concluzionând că plângerea este neîntemeiată.

Astfel, criticile de nelegalitate a procesului verbal prin raportare la lipsa calității petentei apelante de subiect activ al contravenției au fost corect înlăturate de judecătorul fondului, în condițiile în care contractul de închiriere a panourilor publicitare, încheiat cu _________________________, depus în apărare de către petentă nu vizează și panourile publicitare aflate în zona DN 6, km 480+790 stânga, în raport cu care a fost sancționată apelanta. Ca atare, cum pentru acest panou petenta apelantă nu a făcut dovada că ar fi închiriat de la o altă societate, rezultă că petenta apelantă are calitatea de subiect activ al contravenției.

Se constată că prima instanță a înlăturat, în acord cu conținutul procesului verbal, și motivul de nelegalitate vizând nedescrierea faptei, aceasta fiind suficient descrisă pentru a se putea analiza starea de fapt, prin raportare la încadrarea juridică a acesteia.

În același sens, prima instanță a pronunțat o soluție corectă și prin înlăturarea motivului de nelegalitate constând în greșita menționare a sediului societății, dat fiind că, la adresa menționată în procesul verbal, funcționează un punct de lucru al apelantei, iar aceasta nu a invocat vreo vătămare prin încheierea actului în acest mod. De altfel, menționarea unui sediu greșit ar fi putut avea consecința neformulării plângerii în termenul legal, în condițiile în care persoana sancționată nu ar fi avut cunoștință de încheierea procesului verbal. În prezenta cauză, petenta a introdus plângerea în interiorul termenului prevăzut de lege, astfel că, prin indicarea adresei unui punct de lucru ca sediu al contravenientei nu i s-a creat apelantei nicio vătămare.

În ce privește sancțiunea aplicată, se constată că au fost respectat criteriile de individualizare stabilite de art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001, prima instanță respingând întemeiat și cererea de aplicare a sancțiunii prev. de art. 7 din OG nr. 2/2001, în contextul în care petenta nu a recunoscut săvârșirea faptei, iar, din conduita sa procesuală, rezultă că aceasta nu a înțeles finalitatea dispozițiilor legale încălcate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 al. 1 cpc, va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta petentă ________________, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. JXXXXXXXXXXX, având CUI xxxxxxxx, cu sediul în Oradea, ______________________. 41, județ Bihor și sediul procesual ales în București, ____________________________. 1, ____________, Sector 4, împotriva sentinței civile nr. 805/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata CNADNR - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI TIMIȘOARA - SECȚIA DRUMURI NAȚIONALE CARANSEBEȘ, cu sediul în Caransebeș, ___________________. 12A, județ C____-S______, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.11.2015.

Președinte, A______ S______		Judecător, M_____ T____
	Grefier, A_____ C_______ T________

Red. A.S. - 10.12.2015

Tehnored. A.T.

Prima instanță: F_____ Ș_________

4 ex. / 2 ___________