Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9773

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 17.07.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: A_______ C_______

GREFIER: O___-A____ S_____

Pe rol, soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatorul I___ F_____, în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B.- B______ Rutieră și intervenientul G______ V_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 03.07.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la 17.07.2015.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.03.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX, petentul I___ F_____ în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B.- B______ Rutieră, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 09.03.2015 solicitând anularea actului de sancționare.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 09.03.2015 se afla în București, pe ________________________ cu mașina proprietate personală și remorca pe care o tracta cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX fiind proprietatea I___ A_______.

A precizat că a intrat în locuința prietenei sale și după aproximativ 10-15 minute a ieșit afară și a găsit la mașină un domn care a afirmat că remorca pe care o tracta , de culoare gri, i-a lovit mașina. A arătat contestatorul că autoturismul pe autoturismul lovit erau urme de culoare roșie iar mașina în cauză avea culoarea verde, în condițiile în care autoturismul condus de petent este de culoare gri.

S-a arătat că i s-a solicitat petentului să înmâneze asigurarea remorcii sau să plătească avaria, lucru pe care însă l-a refuzat întrucât nu a comis nici un accident.

A mai învederat contestatorul că în mașină cu acesta se afla și N_____ I__ și, de asemenea, a efectuat fotografii ale autoturismului presupus a fi fost lovit de petent.

Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei conform dispozițiilor art. 19 din O.U.G. 80/2013.

Intimata a depus întâmpinare la data de 28.05.2015, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată cu consecința menținerii procesului verbal de contravenție contestat.

În fapt a arătat că actul de sancționare este temeinic și legal întocmit, fiind respectate toate cerințele impuse de art. 17 din O.G. 2/2001.

Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară, reprezentând un act autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie raportat la organul emitent al acestuia.

De asemenea, a precizat intimata că simpla negare a petentului în sensul că nu a săvârșit contravenția nu îl exonerează de răspundere, având în vedere că agentul de poliție a stabilit vinovăția contestatorului din interpretarea conducătorilor auto implicați, cât și a avariilor existente la autoturisme.

A mai subliniat intimata că la momentul săvârșirii contravenției petentul nu a avut de formulat obiecțiuni, recunoscând fapta, aspect confirmat prin semnătură.

Referitor la individualizarea sancțiunii, a arătat că acesta a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator, proporțional cu gradul de pericol al faptelor săvârșite.

În contraproba a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele :

Prin procesul CP nr. xxxxxxx încheiat la data de 09.03.2015, petentul I___ F_____ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 54 alin. (1) din O.U.G.195/2002.

În fapt, prin procesul-verbal s-a reținut că, la data de 09.03.2015, petentul a condus ansamblul de vehicule format din autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX și remorca cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ___________________ nu s-a asigurat corespunzător la schimbarea direcției de mers, intrând în coliziune cu autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, care se afla parcat, proprietatea lui G______ V_____ (fila 7).

Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 24.03.2015.

În drept, potrivit art. 34 din O.G 2/2001, instanța urmează a analiza plângerea contestatorului atât sub aspectul legalității, dar și al temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat.

În ceea ce privește aspectele de legalitate, instanța reține că procesul verbal contestat respectă condițiile de formă impuse de art. 16-17 din O.G nr. 2/2001, acesta conținând mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, denumirea faptelor săvârșite și a datei comiterii acestora precum și semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Actul criticat a fost întocmit în baza declarațiilor celor doi participanți la trafic implicați în incident (filele 15-16), fiind semnat de către petent și consemnat “nu am de făcut mențiuni mențiuni” la rubrica alte mențiuni.

În vederea răsturnării prezumției relative de validitate a actului de sancționare petentul a depus, în dovedirea cererii, procesul verbal de contravenție, copie de actul de identitate și de pe autorizația de reparații și polița de asigurare.

Astfel, deși a precizat în cererea de chemare în judecată existența unei persoane care ar fi observat în mod nemijlocit faptele, nu a solicitat audierea sa ca martor și nici nu a precizat, în termenul prevăzut de art. 254 Cod Procedură sub sancțiunea decăderii, adresa acestuia pentru a permite citarea în măsura în care s-ar fi apreciat necesar. De asemenea, prin plângere a precizat că au fost efectuate fotografii, însă la dosar nu au fost depuse astfel de mijloace de probă.

De altfel, referitor la persona care a perceput faptele, instanța reține că aspectele menționate de petent în cerere contrazic propria sa declarație dată în fața organelor de poliție (fila 16), în care a precizat că de față a fost prietena sa, iar în plângere se menționează numitul N_____ I__. De asemenea, există contradicții și în ceea ce privește culoarea mașinii avariate, în declarație arătând că acesta este de culoare albastră în timp ce în prezenta cerere s-a precizat culoarea verde.

În aceste condiții instanța reține că afirmațiile contestatorului din cererea de chemare în judecată cu privire la caracterul neadevărat al aspectelor consemnate în actul de sancționare rămân la nivelul unor simple alegații, având în vedere și lipsa obiecțiunilor din procesul verbal semnat de contestator, așa cum s-a arătat anterior.

Procesul verbal de contravenție, susținut de înscrisurile în baza căruia a fost întocmit, fără a face dovada absolută a aspectelor de fapt consemnate în cuprinsul său, se bucură totuși de prezumția relativă de temeinicie invocată anterior, împotriva căreia se poate face dovada cu orice mijloc de probă, mijloace care nu au fost însă invocate în cauză.

Instanța apreciază că petentul a avut posibilitatea de a formula apărări, de a-și prezenta punctul de vedere și de a solicita administrarea de probe, având astfel posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a celor cuprinse în procesul-verbal de contravenție. Astfel cum s-a decis de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza I___ P__ c. României (cererea nr. xxxxx/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011) prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție, cerință ce a fost respectată în cauză.

Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal, instanța reține că faptele petentului de a nu se asigura corespunzător la schimbarea direcției de mers, constituie contravenție și se sancționează conform art. 100 alin. (2) rap. la art. 108 alin. (1) lit. b pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 cu amendă contravențională prevăzută în clasa a doua de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă) și 3 puncte de penalizare.

Analizând individualizarea sancțiunilor aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunea amenzii, aplicată la nivelul minim prevăzut de lege, este proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de urmările produse, precum și de persoana contravenientului, având în vedere istoricul de sancțiuni anexat (fila 19).

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea formulată de contestatorul I___ F_____, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în A_________, ___________________________, J____ Teleorman, în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B.- B______ RUTIERĂ, cu sediul în București, ________________________. 9-15, sector 3, și intervenientul G______ V_____, cu domiciliul în București, __________________________. 66, sector 1, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.07.2015

PREȘEDINTE GREFIER

A_______ C_______ O___-A____ S_____

Red./Dact. Jud. A.C./ 5ex./