Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1927

Ședința publică din 09 decembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte : B_____ I___ D___

Judecător: B____ C_________

Grefier : L______ N_______

Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul R___ V_____ împotriva sentinței civile nr. 101 din 23.01.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin CESTRIN București.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.

Declarând dezbaterile închise,

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N_____ sub nr. xxxxx/211/2014 din 04.07.2014, petentul R___ V_____, a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției __________ nr.xxxxxxx din data de 02.06.2014, întocmit de intimata CNADNR Cestrin București, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1250 lei, iar în subsidiar, să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea „avertisment”.

Prin sentința civilă nr. 9648/26 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Cluj N_____, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj N_____, și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 22.10.2014.

Prin sentința civilă nr. 101 din 23.01.2015 Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a respins plângerea petentului, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx întocmit de reprezentanții intimatului la data de 09.12.2013, petentul a fost sancționat contravențional, cu amendă în cuantum de 1250 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8, alin.4 din OG15/2002, constând în aceea că , pe DN 1C km 18+ 392 m pe raza localității J___ jud. Cluj N_____, vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXX aparținând petentului a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă.

În ce privește legalitatea procesului-verbal aceasta a fost examinată de instanța de fond prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de petent, respectiv lipsa semnăturii olografe al agentului constatator de pe procesul-verbal și lipsa verificării metrologice.

Arată prima instanță că lipsa semnăturii agentului constatator reprezintă un motiv de nulitate absolută al procesului-verbal conform art. 17 din OG nr. 2/2001, textul de lege făcând referire la semnătura agentului constatator fără a preciza însă că aceasta trebuie să fie olografă.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, în cazul în care, potrivit legii forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Prin urmare, un înscris în formă electronică astfel cum se definește prin dispozițiile art. 4 al. 2 din Legea nr. 455/2001 constituie un act juridic valabil din punctul de vedere al formei scrise prevăzute de lege ad validitatem, dacă i s-a atașat o semnătură electronică ce îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

Având în vedere că procesul-verbal contestat a fost generat electronic, fiindu-i atașată o semnătură electronică valabilă la data constatării faptei, de 9 august 2014, eliberată pe numele agentului constatator care a întocmit procesul verbal contestat, de către __________________ _________ conformitate cu dispozițiile Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001, după cum rezultă din certificatul calificat depus la dosar, prima instanță a apreciat că procesul-verbal constituie un act juridic valabil încheiat, iar motivul de nulitate absolută invocat de petent cu privire la lipsa semnăturii nu poate fi primit.

Cu privire la lipsa verificării metrologice, a arătat că nu camerele video trebuie să fie omologate, ci mijloacele tehnice de măsurat mărimi fizice, aspect reținut pe baza adresei eliberată de către Biroul Român de Metrologie legală.

Conform OG 20 din 21.08.1992, actualizată, privind Activitatea de Metrologie, completată cu ordinul nr.27/16.02.2004, pentru aprobarea Listei Oficiale a Mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, nu sunt incluse și camerele ANPR.

În consecință, a constatat legalitatea actului sancționator.

În ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, a arătat că acesta se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, instanței de judecata revenindu-i rolul de a verifica, în conformitate cu art. 34 din OG nr. 2/2001, la cererea petentului dacă cele cuprinse în procesul-verbal corespund realității.

A arătat că în speță, sancțiunea aplicată, una pecuniară și de un cuantum moderat nu este de natură a împiedica existența unei prezumții de legalitate și temeinicie a procesului-verbal contestat, iar în vederea răsturnării prezumției petentului i s-a încuviințat proba cu înscrisuri.

Având în vedere faptul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal, iar faptele săvârșite de acesta se circumscriau dispozițiilor legale menționate în procesul-verbal, întrunind elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost amendat, instanța de fond a respins plângerea.

Instanța de fond a avut în vedere și disp. art. 5 alin. 5 din OG 5/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol al faptei, precum și disp. art. 21 alin. 3 din același act normativ, care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ, și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

A apreciat că nesancționarea unor fapte de natura celor săvârșite de petent, ar determina neatingerea finalității urmărite de legiuitor prin edictarea normei legale care le incriminează și a considerat că nu se impune nici reindividualizarea sancțiunii aplicate

Împotriva acestei sentințe, la data de 04.03.2015, a declarat apel petentul R___ V_____, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate, în sensul anulării procesului verbal de constatare.

În motivarea apelului a arătat că este dat motivul de nulitate absolută prevăzut de art. 17 din OG nr. 2/2001 referitor la semnătura agentului constatator, semnătură care conform accepțiunii de la data adoptării legii trebuie să fie olografă. A menționat că în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție București.

De asemenea, a arătat că Codul de procedură civilă diferențiază înscrisul sub semnătură privată de înscrisul autentic, acesta din urmă fiind acel act întocmit cu solemnitățile cerute de lege de către un funcționar public competent.

Apreciază, așadar că procesul verbal de contravenție are natura juridică a unui act administrativ, un act autentic de drept public și acestuia nu îi sunt aplicare prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

A mai arătat că nici dispozițiile Legii nr. 455/2001 și nici un alt act normativ nu prevăd posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau a unui alt înscris autentic.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

A arătat că susținerile petentei sunt nefondate și a invocat în acest prevederile art. 1 alin.1 lit. b , 7 și 8 alin.1 din OG nr. 15/2002.

A mai arătat că vehiculul cu nr. XXXXXXX, aparținând petentului, a fost surprins la data de 09.12.2013, circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

Procesul-verbal de constatare a contravenției a fost generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR și, conform prevederilor art. 7 ale Legii nr. 455/2001 are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice.

De asemenea arată că înainte de data publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, agenții contatori nu aveau obligația stipulată explicit de legislație, de a semna olograf procesele-verbale de constatare a contravenției.

Apreciază că această decizie nu este act normativ, în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea nr.24/2000, iar recursul în interesul legii nu este lege, ci are doar menirea să orienteze în aceeași direcție practica instanțelor judecătorești.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

Petentul a fost sancționat contravențional, cu amendă în cuantum de 1250 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8, alin.1 din OG 15/2002, constând în aceea că, în data de 09.12.2013, orele 23,15 pe DN 1C km 18 +392 m, pe raza localității J___ jud. Cluj, vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX aparținând acestuia a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, actul de contravenție contestat fiind încheiat în formă electronică.

Legea nr. 455/2001 prevede că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare” (art. 4 pct. 2 și 3 din actul normativ menționat).

Din interpretarea prevederilor Legii nr. 455/2001 se reține că o semnătură electronică poate fi atașată doar unui înscris în formă electronică, fiind exclusă asocierea acestui gen de semnătură cu orice fel de înscris în formă clasică (olograf sau tipărit pe orice alt fel de suport material).

Astfel, înscrisul în format electronic purtând o semnătură electronică extinsă este asimilat în sistem electronic unui înscris sub semnătură privată, însă acesta este destinat folosirii strict în sistemul electronic.

Referitor la fapta contravențională prevăzută de art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de a circula cu autoturismul fără a deține rovinieta valabilă, aceasta poate fi constatată și prin mijloace tehnice omologate, acestora însă le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ care obligă la semnarea proceselor-verbale contravenționale sub sancțiunea nulității absolute.

Orice altă interpretare a textelor de lege de mai sus excede intenției legiuitorului care stabilește în mod clar că lipsa semnăturii pe un proces verbal de contravenție este sancționată cu nulitate absolută a acestuia conform art. 17 din OG 2/2001 rep., semnătura electronică fiind specifică înscrisurilor generate și utilizate în sistem electronic care nu-și are incidență și aplicabilitate în prezenta cauză. Pe de altă parte contravențiile constatate la OG 15/2002 deși generate și semnate electronic sunt transmise petentului nu în format electronic, ci pe suport de hârtie prin poștă.

În concluzie, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție încheiat în formă electronică și comunicat contravenientului pe suport de hârtie, în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, atrage nulitatea acestuia, inclusiv în cazurile în care la dosar este depus certificatul prin care se atestă dreptul de semnătură electronică al agentului constatator.

În același sens a statuat și instanța supremă, pronunțând decizia nr. 6 din 16 februarie 2015, recurs în interesul legii ce a făcut obiectul dosarului nr. 14/2014, obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă, de la data publicării în Monitorul Oficial.

Cu privire la celelalte aspecte invocate de petentul apelant, instanța nu va mai proceda la analiza acestora, întrucât s-a constatat incidența unui caz de nulitate ce afectează legalitatea actului contestat.

Față de aceste considerente tribunalul consideră că prima instanță în mod greșit a considerat că procesul verbal este legal întocmit și în consecință a respins plângerea, lipsa semnăturii conducând la nulitatea actului contestat motiv pentru care, în baza 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E:

Admite apelul, declarat de petentul R___ V_____, domiciliat în _____________________, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 101 din 23.01.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, _____________________. 401 A, sector 6.

Schimbă sentința nr. 101 din 23.01.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc .

Admite plângerea formulată de petentul R___ V_____ și anulează procesul – verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 02.06.2014.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 09 decembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red. B.C.

Jud. fond. L.V__________

Tehnored. L.N.

Ex. 2/15.12.2015