Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 941

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2015

Completul constituit din:

Judecător: C_______ S____ - Președinte

Judecător: U__ E____ Steluța

Grefier: Șașcă M_____-C______

Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanta U__ D___________ SRL, împotriva sentinței civile nr. 1574 din 04.05.2015, pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție P.V. ________, NR. xxxxxxx DIN DATA DE 18.01.2015.

În lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 04 noiembrie 2015, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA,

deliberând în secret, conform prevederilor art. 395 din noul Cod pr civilã, constatã urmãtoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Obiectul acțiunii, susținerile părților și probele administrate în prima instanță

1.1 Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea C___ sub nr. XXXXXXXXXXXX la data de 13.02.2015, petenta __________________, în contradictoriu cu intimatul IPJ Harghita, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună în principal anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/18.01.2015, și în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat petenta că în data de 18.01.2014, ora 15:37, un angajat al ei aflat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare HR 09 PC, a fost oprit de un agent al intimatului, și în urma controlului s-a aplicat petentei o amendă în cuantum de 4875 lei, pentru încălcarea disp. art. 27 alin. (2) lit. b) din HG nr. 1391/2006, deoarece nu s-a eliberat șoferului foaia de parcurs. Petenta a invocat nulitatea procesului-verbal contestat, în baza art. 19 din OG nr. 2/2001, deoarece actul sancționator nu a fost semnat de un martor asistent, și nu s-au arătat nici motivele care au condus la întocmirea acestuia în acel mod. Petenta a mai învederat că în data de 01.01.2015 s-a eliberat foaia de parcurs, pe care șoferul urma să o completeze pentru fiecare cursă pe care o efectuează în luna respectivă. În aceste condiții, fapta nu este tipică, și se impune anularea procesului-verbal contestat. În subsidiar s-a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu avertismentul, având în vedere că cuantumul amenzii aplicate este mare și sancțiunea nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.

În drept s-a invocat art. 5, 7, 19 și 21 din OG nr. 2/2001, art. 6 CEDO.

În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: chitanța privind plata onorariului de avocat (f. 7), procesul-verbal contestat (f. 9), foaia de parcurs (f. 10), dovada comunicării procesului-verbal contestat (f. 11-12).

S-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei (f. 7), conf. art. 19 din OUG nr. 80/2013.

1.2 Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că în data de 18.01.2015, în calitate de deținător al autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, la plecarea în cursă, nu a eliberat foaia de parcurs sau ordin de serviciu. Fapta a fost constatată personal de către agentul constatator, și având în vedere că procesul-verbal este întocmit în mod legal, acesta se bucură de prezumția relativă de temeinicie. S-a învederat că foaia de parcurs _______ xxxxxxx a fost confecționat pro causa, petenta nu poate dovedi că a fost eliberată înainte de efectuarea controlului. De asemenea, intimatul a mai arătat că lipsa semnăturii unui martor asistent de pe procesul-verbal contestat atrage după sine nulitatea relativă a actului sancționator, care presupune dovada unei vătămări pentru ac actul să fie anulat, ceea ce nu s-a probat de către petentă.

În drept a invocat disp. art. 205-208 din C.pr.civ, OG nr. 2/2001.

În probațiune intimatul a depus referatul agentului constatator (f. 19).

1.3 Prin răspunsul la întâmpinare, petenta a arătat că foaia de parcurs a fost înmânată șoferului încă de la începutul lunii, dovada acestui fapt fiind ________ data înscrisului. Cu privire la faptul că procesul-verbal nu a fost semnat de către un martor asistent, a învederat petenta că acest lucru i-a cauzat un prejudiciu, deoarece refuzul semnării actului de către șofer trebuia să fie constatat de către un martor, tocmai pentru a împiedica anumite abuzuri din partea agentului constatator. Vătămarea suferită de ea se circumscrie aplicării unei amenzi în cuantum de 4875 lei.

2. Hotărârea instanței de fond:

Prin Sentința civilă nr. 1574/2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în Dosarul nr.XXXXXXXXXXXX s-a admis excepția tardivității, invocată din oficiu și s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta __________________, prin director general Rakosy Z_____, cu sediul procesual ales în G_________, ___________________. 3, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Harghita, cu sediul în Miercurea C___, ___________________________. 34, jud. Harghita, ca tardiv introdusă. Fără cheltuieli de judecată.

3. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

Prima instanță a reținut că prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/18.01.2015 petenta a fost sancționată în baza art. 27 alin. (2) lit. b) din HG nr. 1391/2006, cu amendă contravențională de 4875 lei, pentru fapta de a nu elibera foaie de parcurs, deși în calitate de utilizator al autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX avea această obligație.

În baza art. 248 C.pr.civ, instanța s-a pronunțat prioritar asupra excepției procesuale invocate din oficiu.

Astfel, s-a constatat că petenta a depus în mod tardiv plângerea sa contravențională, peste termenul legal de 15 zile, prev. de art. 31 din OO nr. 2/2001, calculat de la data comunicării actului sancționator. Astfel, la data de 27.01.2015 i s-a comunicat procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire (f. 64), iar termenul de exercitare a căii de atac împotriva procesului-verbal, calculat pe zile libere, a expirat la data de 12.02.2015, cu o zi înainte de înregistrarea plângerii pe rolul instanței, la 13.02.2015.

În aceste condiții, instanța a admis în baza art. 31 din OG nr. 2/2001 excepția introducerii tardive a plângerii, invocată de intimat, și a respins plângerea contravențională formulată de petentă ca tardiv introdusă, fără cheltuieli de judecată, potrivit art. 453 alin. (1) C.pr.civ.

4. Calea de atac declarată în cauză:

4.1. Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta care a solicitat admiterea apelului anularea hotărârii primei instanțe și fie judecarea cauzei, fie trimiterea spre rejudecate pentru a se judeca pe fond cauza.

În cadrul motivelor, apelanta arată că prima instanță prin hotărârea pronunțată dispus admiterea excepției tardivității formulării plângerii contravenționale împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ________, nr. xxxxxxx, întocmit la data de 18.01.2015 de către P__. Mun. Miercurea C___ - Biroul Rutier, luând, în mod eronat, în considerare data înregistrării plângerii contravenționale Ia registratura instanței de judecată și nu data depunerii înscrisurilor, prin scrisoare recomandată, la poșta. Astfel, conform art. 183, Cod proc. civ., actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. Așa cum rezultă și de pe plicul depus în probațiune la dosar, comunicarea procesului verbal de contravenției către apelanta s-a făcut la data de 27.01.2015, termenul prevăzut de lege pentru formularea plângerii contravenționale împotriva acestuia fiind de 15 zile de la comunicare. În aceste condiții, arată și depune în probațiune o copie conformă după tichetul de recomandata, eliberat de Oficiul poștal Cluj-N_____, din care rezultă că a depus prin poștă plângerea contravențională și înscrisurile anexe, cu trimitere către Judecătoria Miercurea-C___, la data de 09.02.2015, adică în interiorul termenului de 15 zile prevăzut de lege pentru formularea plângerii contravenționale (în cea de-a 13-a zi, ziua primirii procesului verbal de contravenție de către ea, neintrând în calcul, conform dispozițiilor Codului de procedură civilă).

Pe cale de consecință, din toate aceste considerente rezultă că apelanta a formulat plângerea contravențională în termen, excepția tardivității acesteia fiind una nelegal pronunțată de prima instanța, astfel că în speța se impune admiterea apelului și judecarea cauzei în fond.

În acest sens, pe fondul cererii, arată că la data de 18.01.2015, ora 15:37, un angajat al său aflat la volanul autovehiculului Nissan Navara, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a fost oprit de un agent constatator din cadrul Poliției Mun. Miercurea C___, care a întocmit apelantei un proces verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx, prin care i-a aplicat o amendă contravențională în suma de 4875 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 27, alin. (2), lit. b) din HG 1391/2006 , fapta sancționată de art. 105, pct. 9 din OUG 195/2002, constând în aceea că apelanta nu ar fi eliberat șoferului foaia de parcurs, astfel cum prevede legea.

Consideră că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din data de 18.01.2015 este netemeinic și nelegal. Astfel, cu privire la nelegalitatea întocmirii acestuia, invocă nulitatea absolută a procesului verbal sus-menționat. Nulitatea absolută a procesului verbal de constatare și de sancționare a contravenției reprezintă un aspect de drept material, substanțial și atinge chiar fondul plângerii, fondul judecății. Potrivit art. 19, alin. (1) din OG nr. 2/2001, fiind un înscris autentic actul constatator, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor trebuie să poarte, alături de semnătura agentului constatator, și semnătura contravenientului: „Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia ", iar alin. (3) al aceluiași articol stipulează că în lipsa unui martor, agentul constatator a preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod. Din aceste texte rezultă că în trei situații, respectiv, refuzul semnării, lipsa contravenientului și imposibilitatea semnării, organul constatator are obligația să menționeze o atare situație specială și să ceară aportul cel puțin al unui martor care să confirme realitatea. Martorul trebuie identificat în cuprinsul actului constatator și trebuie să semneze actul. Lipsa mențiunii privind martorul care să confirme starea de fapt în cazul în care contravenientul nu semnează procesul verbal atrage nulitatea absolută a acestuia. Or, în speța, refuzul semnării procesului verbal de contravenție de către petent nu a fost confirmat de un martor și nu se poate reține vreo situație specială în care asigurarea prezentei unui martor este imposibila având în vedere că fapta a fost constatată în timpul zilei, la orele 15:37, într-o zonă circulată, iar, mai mult decât atât, autovehiculul condus de angajatul societății transporta persoane, persoane care puteau întruni calitatea de martore în acest sens.

Cum dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001 sunt imperative, iar agentul constatator nu le-a respectat, rezultă că procesul verbal atacat este lovit de nulitate, motiv pentru care solicită admiterea plângerii i pentru acest temei.

În al doilea rând, cu privire la netemeinicia procesului verbal atacat, arată că, conform art. 27, alin. (2) lit. b) din HG 1391/2006, persoanele juridice deținătoare de autovehicule au obligația de a elibera foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplasează în cursă.

Învederează instanței de judecată faptul că nu a încălcat aceste dispoziții legale, eliberând șoferului, la data de 01 a lunii ianuarie 2015, foaia de parcurs cu ______________, pe care acesta urma să o completeze pentru fiecare cursă pe care o efectuează în luna respectivă, la rubricile corespunzătoare. La sfârșitul fiecărei luni șoferii, angajați ai societății se obligă să predea aceste foi de parcurs completate persoanelor competente, desemnate in acest sens. Dovada că această foaie a fost predată șoferului de către apelantă este faptul că aceasta era deja înregistrată cu _____________________ în evidenta societății și că purta viza acesteia.

Fapta consemnată de agentul constatator în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat nu este conformă cu realitatea, foaia de parcurs aflându-se la bordul autovehiculului, în posesia șoferului, împreuna cu celelalte acte. Tocmai din acest motiv s-a refuzat semnarea acestui proces verbal de contravenție. Într-adevăr, între șofer, în calitate de angajat și agentul constatator au existat polemici, șoferul fiind oprit pentru depășirea limitei de viteză, fapta constatată printr-un alt proces verbal de sancționare a contravențiilor, proces verbal pe care nu a înțeles să îl atace, iar pe fondul acestor polemici, agentul constatator a solicitat spre verificare toate actele de la bordul autovehiculului, căutând un nou prilej de sancționare a acestuia.

Se arată că, în jurisprudența Curții Europene se reține cu valoare de principiu că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu poate face dovada prin el însuși a existentei vinovăției, cu atât mai mult cu cât acesta nu a fost semnat de contravenient ori confirmată situația prezentată de către agentul constatator de cel puțin un martor, având în vedere că procesul verbal este un act prin care o persoană este acuzată de săvârșirea unei contravenții. Prin urmare, nu se poate susține temeinicia acestui proces verbal fără a se încălca prezumția de nevinovăție, instituită de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și recunoscută de CEDO și de instanțele române în numeroase cauze. Astfel, din acest punct de vedere, cauzele contravenționale sunt asimilate celor penale, iar sarcina probei revine organului de constatare a contravenției, cu respectarea în acest mod a principiului egalității armelor în fața instanței de judecată.

Având în vedere cele descrise mai sus, arată ca procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este netemeinic și nelegal, astfel că faptele reținute în sarcina sa nu sunt conforme cu realitatea.

În subsidiar, în măsura în care instanța consideră că se impune aplicarea unei sancțiuni contravenționale, solicită înlocuirea pedepsei amenzii contravenționale cu cea a avertismentului ori, cel puțin, reducerea cuantumului acesteia, având în vedere plafonul de 21-100 de puncte - amenda, prevăzut de lege pentru acest tip de contravenție.

Astfel, apreciază că, în concret, fapta ce este imputată petentei nu prezintă o gravitate deosebită, situație în care pot fi aplicate prevederile art. 7 din O.G. nr. 2/2001. Prin urmare, acest articol prevede și posibilitatea aplicării avertismentului "in cazul in care fapta este de gravitate redusa"; sancțiune care "se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune".

Arată, de asemenea, că potrivit art. 98, alin. (4), lit. e) din OUG 195/2002, sancțiunile din clasa a V-a, cum este cea reținută de agentul constatator prin procesul verbal de contravenție atacat, se încadrează între 21 și 100 de puncte-amendă, în speță, apelanta fiind sancționată cu 50 de puncte amendă. Or, se poate observa că cuantumul amenzii - 4875 lei nu este deloc infirm, dimpotrivă agentul constatator a sancționat presupusa fapta cu un număr ridicat de puncte-amenda, deși potrivit dispozițiilor legale, art. 5, alin. 5 si art. 21, alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Orice sancțiune contravențională implică restrângerea unor drepturi sau libertăți, astfel încât stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale trebuie să se realizeze astfel încât să fie proporțională cu fapta comisă de contravenient. Potrivit doctrinei, nicio sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare al raporturilor sociale, deformare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu e nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate. în consecință, în cazul faptelor cu un grad scăzut de pericol social, scopul sancțiunilor contravenționale se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului, fără aplicarea amenzii contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un gard sporit de pericol social. Or, având în vedere faptul că gradul de pericol social al faptei este unul redus, nu a fost produs niciun prejudiciu, modul și mijloacele de săvârșire a așa-zisei fapte nu au fost unele de natura să evidențieze o gravitate deosebită, cu atât mai mult cu cât o astfel de fișă de parcurs era emisă de către apelantă și predate șoferului, consideră că reducerea cuantumului amenzii (a punctelor amenda) ori înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului ar fi oportuna și suficientă în cauza de față.

Pentru toate considerentele arătate, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii primei instanțe și judecând cauza în fond, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat pentru motivul de nulitate absolută incident, iar în subsidiar, în măsura în care instanța consideră că se impune aplicarea unei sancțiuni, înlocuirea pedepsei amenzii aplicate cu cea a avertismentului ori reducerea cuantumului ridicat al acesteia.

În drept invocă articolele la care a făcut referire în apel.

4.2. Intimatul, prin întâmpinarea depusă arată că, hotărârea instanței de fond este legală și în mod legal instanța a constatat că procesul verbal i-a fost comunicat petentului la data de 27.01.2015, iar cererea petentului a fost înregistrata pe rolul instanței la data de 13.02.2015, după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de lege.

În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art.205-208 din Codul de procedură civilă, republicată.

4.3. În răspunsul la întâmpinare apelanta reiterează apărările invocate în apel.

II. Considerentele instanței de apel:

5. Analizând cererea de apel prin prisma motivelor invocate și ținând cont și de caracterul devolutiv al apelului, instanța a ajuns la concluzia că este întemeiat și va fi admis față de considerentele ce succed:

5.1 Potrivit prevederilor art. 183 Cod pr. civilă, actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen. În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.

5.2 In speță, plângerea a fost înregistrată la Judecătoria Miercurea C___ în data de 13.02.2015 dar, conform mențiunii de pe plicul de la fila 13 din dosarul primei instanțe, a fost expediată în data de 09.02.2015. In plus, în apel s-a mai depus și „tichet recomandate” (f. 9) din care rezultă aceeași dată de 09.02.2015

5.3 Prin urmare, este corectă constatarea primei instanțe în sensul că la data de 27.01.2015 s-a comunicat procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire (f. 64) iar termenul de exercitare a căii de atac împotriva procesului-verbal, calculat pe zile libere, a expirat la data de 12.02.2015, precum și că înregistrarea plângerii pe rolul instanței, s-a făcut la data de 13.02.2015 dar instanța nu a ținut cont de data expedierii, respectiv 09.02.2015, care rezulta din dovezile depuse la dosar.

5.4 Față de cele expuse mai sus, în temeiul art. 480 Cod pr civilă, se admite apelul, se anulează Sentința civilă nr. 1574/2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX și se trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de petenta __________________, prin director general Rakosy Z_____, cu sediul în G_________, ___________________. 3, împotriva Sentinței civile nr. 1574/2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Anulează Sentința civilă nr. 1574/2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 18.11.2015.

Președinte Judecător

C_______ S____ U__ E____ Steluța

Grefier

Șașcă M_____-C______

Red. S.C.

Primit: 07.12.2015.

Tehnored/id:08.12.2015.

Ex. 4/A.IM.

Jud. de fond: O____ E.