DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

ROMANIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03.11.2015

INSTANȚA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE: A_____ R____

GREFIER: D___ I____ G________

Pe rol, se află soluționarea acțiunii formulată de contestatorul M_______ N______ T_____, cu domiciliul în București, ______________________, nr. 2, _____________, _____________, sector 4, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București-brigada Rutieră, cu sediul în București, ________________________. 9-15, sector 3, având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință atât la prima strigare, cât și la a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând instanței faptul că intimata a depus la dosar cd-ul cu înregistrarea video de la momentul săvârșirii contravenției.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANTA:

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sector 4 București la data de 11.06.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX petentul M_______ N______-T_____ în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - B______ RUTIERĂ, a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxx din data de 05.06.2015 întocmit de intimată și înlăturarea tuturor sancțiunilor aplicate în baza acestuia.

În fapt, petentul a arătat că în data de 05.06.2015 conducea autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXX pe ____________________ banda unu de mers, iar pe banda doi circula un autoturism care în dreptul trecerii de pietoni a redus viteza și a oprit. A mai arătat petentul că și el a redus viteza, dar pietonul doar ce se angajase pe trecerea de pietoni, dar se afla pe sensul opus de deplasare. Astfel, petentul a mai precizat că nu a oprit deoarece, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (3) lit. b) din OUG nr. 195/2002, era obligat să acorde prioritate petentului numai dacă se afla pe sensul său de deplasare și a explicat acest lucru agentului constatator.

Petentul a mai susținut că, în urma vizionării înregistrării video, a observat că, atunci când a pietonul a intrat pe banda doi a sensului de mers pe care conducea el, doar roțile spate ale autovehiculului său se mai aflau pe trecerea de pietoni.

De asemenea, petentul a arătat că nu a săvârșit fapta reținută prin procesul-verbal de contravenție, acest lucru fiind menționat și în cuprinsul procesului-verbal, și că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință că poate formula obiecțiuni, condiționând predarea actelor de semnarea procesului-verbal de contravenție, ceea ce atrage nulitatea acestuia.

In drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1, art. 16 alin. (7) și art. 32 din OG nr. 2/2001.

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, potrivit art. 19 din O.U.G nr. 80/2013, conform chitanței de la fila 3.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic întocmit.

A arătat că fapta contravențională a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier, iar procesul verbal se bucură de legalitate și temeinicie până la proba contrară.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 și art. 135 lit. h) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că din planșele foto depuse reiese că în momentul în care pietonul era angajat în traversare, autoturismul pe care petentul îl conducea, se afla după trecerea de pietoni. De asemenea, petentul a arătat că atunci când a circulat în dreptul trecerii de pietoni, nicio persoană nu era angajată în traversarea străzii pe sensul său. A mai învederat petentul că agentul de poliție nu a văzut momentul în care a circulat pe trecerea de pietoni deoarece vizibilitatea îi era obstrucționată de un camion.

Sub aspectul probatoriului, instanta a încuviintat și administrat proba cu înscrisuri, respectiv procesul verbal de contravenție (fila 4), planșe foto (filele 14-18), istoric sancțiuni (fila 19) și proba cu înregistrarea video, considerând aceste probe admisibile și concludente în temeiul art. 255 alin.1 C.pr.civ..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul verbal _________ nr. xxxxxx din data de 05.06.2015 (fila 4) întocmit de intimată, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei, 4 puncte-amendă și reținerea permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 135 alin. (1) lit. h) din Regulamentul de punere în aplicare a OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. (3) lit. b) din OUG nr. 195/2002.

S-a reținut prin procesul-verbal că la data de 05.06.2015, ora 16:00, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, pe ___________________. 48-52, din direcția Piața Sudului către _______________________________ la trecerea de pietoni din dreptul imobilului nr. 48-52, nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversare prin loc permis, marcat corespunzător.

În drept, potrivit art. 100 alin. (3) lit b) din OUG nr. 195/2002, „constituie contravenție și se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului”.

Ținând cont de data întocmirii actului contestat, respectiv 06 iunie 2015, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 iunie 2015.

Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța urmează a cerceta respectarea condițiilor de formă ale procesului verbal, respectiv competența agentului constatator și existența mențiunilor obligatorii, precum și a celor de fond, respectiv corecta încadrare juridică dată faptei, astfel cum aceasta a fost reținută de agentul constatator și legalitatea sancțiunii.

Instanța reține că, potrivit art. 135 lit. h) din RAOUG nr. 195/2002, conducatorul auto este obligat sa acorde prioritate de trecere pietonului care traverseaza drumul public prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator, atunci cand acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului.

Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție instanța reține că acesta nu a fost intocmit în mod legal.

Potrivit art. 16 alin. (1) din OG 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

Instanța constata că, desi era un element esential pentru stabilirea caracterului contraventional al faptei, în procesul verbal de contravenție s-a menționat ca si fapta contraventionala faptul ca petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajati regulamentar in traversare pe trecerea pentru pietoni marcata si semnalizata corespunzator, fara a se menționa daca pietonul se afla pe sensul de mers al vehiculului, în contradicție cu cerințele imperative ale art. 16 alin. (1) din OG 2/2001.

Analizând temeinicia aceluiași proces verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Instanța reține că procesul verbal de contravenție se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

Totodată, instanța reține că prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se introduce o obligație în sarcina statelor, respectiv obligația ca în procedurile ce poartă asupra unei acuzații în materie penală de a reveni sarcina probei organelor statului. Astfel, prin intermediul art. 20 din Constituție, ce reglementează aplicabilitatea Convenției în dreptul intern, se introduce obligația statului de a proba prin organele sale, orice acuzație în materie penală.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel cum s-a stabilit inclusiv în cauza A_____ contra României, orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept. Convenția nu interzice aceste prezumții, dar ele trebuie să nu depășească un anumit prag, iar statele trebuie să respecte limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare.

Totodată, în decizia H______ și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materia circulației rutiere, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Petentul a reușit însă să răstoarne prezumția de care se bucura procesul-verbal de contravenție contestat sub aspectul temeinicei acestuia, situația de fapt reținută prin acesta necorespunzând realității.

Din probele administrate în cauză a reieșit că petentul nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție contestat, în sensul că acesta nu a încălcat dispozițiile legale enunțate, pietonul neaflându-se pe sensul său de mers, astfel că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.

Din înregistrarea video depusă la dosar reiese că pietonul nu se afla pe sensul de mers pe care circula petentul în momentul în care acesta din urmă se afla pe trecerea de pietoni. Se poate observa că pietonul a călcat pe trecerea de pietoni de pe sensul pe care circula petentul doar după ce acesta a trecut de locul special amenajat pentru traversare.

Față de cele expuse anterior, instanța apreciază că procesul verbal _________ nr. xxxxxx din data de 05.06.2015 nu este legal întocmit, iar fapta reținută în sarcina petentului nu întrunește elementele constitutive ale contravenției reglementate și sancționate de art. 135 lit. h) din RAOUG nr. 195/2002.

Constatând că nu există contravenție în sensul dat acestei noțiuni de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în baza art. 34 din aceleași act normativ, instanța va admite plângerea contravențională, va anula procesul-verbal contestat și va exonera contestatorul de plata amenzii aplicate prin acesta.

Având în vedere cele mai sus, instanța apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte motive de nelegalitate, respectiv netemeinicie, în sensul susținerilor petentului.

Anularea procesului-verbal de contravenție face ca toate sancțiunile aplicate prin acesta, principale și complementare, să devină lipsite de eficiență. Prin urmare, în cazul de față, a rămas lipsită de orice suport și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, care nu mai poate fi pusă în executare, motiv pentru care instanța va dispune și înlăturarea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea formulată de contestatorul M_______ N______ T_____, cu domiciliul în București, ______________________, nr. 2, _____________, _____________, sector 4, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București-brigada Rutieră, cu sediul în București, ________________________. 9-15, sector 3.

Anulează procesul-verbal de contravenție contestat.

Exonerează petentul de plata amenzii aplicate si de executarea sancțiunilor complementare.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sector 4 București.

Pronunțată în ședință publică, azi 03.11.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

A_____ RomanDode I____ G________

Red.th.red.Jud.A.R./4ex./2015