Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A II-A CIVILA, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 471/A/CA/2014

Ședința publică de la 16 iunie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE A___ R_____ P______

Judecător A_____ T__

Grefier C______ A____ H______

Pe rol judecarea apelului contencios administrativ formulat de apelanta DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N_____, prin ADMINISTRATIA JUDEȚEANĂ A FINANTELOR PUBLICE BIHOR, cu sediul în Oradea, ___________________. 2B, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata D_____ M_____ D___, cu domiciliul în Oradea, __________________. 1, ____________. Bihor, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, în cauza având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei, av. P_____ C______, lipsă fiind apelanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că procedura de citare a părților este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, apelul este motivat, scutit de plata taxei de timbru. Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, după care:

Instanța întreabă părțile dacă mai au de depus înscrisuri, de invocat excepții și de formulat cereri.

Reprezentanta intimatei arată că nu mai are de formulat cereri, de invocat excepții și de depus înscrisuri.

Instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar și, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică. Arată că prima instanță a avut în vedere toate circumstanțele săvârșirii faptei contravenționale. Totodată învederează că activitatea firmei a fost suspendată pe perioada pentru care trebuia să se depună declarațiile. Fără cheltuieli de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Sentința Civilă nr. xxxxx/22.10.2013 Judecătoria Oradea a admis cererea de repunere in termen formulata de petenta D_____ M_____ D___ cu domiciliul în Oradea, ______________________. 1, ______________ Bihor împotriva procesului verbal ________/2012 nr. 7569 /13.11.2012 în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice a Muncipiului Oradea cu sediul în Oradea, ____________________. 2, județ Bihor si a dispus repunerea in termenul de formulare a plangerii contraventionale.

A admis plângerea contravențională formulată de aceeasi petenta impotriva procesului verbal de contravenție ________/2012 nr. 7569, incheiat in data de 13.11.2012, si a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul .

A atras atenția petentei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională ________/2012 nr. 7569 /13.11.2012, petenta a fost sancționata cu amendă în cuantum de 2000 lei pentru că nu a depus până la data de 29.05.2012 situația financiară pentru anul 2011.

Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, din perspectiva respectarii termenului de depunere a plangerii, instanța de fond a constatat că aceasta nu a fost depusă în termenul legal de 15 zile de la data comunicării, data ce rezulta din confirmarea de primire semnata la data de 14.11.2012 (fila 28).

Totusi, raportat la cererea de repunere in termen, in aprecierea respectarii termenului de formulare a plangerii, instanta de fond a avut in vedere prevederile art.186 C.pr.civ, alin. (1), potrivit caruia partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, iar potrivit alin. (2), in acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.

In analiza cererii petentei de repunere in termen, instanta de fond a avut in vedere faptul ca ea locuieste efectiv in Germania. Faptul locuirii in Germania, rezulta atat din declaratia martorului audiat in cauza, care afirma ca la adresa de comunicare a procesului verbal de contraventie nu locuieste nimeni, el fiind cel care are grija de casa, trecand pe acolo din cand in cand, cat si din inscrisul depus la dosar, aflat la fila 33 si urm, din care rezulta ca petenta locuieste acolo, in Germania, avand in derulare un contract de munca, impreuna cu sotul sau.

F___ de acest probatoriu administrat in cauza, instanta de fond a apreciat ca intemeiata cererea petentei de repunere in termen.

Raportat la institutia repunerii in termen, instanta de fond a analizat daca plangerea a fost depusa cu respectarea termenului de 15 zile de la data luarii la cunostinta a procesului verbal, conform art.186 alin.2 C.p.c.

Potrivit declaratiei martorului, petenta a revenit in tara abia la inceputul lunii martie 2013, aspect care se coroboreaza cu inscrisul aflat la fila 9, in care apare data de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului, 05.03.2013. Intrucat singura data certa la care se poate raporta instanta este data mentionata in acest inscris, sustinuta si de declaratia martorului audiat in cauza, prima instantă a apreciat ca plangerea contraventinala a fost forumulata in termenul de 15 zile de la luarea efectiva la cunostinta cu privire la procesul verbal de contraventie, aceasta fiind depusa in data de 21.03.2013, data postei mentionata pe plicul de expediere.

Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța de fond a constatat că acesta respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr. 2/2001.

Fapta reținută în sarcina petentei constituie contravenție potrivit prevederilor art. 41 pct.8 din Legea 82/1991.

Astfel, potrivit prevederilor art. 41 pct. 8 Legea 82/1991 constituie contravenție “nedepunerea, potrivit prezentei legi, a situațiilor financiare anuale, a situațiilor financiare anuale consolidate, precum și a raportărilor contabile”. Potrivit art. 10 al (1) „răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) [societăți comerciale] revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității respective.”

Pentru a verifica temeinicia acestei contravenții prima instanță a verificat dacă constatarea este conformă cu realitatea.

Din actele depuse la dosar și din susținerile petentului, instanța de fond a reținut că acesta nu a depus până la data de 29.05.2012 situația financiară pentru anul 2011 pentru S.C. ROYAL EF & DY PROD _________., neexistând nici o dovadă a contrariului.

Față de această stare de fapt, instanța de fond a considerat că fapta a fost consemnată corect în procesul verbal, problema care comportă discuții fiind aceea a individualizării sancțiunii.

Instanța de fond a apreciat că agentul constatator care a aplicat amenda, a avut în vedere pentru contravenția constatată limitele legale, iar amenda stabilită se găsește în limitele stabilite de Legea 82/1991, respectiv între 2000 lei la 5000 lei, pentru faptă stabilindu-se minimul acesteia. Față de aceste împrejurări, instanța de fond a analizat dacă raportat la pericolul social concret al faptei, având în vedere și dispozițiile art. 21 din OG 2/2001, individualizarea s-a făcut după o măsură rezonabilă.

Cât privește sancțiunea aplicată, conform art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001, este necesar ca aceasta să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei și să se țină seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită. În speță, instanța de fond a constatat că există împrejurări speciale care atenuează gravitatea faptei. Astfel, societatea pentru care petenta nu a depus declarația în calitate de administrator și-a suspendat temporar activitatea în data de 01.05.2009, ana la data de 30.04.2012 (fila 9). Chiar dacă este vorba de subiecte de drept diferite, instanța de fond a apreciat că această împrejurare are relevanță și în ceea ce privește situația juridică a petentei. Instanța de fond a apreciat că raportat la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, sancțiunea amenzii este prea aspră și se impune înlocuirea acesteia cu avertismentul, cu atât mai mult cu cât prima instanță a constatat și că petenta a făcut dovada depunerii ulterioare a situației financiare pentru 2011 (filele 10 si urm.).

Prin urmare, instanța de fond a admis plângerea contravențională, a dispus repunerea petentei in termenul de formulare a plangerii contraventionale si a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertismenul, atragandu-i atenția petentei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat apel intimata DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ NAPCOA, prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, solicitând admiterea apelului și, pe cale de consecință, modificarea sentinței atacate, în sensul menținerii ca legal și temeinic a procesului-verbal de contravenție ________ nr. 7569/13.11.2012, fără cheltuieli de judecată.

Apelanta arată că nu se impunea înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate petentei cu sancțiunea avertismentului, amenda în cuantum de 2000 lei reprezentând amenda minimă prevăzută de textul legal sancționator.

Pentru aceste considerente apelanta a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În drept apelanta a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001.

Apelanta nu a formulat cereri de probațiune.

Intimata D_____ M_____ D___., legal citată, a depus întâmpinare (filele 6-7), prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Consideră intimata că hotărârea contestată este legală și temeinică, instanța de fond apreciind în mod corect, pe baza probațiunii administrate în cauză, că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Totodată, intimata a reiterat aspectele privind suspendarea activității S.C. ROYAL EF&DY PROD _________., în perioada 01.05.2009 – 30.04.2012, precizând că nu a știut că în această perioadă trebuia să mai depună situațiile financiare ale firmei.

În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001.

Intimata nu a formulat cereri de probațiune.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 480 alin. (1) coroborat cu art. 479 alin. (1) C.proc.civ., Tribunalul apreciază că apelul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de contravenție ________/2012 nr. 7569/13.11.2012 petenta intimată a fost sancționată contravențional de către apelantă cu amendă în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 41 pct. 8 din Legea nr. 82/1991, cu modificările și completările ulterioare, și sancționată de art. 42 alin. (1) din același act normativ.

În fapt s-a reținut în sarcina petentei că aceasta nu a depus până la data de 29.05.2012 situația financiară anuală pentru anul 2011.

Prin Sentința civilă nr. xxxxx/22.10.2013 Judecătoria Oradea a admis plângerea contravențională formulată de petenta D_____ M_____ D___ în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, însă sancțiunea aplicată, amenda în cuantum de 1000 lei, nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Tribunalul constată că apelul formulat este nefondat, hotărârea contestată fiind legală și temeinică.

Astfel, Tribunalul reține că în mod corect a stabilit prima instanță că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, acesta fiind întocmit cu respectarea condițiilor de formă și fond prevăzute de lege, iar fapta reținută în sarcina intimatei existând și constituind contravenție.

De altfel, Tribunalul reține că petenta intimată D_____ M_____ D___ nu a contestat săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, apărările formulate de aceasta vizând circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei.

Cu referire la acest aspect, Tribunalul reține, în acord cu instanța de fond, că gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina contravenientei nu justifică sancționarea sa cu amendă în cuantum de 2000 lei, în condițiile în care activitatea societății a fost suspendată inclusiv în perioada pentru care trebuia depusă situația financiară (anul 2011), astfel că nu se poate reține producerea unui prejudiciu bugetului de stat prin nedepunerea documentelor contabile menționate. Prin urmare, în mod corect a apreciat prima instanță că sancțiunea avertismentului este mai potrivit,ă ținând seama de gradul de pericol social al faptei concret săvârșite de intimată.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul va respinge ca nefondat apelul.

Tribunalul constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul introdus de apelanta DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N_____, prin ADMINISTRATIA JUDEȚEANĂ A FINANTELOR PUBLICE BIHOR, cu sediul în Oradea, ___________________. 2B, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata D_____ M_____ D___, cu domiciliul în Oradea, __________________. 1, ____________. Bihor, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totalitate.

Fără cheltuieli de judecată.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 16 iunie 2014.

Președinte, A___ R_____ P______		Judecător, A_____ T__
	Grefier, C______ A____ H______

Red.Jud. P.A.R.

Red.jud.fond. G______ N.

Tehn.red. H.C.

4ex./07.07.2014

Pt. conf. 2 ___________________________________ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N_____ - ADMINISTRATIA JUDEȚEANĂ A FINANTELOR PUBLICE Bihor

- D_____ M_____ D___