R O M A N I A

TRIBUNALUL C____ S______

R E Ș I Ț A

SECȚIA A II A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

Cod operator 2896

DECIZIA CIVILĂ NR. 861/A

Ședința publică din data de 30.09.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: J___ P____, judecător

JUDECATOR: I_____ M____

GREFIER: N_______ G_______

S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelantul SENDRONI P____ S_____ împotriva sentinței civile nr.408/24.03.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C____-S______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

După deschiderea dezbaterilor, expunerea referatului cauzei de către grefierul de ședință, verificarea actelor și lucrărilor de la dosar;

La apelul nominal făcut în ședință publică în ordinea de pe listă (poziția 7A), se prezintă pentru apelantul lipsă av.L_____ C_______, lipsă intimatul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței generale, materiale și teritoriale în soluționarea cauzei și constată că este competentă general, material și teritorial să judece cauza în temeiul art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă raportat la art. 32 din OG. 2/2001.

Instanța constată depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură în data de 30.09.2015, întâmpinare din partea intimatului, într-un singur exemplar.

Reprezentantul apelantului învederează instanței faptul că nu solicită comunicarea întâmpinării și nici amânarea cauzei în acest sens, solicitând acordarea cuvântului pe fondul cauzei.

Nemaifiind alte cereri instanța, în temeiul art. 244 C.proc.civ. declară terminată cercetarea judecătorească și în baza art. 392 C.pr.civ., declară deschiderea dezbaterilor și acordă cuvântul pe fond.

Pe fond, reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului, modificarea sentinței civile și anularea procesului verbal de contravenție, fără cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 394 C.p.c, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.408/24.03.2015, Judecătoria Caransebeș a respins plângerea petentului Sendroni P____ S_____, în contradictoriu cu IPJ C____-S______ cu sediul în Reșița, ________________, nr. 40, jud. C____-S______ pentru anulare proces verbal de contravenție.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx întocmit de intimat la data de 8.12.2014 (f. 10), petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 540 lei și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, în temeiul art. 101 al. 3, lit. b din OUG 195/2002.

S-a reținut în sarcina petentului contravenient că, în data de 8.12.2014 orele 20:30 a condus ansamblul de autovehicule format din autotractorul marca SCANIA cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX tractând semiremorca marca DOLL cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DJ 582 din direcția B____ Nou-Slatina T____, fără a respecta semnificația indicatorului de interzicere a accesului temporar între km 37-58, așa cum a fost stabilit prin HCL 114/18.07.2014.

Procesul verbal de contravenție este semnat de luare la cunoștință de către petent care a făcut mențiuni, respectiv ”Nu sunt de acord cu învinuirile care mi se aduc în procesul verbal, deoarece nu există rută ocolitoare”

Conform art. 34 alin 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată prin acesta.

Verificând legalitatea procesului verbal , instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din OG 2/2001 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din același act normativ, neexistând motive de nulitate ce pot fi invocate din oficiu.

Referitor la temeinicia actului contestat, instanța a reținut că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, beneficiind de prezumția de veridicitate În măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, procesul verbal de contravenție are forță probantă prin el însuși și constituie dovada vinovăției petentului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, faptul de a conferi forță probantă unui înscris emis de un organ al statului nu semnifică negarea prezumției de nevinovăție, atâta timp cât persoana sancționată are dreptul să conteste acest act și să probeze că starea de fapt consemnata în cuprinsul lui nu corespunde realității.

Pe de altă parte, petentul se bucură de o prezumție de nevinovăție în baza căreia are dreptul de a-și propune probe în apărare și de a combate situația de fapt reținută de agentul constatator. Astfel, cele două prezumții nu au caracter absolut, ci unul relativ, prezumția de veridicitate atribuită de lege procesului verbal de contravenție încheiat în baza constatărilor personale ale agentului constatator putând fi combătută prin proba contrarie.

În conformitate cu disp. art. 109 alin 1 din OUG 195/2002, constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se face direct de către agentul constatator, iar potrivit al. 2 al aceluiași articol, constatarea contravenției se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în speța de față constatarea contravenției săvârșite de către petent a fost constată în mod direct de agentul constatator, în urma constatărilor efectuate la fata locului, iar procesul verbal a fost întocmit conform art. 181 din OUG 195/2002 .

Veridicitatea acestor constatări ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității.

Instanța a constatat că fapta contravenientului a primit o încadrare juridică corespunzătoare, iar sancțiunea aplicată se circumscrie disp. art. art. 101 al. 3, lit b, din OUG 195/2002 republicată conform cărora constituie contravenție si se sancționează cu amenda prevăzută in clasa a III-a de sancțiuni si cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:
b)nerespectarea interdicției temporare de circulație instituite pe un anumit segment de drum public.

Petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție, deși sarcina probei îi incumbă. Mai mult, în conținutul plângerii, petentul susține că pentru ca societatea la care este angajat ______________________________ poată respecta obligațiile contractuale si având în vedere apropierea iernii, a executat obligațiile de serviciu ce-i revin, considerând că poate efectua transportul masei lemnoase întrucât nu exista nici o rută ocolitoare își nici o altă mențiune de interzicere dinspre B____ Nou – Văliug.

Susținerile petentului că nu poate fi tras la răspundere pentru faptul că a circulat pe un drum închis temporar, nesemnalizat corespunzător sunt simple afirmații, contrazise chiar prin declarația dată de petent la data săvârșirii contravenției – declarație olografă fila 32 dosar, din care instanța reține că după ce a încărcat autotirul cu masă lemnoasă în localitatea Văliug, petentul a plecat spre localitatea Z____, iar la aproximativ 5 km de localitatea Slatina T____ a văzut montat indicatorul de interzicere a circulației în ambele sensuri, însă si-a continuat deplasarea si, în momentul când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. 38 din Slatina T____ a acroșat cu încărcătura cablul de curent electric ce traversează DJ 582.

Din raportul agentului constatator instanța a reținut că indicatorul cu semnificația ”Circulația interzisă în ambele sensuri” era montat la km 37, pe raza localității B____ Nou, dar cu toate acestea, contravenientul si-a continuat deplasarea pe acel sector de drum. Mai mult, agentul constatator, anterior producerii acestui eveniment, a oprit autovehicule aparținând ___________________ SRL anunțând conducătorii auto despre restricția impusă pe acel sector de drum, existând rută ocolitoare prin municipiul Reșița.

Pentru aceste considerente, față de probele administrate apreciind că nu există motive care să atragă nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție care a fost legal și temeinic întocmit, instanța a apreciat că plângerea petentului este neîntemeiată și nedovedită și în baza art. 34 din OG 2/2001 a dispus respingerea ei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, petentul Ș_______ P____ S_____ solicitând admiterea apelului, și modificarea în tot a sentinței apelate.

În susținerea apelului se arată că, instanța de fond nu a înțeles starea de fapt relatând în sentință o motivare care nu este bazată pe probele de la dosar.

Apelantul arată că prima instanță nu a avut în vedere mărturia martorului audiat C______ D_____ M_____, deși este vorba despre o probă încuviințată, probă cu care petentul își susține plângerea contravențională.

Solicită instanței a avea în vedere că atât petentul, cât și martorul audiat, susțin aceeași stare de fapt, în mod sincer, dar instanța de fond nu înțelege starea de fapt, respectiv că montarea semnului interzis a fost efectuată spre seară și când a coborât petentul din pădure, apărându-i semnul de interzis, nu a avut nici o posibilitate de întoarcere a autoturismului.

Consideră că se află într-unul din cauzele prevăzute de art.11 din OG 2/2001, respectiv, cazul fortuit, deoarece petentul nu a avut altă posibilitate de a-și continua drumul, neputând întoarce autoturismul încărcat.

În drept, invocă dispozițiile art.466-480 Cod procedură civilă.

Intimatul I.P.J. C____-S______, a formulat întâmpinare în cauză solicitând respingerea cererii de apel ca neîntemeiată, cu menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală.

În raport de proba testimonială solicitată de către petent, solicită instanței a constatat faptul că numitul C______ D_____ M_____ nu poate fi ascultat ca martor, acesta încadrându-se în categoriile enumerate de către art.315 cpc, întrucât este coleg cu persoana sancționată, fiind la rândul său sancționat contravențional pentru săvârșirea aceleiași contravenții, propunând în apărare în cursul judecării pe fond a plângerii contravenționale proba cu martorul Ș_______ P____ S_____.

În motivarea întâmpinării, se apreciază că unitatea intimată a făcut dovada legalității și temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției, iar constatarea faptei s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, sancțiunea aplicată fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Examinând sentința civilă apelată potrivit dispozițiilor art.479 Cod procedură civilă și motivelor de apel invocate, sub aspectul temeiniciei și legalității, se constată că apelul este neîntemeiat, din următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr.xxxxxxx/08.12.2014 întocmit la data de 08.12.2014 de către I.P.J. C____-S______, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 540 lei, în conformitate cu prevederile art.101, alin.3, lit.b din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că la data de 08.12.2014, orele 20,30 a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DJ 582, între km 37-58, fără a respecta semnificația indicatorului de interzicere a accesului temporar, așa cum a fost stabilit prin Hotărârea nr.114 din 18.07.2014, acesta transportând bușteni pentru ___________________.

Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal 15 zile prevăzut de art.31 din OG 2/2001.

Cercetând temeinicia procesului-verbal contestat, instanta va avea în vedere ca prin decizia pronuntata în cauza A_____ c. România, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a înlaturat prezumtia deplina, absoluta, irefragrabila de legalitate a unui proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si pentru a acorda în mod real, efectiv petentului dreptul la un proces echitabil instanta apreciaza ca se pot administra probe în întelesul dispozitiilor Codului de procedura civila, pentru a exista posibilitatea partilor litigante de a dovedi pe de o parte ca starea de fapt este alta decât cea retinuta în procesul verbal atacat, în cazul petentului contravenient, respectiv ca starea de fapt este cea retinuta de agentul constatator, în cazul intimatului.

De asemenea, în acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg în privinta prezumtiilor si a limitei rezonabile în care acestea trebuie folosite, trebuie retinut ca una din limitele pâna la care functioneaza prezumtia de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie dată de constatarea personala a faptei de catre agent. Astfel, în situatia în care fapta este constatata personal, procesul verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumtia de temeinicie si, în absenta altor probe, propuse de catre petent pentru rasturnarea acesteia, plângerea va fi respinsa.

Prin urmare procesul-verbal de contraventie se bucura de o prezumtie relativa de veridicitate si autenticitate care este permisa de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care contravenientului i se asigura accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil.

Tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor art. 101 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 rep. nerespectarea interdicției temporare de circulație instituite pe un anumit segment de drum public constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.

Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 1096/2009, publicată în Monitorul Oficial nr.695 din 15.10.2009, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Chiar dacă art.47 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate susține răsturnarea sarcinii probei.

În cauza de față, abaterea a fost constatată în mod direct la data de 08.12.xxxxx de către ag. principal de poliție R________ I__, în urma constatărilor efectuate la fața locului.

Petentul a negat comiterea faptei, învederând instanței că administratorul drumului nu a montat indicatoare rutiere care să interzică accesul pe porțiunea din zona Văliug-B____ Nou și, pe de altă parte, nu există o altă rută ocolitoare care să poată fi folosită pentru efectuarea transportului de masă lemnoasă recoltată din zona Ocolului Silvic Văliug spre localitatea Slatina T____. Prin plângerea contravențională s-a mai invocat lipsa calității de subiect activ al contravenției , apreciind că sancțiunea trebuia aplicată societății comerciale în folosul căreia a fost efectuat transportul și nu conducătorului auto. În apel, au fost reiterate toate aceste apărări împotriva actului administrativ sancționator, invocându-se în plus cazul fortuit , exonerator de răspundere contravențională.

Prima instanță de fond, interpretând coroborat întregul material probator, a apreciat că petentul nu a făcut dovada existenței altei situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție. S-a ținut seama de declarația olografă dată de către petent pe parcursul cercetărilor la fața locului, din care rezultă că după ce a încărcat autotirul cu masă lemnoasă în localitatea Văliug, petentul a plecat spre localitatea Z____, iar la aproximativ 5 km de localitatea Slatina T____ a văzut montat indicatorul de interzicere a circulației în ambele sensuri, însă si-a continuat deplasarea si, în momentul când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. 38 din Slatina T____, a acroșat cu încărcătura cablul de curent electric ce traversează DJ 582.

Recunoașterea petentului se coroborează cu procesul verbal din 08.12.2014, întocmit de către IPJ C____-S______ ( fila 11 dos. fond) și raportul agentului constatator , atașat la fila 31 dosar.

În mod corect s-a reținut că această probă decisivă împotriva contravenientului nu a fost înlăturată de declarația de martor a colegului de serviciu al petentului, care atestă că la plecare spre Văliug nu au observat indicatoare de interzicere a accesului, însă , pe ruta de întoarcere, au văzut montat acest indicator , însă petentul , apreciind că nu mai are posibilitate de întoarcere a autovehiculului, și-a continuat drumul, acroșând un fir de curent.

Tribunalul reține că și în situația în care aspectele referitoare neobservarea/eventuala neamplasare indicatorului de restricție pe sensul de drum spre Văliug ar fi veridice, acest fapt nu îl îndreptățea pe petent ca , la întoarcere, să nu respecte semnificația acestui indicator, urmând ca eventualele probleme tehnice în legătură cu manevra de întoarcere a autovehiculului să fie aduse la cunoștința conducerii firmei , care urma să dispună în consecință.

De asemenea, contrar susținerilor petentului, contravenția prevăzută de art. 101, alin.3, lit.b din OUG 195/2002 nu poate fi săvârșită decât de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai.

În altă ordine de idei, conform art. 11 alin. 1 din OG 2/2001 caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, precum și infirmității, dacă are legătură cu fapta săvârșită. În condițiile art. 11 alin. final din OG 2/2001, nu este suficientă invocarea acestui caz fortuit ci se impune ca împrejurările specifice să fie temeinic probate de către cel ce le invocă.

Potrivit doctrinei consacrate în materie, cazul fortuit presupune lipsa oricărei culpe , deoarece făptuitorul se află în imposibilitate generală și obiectivă de prevedere (ține de limitele generale omenești ale posibilității de prevedere) – ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății, întrucât a existat o rută ocolitoare prin mun. Reșița ce putea fi folosită în caz de nevoie , chiar dacă presupunea costuri de transport mai mari.

Prin urmare, Tribunalul constată că sentința apelată este temeinică si legală, soluția pronunțată de instanța de fond, prin care a respins plângerea contravențională formulată de petent, fiind justificată si întemeiată.

Față de considerentele de fapt și de drept enunțate mai sus, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul Sendroni P____ S_____ împotriva sentinței civile nr.408/24.03.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al județului C____-S______.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul Ș_______ P____ S_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales la societatea civilă de avocați L_____ & Asociații cu sediul în Caransebeș, ________________________.1, __________-5, județul C____-S______, împotriva sentinței civile nr. 408/24.03.2014 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C____-S______, cu sediul în Reșița, _________________, nr.40, județul C____-S______.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

J___ P____ I_____ M____

GREFIER

N_______ G_______

RED.JP/TEHNODAC.NG/21.10.2015

4 ex., 2 ______________________________.FOND: A_____ A__