R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1152
Ședința publică din data de 12.02.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M_____ V_______ S________
GREFIER: A______ R_____ T_____
Pe rol soluționarea cauzei civile privind petentul CUȘ P____ Ș_____ și pe intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ și CONTROL a MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Instanța, fiind primul termen de judecată, în acord cu dispozițiile art. 131 alin.1 C.pr.civ., procedează la verificarea, din oficiu, a competenței sale și constată că, în raport de disp. art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001 și de locul săvârșirii presupusei contravenții este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, în temeiul art. 255 rap. la art. 258 C.proc.civ, încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, constatând că este legală, pertinentă și aptă a duce la soluționarea cauzei.
Instanța, nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, în temeiul art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.
Instanța, fiind lămurită, în temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.12.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul Cuș P____ Ș_____ a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție _______ nr. xxxxxxx/09.11.2015 încheiat de intimată și, în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivare plângerii, petentul a arătat că procesul – verbal contestat este nelegal și netemeinic, întrucât nu cuprinde mențiunile prevăzute de art.16 din OUG nr. 2/2001, precizând că procesul-verbal a fost încheiat în absența sa, privându-l de dreptul de a formula obiecțiuni. Un al doilea motiv de nulitate, a precizat petentul, este acela că fapta contravențională nu corespunde realității,în sensul că, deși a fost sancționat în baza art. 9 lit. c) din H.C.G.M.B. nr.1200/2010 privind aprobarea normelor de salubrizare și igienizare a Municipiului București, nu are calitatea de producător de deșeuri.
În drept, nu a fost invocat nici un temei legal
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, potrivit dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 04.01.2016, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.
În fapt, intimata a arătat că la data de 24.09.2015 s-a constatat prin procesul – verbal de inspecție nr.280/MG/24.09.2015 că terenul situat în _________________, sector 5 este în stare necorespunzătoare de salubritate, pe suprafața acestuia fiind depozitate deșeuri diverse: resturi de construcții, menajer, reciclabile, pământ in excavații, în cantitate aproximativă de 20 mc. De asemenea, s-a arătat că terenul este parțial împrejmuit, lipsind porțiunea de gard pe latura vestică a acestuia și, avându-se în vedere că aceste acumulări de deșeuri constituie factori favorizanți pentru dezvoltarea șobolanilor și creează disconfort persoanelor care locuiesc ori tranzitează zona, a fost întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______ nr. xxxxxxx/09.11.2015.
Intimata a arătat că sancțiunea a fost aplicată pentru nerespectarea art.9 al.2 lit. i H.C.G.M.B. nr.1200/2010, care prevăd obligația persoanelor fizice și juridice de a asigura o permanentă stare de salubrizare și igienizare pe terenurile pe care le dețin cu orice titlu, terenuri care, în mod obligatoriu, trebuie să fie împrejmuite.
Intimata a mai arătat că procesul verbal de contravenție îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art.16 al.1 din OUG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute prevăzute de art.17 din același act normativ.
În drept, au fost invocate disp. OG nr. 2/2001, modificată și completată, art.205-208 C.proc.civ., HCMB nr.120/2010.
Sub aspectul probatoriului, instanța, în temeiul art. 255 rap. la art. 258 C.proc.civ, a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, constatând că este legală, pertinentă și aptă a duce la soluționarea cauzei.
Analizând întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, în baza procesului – verbal de inspecție nr. 280/MG/24.09.2015 (fila 23), instanța reține că s-a efectuat un control de către agenții intimatei la adresa din __________________, sector 5 și s-a constat că se află în stare necorespunzătoare de salubritate, pe suprafața acestuia fiind depozitate deșeuri diverse: resturi de construcții, menajer, reciclabile, pământ in excavații, în cantitate aproximativă de 20 mc. Cu aceeași ocazie, instanța reține că au fost efectuate fotografii de la locul controlului, acestea fiind depuse la dosar (filele 26-28).
Ulterior, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______ nr. xxxxxxx/09.11.2015 (fila 10), petentul Cuș P____ Ș_____, proprietar al terenului ce a făcut obiectul controlului, a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 3000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 9 al. 2 lit. i din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010, constatându-se că terenul verificat se afla în stare necorespunzătoare de salubritate în data de 24.09.2015, pe suprafața acestuia fiind depozitate deșeuri în cantitate aproximativă de 20 mc.
Sancțiunea a fost aplicată în temeiul art. 46 lit. e) din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010 privind aprobarea normelor de salubrizare și igienizare a Municipiului București.
Procesul-verbal nu a fost semnat de către petent, menționându-se că acesta nu era de față la momentul întocmirii acestuia.
În faza jurisdicțională a procedurii contravenționale, deși i s-a oferit ocazia de a proba netemeinicia procesului-verbal de contravenție, petentul nu a administrat în condițiile de procedură prevăzute de lege niciun mijloc de probă.
În drept, procedând la soluționarea a cauzei, instanța, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001, urmează a verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției, prin raportare la probele administrate în cauză.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, reținând că petentul nu a formulat critici cu privire la (ne)legalitatea actului sancționator, toate cele calificate astfel de către petent fiind, în fapt, critici privind netemeinicia, instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese. De asemenea, petentul nu a invocat iar nici instanța nu identifică vreun motiv de nelegalitate din cele prevăzute de art.16 din OG nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității relative.
Sub aspectul imposibilității petentului de a formula obiecțiuni la momentul încheierii procesului-verbal contestat, instanța apreciază acest motiv ca fiind vădit nefondat în condițiile în care procesul verbal a fost încheiat în acestuia. De altfel, nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, potrivit Deciziei nr. XXII/19 martie 2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui recurs în interesul legii, poate atrage doar nulitatea virtuală a procesului verbal, în condițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă din 1864, (art. 175 alin. 1 din actualul Cod de procedură civilă), respectiv numai dacă părții i s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Petentul nu a dovedit o astfel de vătămare, iar instanța constată că, prin formularea prezentei plângeri contravenționale, acesta a avut posibilitatea de a contesta procesul verbal contravențional și de a prezenta toate obiecțiunile și apărări pe care le consideră întemeiate, ceea ce acoperă, sub aspect procedural, o eventuală lipsă a posibilității de a formula obiecțiuni în cuprinsul procesului-verbal, la momentul întocmirii acestuia.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța, având în vedere criteriile stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Escoubet c. Belgiei, se admite că sancționarea petentului cu amendă contravențională în cuantum de 3000 lei pentru săvârșirea unei contravenții constituie o acuzație în materie penală.
Totuși, instanța reține că în cazul în care sancțiunea ce poate fi aplicată în cauză, deși exclusiv punitivă, nu atinge o anumită gravitate și mai ales nu poate fi înlocuită cu o pedeapsă privativă de libertate sau cu o amendă penală, garanțiile impuse de art. 6 CEDO nu sunt la fel de extinse în materie contravențională ca în materie penală propriu-zisă. Î_ acest sens, instanța constată că procesul verbal întocmit se bucură de prezumția relativă de legalitate, veridicitate și autenticitate, acest fapt fiind în concordanță cu jurisprudența CEDO. Aceste trei prezumții relative de care se bucură procesul verbal de contravenție nu sunt de natură să înfrângă total prezumția de nevinovăție a petentului, ci presupun doar o inversare a sarcinii probei în favoarea intimatei. Or, această inversare a sarcinii probei este compatibilă cu art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, așa cum a reținut Curtea în cauza N_______ G_______ c. României.
În concluzie, instanța reține că dreptul la un proces echitabil al petentului este respectat în ciuda faptului că acesta are sarcina de a răsturna prezumțiile relative de care se bucură procesul-verbal de contravenție pentru a-și proba nevinovăția. Pentru respectarea drepturilor petentului, sarcina instanței rămâne aceea de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Instanța reține că dreptul la apărare al petentului este respectat în măsura în care acesta are acces la un „tribunal” în sensul art. 6 CEDO în fața căruia poate administra probe prin care să-și probeze nevinovăția.
În mod concret, instanța observă că petentului i s-a dat ocazia de a-și prezenta punctul de vedere prin introducerea plângerii contravenționale, prin depunerea la dosar de cereri sau solicitarea administrării probelor pe care le consideră concludente. Cu toate acestea, instanța constată că petentul s-a rezumat la a contesta temeinicia constatărilor agenților intimatei și susține că nu are calitatea de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa.
Conform dispozițiilor art. 9 al. 2 lit. i din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010, menționat și în procesul-verbal contestat, persoanele fizice și juridice producătoare de deșeuri, astfel cum sunt definite la art. 2, au obligația să asigure o permanentă stare de salubrizare și igienizare pe terenurile pe care le dețin cu orice titlu.
De asemenea, art. 46 lit. e) din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010 privind aprobarea normelor de salubrizare și igienizare a Municipiului București, menționate în cuprinsul procesului-verbal, constituie contravenție și se sancționează cu amenda cuprinsă între 2.000 lei și 5.000 lei nerespectarea dispozițiilor art. 9 al. 2 lit. i) din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010.
Analizând întregul probatoriu, instanța observă că petentul nu a reușit să probeze nici una dintre susținerile sale, mențiunile din cuprinsul procesului-verbal fiind prezumate în continuare a fi corecte. Fotografiile depuse la dosarul cauzei de către intimată arată că terenul supus controlului este insalubru, fiind acoperit aproape în totalitate cu deșeuri, fără a fi nici îngrădit.
Cu privire la calitate de subiect activ a petentului, instanța notează că, potrivit art. 2 din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010, persoană producătoare de deșeuri este, printre altele, orice persoană din a cărei activitate rezultă deșeuri. Instanța nu poate primi susținerile petentului, arătând că, în primul rând, acestuia i-a fost aplicată sancțiunea urmare a încălcării dispozițiilor lit. i). iar nu lit. c). In cel de-al doilea rând, analizând definiția legală, instanța observă că aceasta a urmărit să cuprindă o gama cât mai largă de persoane, nu doar procesatorii de deșeuri. Mai mult, instanța reține că definiția nu impune condiția ca deșeurile să provină din activitate comercială sau profesională, fiind incluse astfel orice activități umane apte de a produce deșeuri.
Față de faptul că terenul controlat aparține petentului iar acesta nu și-a executat nici obligația de îngrădire a terenului, instanța, în lipsa unui probatoriu contrar, reține că deșeurile aparțin petentului. Instanța arată că petentul s-a expus riscului de contaminare a terenului prin neîmprejmuirea acestuia și nu a făcut măcar demersuri ulterioare pentru identificarea terților ce au depozitat deșeurile și readucere a terenului la forma inițială, rămânând în stare de pasivitate și expunându-se riscului sancționării.
Pe cale de consecință, instanța reține că fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și sancționate de art. 46 lit. e) din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010 privind aprobarea normelor de salubrizare și igienizare a Municipiului București.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Prin procesul-verbal a fost aplicată o amendă contravențională în valoare de 3000 lei, pe care instanța o constată stabilită în limitele legii (art. 46 lit. e) din Anexa H.C.G.M.B. nr. 1200/2010), orientată către minimul special, bine individualizat raportat la criteriile legale, corespunzătoare pericolului social al faptei săvârșite de petent.
Astfel, instanța observă din fotografiile depuse la dosarul cauzei că petentul s-a dezinteresat total de starea terenului aflat în proprietatea sa, acesta ajungând să fie acoperit aproape în totalitate cu deșeuri, creând un pericol ridicat pentru sănătatea publică.
Pentru toate aceste motive, instanța urmează a respinge plângerea contravențională formulată de petentul Cuș P____ Ș_____, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______ nr. xxxxxxx/09.11.2015, formulată de petentul Cuș P____ Ș_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în București, ________________________.7, sector 1, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, cu sediul în București, _______________________, ________________ ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.02.2016.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M_____ V_______ S________ A______ R_____ T_____
Red./Tehnred.:M.V.S. Data redactării: 22.02.2016 Nr. exemplare semnate: 2