R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A___ I____

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2454/2015

Ședința publică de la 16.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - M_____ N______

GREFIER – M________ P____

Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe petent C_______ C_____ și pe intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PABX NR. xxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat I____ M____ pentru petent și martorul petentului N________ G_______, lipsind petentul și intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Se constată că s-a depus la dosar procesul verbal de executare a mandatului de aducere privind pe martorul N________ G_______.

S-a procedat la audierea martorului prezent, susținerile acestuia fiind consemnate pe filă separată atașată la dosar.

Avocata petentului depune la dosar practică judiciară și o schiță a locului unde a fost oprit petentul și se susține că s-a săvârșit contravenția. De asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.

În baza art. 244 instanța se consideră lămurită , declară cercetarea procesului încheiată, în baza art. 392 declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.

Avocata petentului solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată , anularea procesului verbal de contestatare a contravenției și exonerarea petentului de la plata amenzii aplicate precum și a sancțiunii suplimentare aplicate . În subsidiar , solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului , apreciind că prin probele administrate în cauză a dovedit că procesul verbal este neîntemeiat și fapta nu a fost săvârșită de către petent. Fără cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 394 C__ închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată:

Prin cererea înregistrată sub nr. 2591/222 la data de 06 mai 2015 pe rolul Judecătoriei A___ I____, petentul C_______ C_____ a chemat în judecată intimata I____________ Județean de Poliție A___ solicitând instanței anularea procesului-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx încheiat la data de 21.04.2015 iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În privința sancțiunii amenzii aplicate pentru neacordarea priorității de trecere a pietonilor, petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea acestei contravenții întrucât presupusul pieton angajat în traversarea străzii era o persoană de sex feminin aflată la 2 m de trecerea de pietoni și care era îndreptată spre aprozar și nu spre stradă.

Față de lipsa actului de identitate, petentul a arătat că sancțiunea aplicată este una nelegală și abuzivă întrucât avea asupra sa copie după actul de identitate și permisul de conducere în original care le-a prezentat agentului constatator.

În privința ultimei sancțiuni aplicate respectiv sancțiunea avertismentului aplicată pentru lipsa verificării tehnice periodice, petentul a arătat că în mod corect s-a procedat la reținerea certificatului de înmatriculare însă se impunea menționarea în cadrul procesului verbal a sancțiunii complementare a reținerii certificatului.

Petentul a mai arătat că procesul verbal de constatare a contravenției este nelegal întrucât a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 respectiv nu i s-a adus la cunoștință posibilitatea de a formula obiecțiuni la procesul verbal de constatare a contravenției.

În drept petentul a invocat dispozițiile OG 2/2001, OUG 195/2002, art. 194 și urm C__, art. 453 C__ iar în probațiune a solicitat administrarea probei cu martori și înscrisuri anexând în acest sens: act identitate (f. 10), procesul verbal de constatare a contravenției (f. 11), dovada achitării taxei judiciare de timbru (f. 41).

La data de 08.06.2015 în cadrul proceduri reglementate de art. 201 Cod procedură civilă, intimata I____________ Județean de Poliție A___, în temeiul art. 205 Cod procedură civilă, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca și menținerea procesului – verbal de contravenție încheiat și a depus plângerea contravențională formulată de către contestator.

Intimata a arătat că la data de 01.04.2015, agentul constatator în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier a constatat în mod direct cum petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonilor.

Intimata a mai arătat că agentul constatator a procedat la oprirea autovehiculului și a identificat persoana conducătorului autovehiculului respectiv pe dl C_______ C_____ căruia i s-a adus la cunoștință abaterea contravențională săvârșită precum și faptul că în cauză se aplica regula priorității de dreapta.

În probațiune, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a depus: raportul agentului constatator din 29.05.2015 (f. 21), fisa de evidente auto petent (f. 22-23).

Instanța, din oficiu, a solicitat intimatei depunerea înregistrării video a faptei contravenționale însă potrivit raportului agentului constatator din data de 10.10.2015 săvârșirea faptei contravenționale nu a putut fi înregistrată din motive obiective.

Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal în baza întregului material probator administrat în cauză, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal __________ nr. xxxxxx încheiat la data de 21.04.2015 (f. 11), petentul C_______ C_____ a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 100 alin. 3 lit) b din OUG 195/2002 republicată, art. 102 alin. 1 pct. 1 din OUG 195/2002 republicată și art. 101 alin. A___. 1 pct. 18 din OUG 195/2002 republicată reținându-se în sarcina acestuia că la data de 21.04.2015, în jurul orelor 10¹² a condus autoturismul Audi cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ____________________________ Stadion – Cetate, iar în dreptul magazinului Dacia nu acordă prioritate de trecere unui pieton aflat în traversarea regulamentară a străzii pe marcaj pietonal. Totodată a circulat având inspecția tehnică periodică expirată din data de 25.04.2014 și nu a avut asupra sa actul de identitate.

În considerarea faptului că toate sancțiunile contravenționale au fost aplicate prin același proces verbal, instanța va proceda la analizarea temeiniciei și legalității sancțiunilor aplicate împreună.

Analizând cu prioritate legalitatea procesului verbal de contravenție, ce precede analiza temeiniciei actului de sancționare contestat, instanța apreciază ca acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea absolută a acestuia sancțiunea contravențională dispusă fiind individualizată în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ.

În privința elementelor care atrag nulitatea absolută a procesului verbal, legiuitorul în cuprinsul art. 17 al aceluiași act normativ a prevăzut, în mod expres, că ”lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.”.

Agentul constatator a încheiat procesul verbal de constatare a contravenției cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și în consecință, instanța reține că procesul verbal de constatare a contravenției este pe deplin legal fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale legii.

În privința nulității procesului verbal ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 16 alin. 7 OG 2/2001, instanța reține faptul că ne aflăm în prezența unei nulității relative și petentul nu a făcut dovada potrivit art. 249 C__ a vătămării produse și care nu putea fi remediată decât pe calea constatării nulității procesului verbal. Mai mult, instanța reține și faptul că înscrierea eventualelor obiecțiuni are rolul garantării dreptului la apărare a contravenientului și, prin introducerea plângerii contravenționale, nu s-a produs nicio vătămare dreptului la apărare a contravenientului.

În consecință, instanța urmează a nu reține valabilitatea motivului invocat de către petent.

Instanța va proceda la analizarea temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat prin prisma reglementărilor legale interne și a jurisprudenței CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern precum și dacă va analiza dacă în cauză sunt îndeplinite elementele constitutive ale faptei contravenționale precum și prin prisma inexistenței faptei invocate de către petent prin acțiunea introductivă.

Instanța reține că măsura impusă de autorități petentului, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale la care se adaugă suspendarea dreptului de circulație se include în sfera „acuzației în materie penală” (cauza c. I___ P__ împotriva României), devenind astfel incidente garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (Convenția, de aici înainte) cu privire la prezumția de nevinovăție în favoarea petentului.

Analizând temeinicia aceluiași proces-verbal, instanța reține că, potrivit art. 100 alin. 3 din OUG 195/2002 republicată „constituie contraventie si se sancționează cu amenda prevăzută in clasa a II-a de sancțiuni si cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:.....b) neacordarea priorității de trecere pietonilor aflați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.

Potrivit art. 10 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată ”este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat, precum și a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terților”.

Potrivit art. 147 alin. 1 din HG 1391/2006 ”conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare”.

Instanța va analiza temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat prin prisma reglementărilor legale interne dar și având în vedere jurisprudența CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern.

Instanța reține că petentul a invocat în apărarea dumnealui faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravențiilor și , de asemenea că procesul verbal nu poate servi drept temei în ceea ce privește vinovăția faptei în absența constatării abaterii contravenționale prin mijloace tehnice omologate.

Instanța, având în vedere aceste aspecte invocate de petent, reține că, deși OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției. Cu toate acestea, din economia textului de lege a art. 34, rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Astfel, interpretarea dreptului intern și jurisprudența națională consacră prezumția relativă de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție.

Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Reținând că fapta contravențională constatată în sarcina contravenientului a fost constată în baza unor declarații a unor persoane terțe de conflict, instanța urmează a acorda acestuia valoarea probatorie a unei prezumții simple, acest aspect nefiind de natură a afecta echitabilitatea procedurii în ansamblul ei.

Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).

Convenția impune, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, ca o anumită proporție între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (cauza c. I___ P__ împotriva României pct. 31).

Totodată, Curtea EDO a statuat, în cauza A_____ c. România (par. 54), faptul că în materie contravențională trebuie să se dea eficiență prezumției de nevinovăție, conform căreia, printre altele, „acuzarea” trebuie să ofere probe suficiente pentru a întemeia o declarație de vinovăție iar îndoiala profită persoanei acuzate.

Astfel, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În consecință, trebuie asigurat un echilibru între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție și prezumția de nevinovăție.

În primul rând, instanța reține gravitatea redusă a mizei (respectiv amenda) precum și faptul că dreptul la apărare al petentului a fost respectat, aceasta având posibilitatea să administreze probe în apărarea sa și să discute în contradictoriu orice probe care ar folosi intimatei.

În cauza dedusă judecății instanța apreciază că s-a păstrat această proporționalitate, procedura desfășurată fiind conformă cu standardul impus de Convenție.

În al doilea rând, procesul-verbal de contravenție contestat corespunde cerințelor legale de formă iar descrierea faptei este exactă și neechivocă.

În concluzie, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat nu este în măsură să convingă, dincolo de o îndoială rezonabilă, în privința vinovăției petentului. Astfel, potrivit depoziției martorului N________ G_______ – martor ocular la săvârșirea contravenției - nu se poate reține săvârșirea faptei contravenționale constând în neacordarea priorității de trecere a pietonului întrucât acesta se afla la aproximativ 2 m de trecerea de pietoni și era orientat cu spatele la aceasta. Mai mult, instanța reține că și faptul că intimata nu a putut pune la dispoziție înregistrarea video a faptei contravenționale și astfel prezumția relativă de temeinicie a procesului verbal a fost răsturnată prin declarația martorului ocular.

În ceea ce privește dreptul la apărare în privința celorlalte două fapte contravenționale, instanța i-a dat ocazia petentului de a-și prezenta punctul de vedere, de a depune la dosar memorii sau de a solicita administrarea probelor pe care le aprecia pertinente.

Ca urmare, îi revenea acestuia din urmă sarcina furnizării de probe în sensul nevinovăției pretinse însă acesta nu a administrat nicio probă în acest sens.

Curtea EDO a statuat în mod repetat că că prezumțiile de fapt și de drept funcționează în orice sistem juridic. Evident, convenția nu interzice astfel de prezumții în principiu. Cu toate acestea, convenția obligă statele contractante să se încadreze în anumite limite în acest sens, referitor la dreptul penal, care țin seama de importanța situației în litigiu și să mențină dreptul apărării (a se vedea, de exemplu, Salabiaku împotriva Franței, pct. 28, P__ împotriva României pct. 31 precum și A_____ împotriva României pct. 60).

Totodată, Curtea EDO a statuat, în cauza G_______ c. România, , că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

În aceste condiții, instanța va admite în parte plângerea contravențională respectiv va anula în parte procesul verbal de contravenție contestat în privința faptei contravenționale constând în neacordarea priorității de trecere a pietonului și va da efect prezumției de legalitate și temeinicie a procesului - verbal, în privința celorlalte două fapte contravenționale respectiv în data de 21.04.2015, în jurul orelor 10¹² a condus autoturismul Audi cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _____________________________ Stadion – Cetate, având inspecția tehnică periodică expirată din data de 25.04.2014 și nu a avut asupra sa actul de identitate.

Ca urmare, instanța va analiza dacă sancțiunea aplicată corespunde cerințelor legii.

Astfel, conform art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În cauza de față, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, urmarea produsă constând în atingerea adusă relațiilor sociale privind desfășurarea în bune condiții a traficului rutier, și urmările care s-ar fi putut produce (producerea unui accident de circulație), instanța consideră că sancțiunile aplicate respectiv avertisment, corespund gradului de pericol social al faptelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea formulată de contestatorul C_______ C_____ cu domiciliul în A___ I____ _____________________ jud. A___ în contradictoriu cu intimata I____________ de Poliție al Județului A___ cu sediul în A___ I____, ___________________. 1 jud. A___ și în consecință:

Anulează în parte procesul verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxx încheiat la data de 21.04.2015 respectiv anulează măsura amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei și măsura complementară privind reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 30 zile.

Numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare care se va depune la Serviciul Registratură al Judecătoriei A___ I____.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2015.

PREȘEDINTE GREFIER

N______ M_____ P____ M________

Red. N.M

Tehnored. P.M/27.10.2015/4 ex.