Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel- plângere contravențională -

R O M A N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1200

Ședința publică din data de 02 septembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: N______ D_____-C_______

Judecător: O_________ G_______

Grefier: B________ C_______

Pe rol, judecarea apelului declarat de intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R. cu sediul ales în mun. Suceava, _______________________.16, jud. Suceava, împotriva sentinței nr. 4423 din data de 03 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXX/2013, petentă intimată fiind _____________________, cu sediul ales la Cabinet de avocat „U________ R___”, cu sediul în mun. Suceava, ________________________, ___________________.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat U________ I___, pentru petenta intimată, lipsă fiind apelantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de soluționat, instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul cu privire la dezbaterea apelului.

Apărătorul petentei intimate solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică. Precizează că în mod corect instanța de fond a admis în parte plângerea și a transformat amenda în avertisment. Aceasta a ținut cont de o ________ împrejurări în ceea ce privește gradul de pericol al faptei, respectiv recunoașterea din partea societății a contravenției și faptul că a trecut doar 6 zile până a reușit să prelungească licența.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față, constată:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 15.04.2014, petenta _____________________ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr.xxxxxx încheiat la data de 10.04.2014 de I____________ de S___ pentru Control în Transport Rutier - I____________ Teritorial nr. 3/Suceava, prin care în temeiul art.3, cp.5 și art. 6 alin.1 din HG 69/2012 a fost sancționată cu o amendă în cuantum de 9000 lei, a cărui anulare o cere.

În motivarea plângerii, petenta a arătat în data de 10.04.2014, ora 17,40, pe DN2, KM 443, între localitățile Suceava și Pătrăuți, ansamblul auto compus din autotractorul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXXXX și semiremorca cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXXXXX , a fost oprit pentru un control în trafic iar în urma analizelor documentelor puse la dispoziție de către șofer, agentul constatator a observat că ansamblul auto efectua transport rutier de marfă contra cost în baza copiei conforme a Licenței de Transport nr. xxxxxxx, expirată din data de 03.04.2012, pentru această faptă fiind sancționată cu o amendă de 9000 lei, reținându-se certificatul de înmatriculare al vehiculului și plăcuțele de înmatriculare XXXXXXXXXXXXX.

A mai arătat petenta că într-adevăr licența de transport a expirat în data de 03.04.2014, însă reprezentantul societății s-a adresat telefonic în data de 5.04.2014 către Autoritatea Rutieră Română în vederea reînnoirii licenței de transport, însă, până la data la care s-a efectuat transportul, nu a fost soluționată cererea, iar durata de timp de la data expirării licenței de transport și până la reînnoirea acesteia a fost una foarte mică – 6/7 zile.

A susținut petenta că întrunește toate condițiile legale pentru efectuarea de transport rutier, are un parc auto compus din vehicule ce corespund din punct de vedere tehnic pentru efectuarea activității de transport și sunt utilizați în calitate de conducători auto persoane calificate ce dețin certificate de competență profesională în condițiile legii.

În drept, a invocat dispozițiile art.5,6,7 alin.3, art. 31 din OG 2/2001.

Intimatul I____________ de S___ Pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR București prin întâmpinare a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca netemeinică și nefondată, iar în subsidiar, a solicitat menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal întocmit ( filele 23 – 29 dosar).

În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că la controlul efectuat în trafic în data de 10.04.2014 ora 17,40, pe DN2, km 443 loc. Pătrăuți, jud. Suceava asupra ansamblului de vehicule format din autotractorul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXXXXXX și semiremorca cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXXX , deținute și utilizate de _____________________, condus de conducătorul auto U________ T_____, ce efectua un transport rutier de marfă contra cost, respectiv lemn de foc rășinoase pe ruta R_____ ( N____ ) – Rădăuți – Suceava, în baza copiei conforme a licenței de transport nr. xxxxxxx dar care era expirată din data de 03.04.2014, s-a constatat din analiza documentelor la fața locului și verificării în baza de date a ARR, că operatorul de transport ______________________ efectuează transport rutier în baza unei copii conforme a licenței de transport expirată din data de 03.04.2014, pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXXXX, abatere ce constituie contravenție în conformitate cu dispozițiile art.3 pct.5 din HG nr. 69/2012 și s-a procedat la suspendarea dreptului de utilizare prin reținerea plăcuțelor cu număr de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare , conform art. 17 alin.1 din HG 69/2012.

A mai arătat intimata că faptele reținute în sarcina petentei sunt antijuridice, acestea sunt comise cu vinovăție, iar lipsa martorului și a obiecțiunilor reprezentantului legal al contravenientului, sunt acoperite de mențiunile înscrise de agentul constatator.

Mai arată intimatul că faptele contravenționale au fost delimitate corect, au existat, au fost constatate și sancționate în mod just, procesul verbal de contravenție reprezintă o stare de fapt la momentul controlului, deci petenta nu poate fi exonerată de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționată este individualizată în mod clar de art.3 pct.5 din HG 69/2012, procesul verbal fiind întocmit cu respectarea prevederilor OG 2/2001. Fapta reținută în sarcina petentei constituie contravenție pentru că elementul constitutiv al contravenției este reprezentat tocmai de inexistența la bordul vehiculului a înscrisului solicitat.

A mai precizat intimatul că petenta nu se află la prima abatere contravențională săvârșită, în ceea ce privește transporturile rutiere, aceasta fiind sancționată până în acest moment în alte 16 situații de către inspectorii ISCTR și ARR.

În drept au fost invocate dispozițiile ale OG 195/2002, HG nr.69/2012, art. 205 – 208 Cod procedură civilă.

Prin sentința nr. 4423 din data de 3 octombrie 2014, Judecătoria Suceava a admis în parte plângerea și a dispus înlocuirea sancțiunii contravenționale aplicate, respectiv a amenzii de 9000 de lei, aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr. xxxxxx din data de 10.04.2014 emis de către intimat, cu sancțiunea avertismentului, atrăgând petentei atenția asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Totodată a dispus restituirea către petentă a sumelor de 6300 de lei, achitată cu chitanța __________ nr. xxxxxxx, și, respectiv 2700 de lei, achitată cu ordinul de plată nr. 10/22.05.2014, sume plătite de către petentă conform procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr. xxxxxx din data de 10.04.2014.

În motivare, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxx încheiat la data de 10.04.2014, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 9000, reținându-se ca la data de 10.04.2014, ora 17.40, pe DN 2, Km 443, între localitățile Suceava și Pătrăuți, ansamblul auto aparținând petentei a fost depistat în trafic efectuând transport rutier de marfă contra cost în baza copiei conforme a Licenței de Transport nr. xxxxxxx, expirată din data de 03.04.2012, abatere ce constituie contravenție prevăzută de art. 3 pct. 5 din H.G. nr. 69/2012.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat ___________ nr. xxxxxx încheiat la data de 10.04.2014, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Instanța a apreciat că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.

Referitor la legalitatea procesului verbal de contravenție, petenta a invocat faptul că procesul verbal de contravenție cuprinde o mențiune greșită în ceea ce privește reprezentantul societății.

Analizând disp. art. 16 din 17 din O.G. nr. 2/2001, greșita consemnare a numelui reprezentantului societății nu atrage anularea procesului verbal.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările constatate de agentul de circulație.

Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectare tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).

Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.

Instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Mai mult decât atât, contravenția a fost recunoscută de către petentă.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată – precum și în raport de cele învederate în procesul-verbal, instanța a apreciat că, față de atitudinea de recunoaștere din partea petentei, de faptul că, datorită numărului de mașini cu care petenta efectuează transporturi de marfă, de durata procedurii de licențiere, de faptul ca la un interval de 6 zile de la sancționare și pentru autovehicul depistat în trafic fără licență s-a obținut prelungirea acesteia, se impune reindividualizarea sancțiunii aplicare, în sensul înlocuirii sancțiunii contravenționale aplicate, respectiv a amenzii de 9000 de lei, aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr. xxxxxx din data de 10.04.2014 emis de către intimat, cu sancțiunea avertismentului, atrăgând petentei atenția asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Totodată, având în vedere că amenda contravențională, în cuantum prevăzut de lege, de 6300 de lei a fost achitată de către petentă, instanța a dispus, față de soluția pronunțată în cauză, și restituirea către petentă a sumelor de 6300 de lei, achitată cu chitanța __________ nr. xxxxxxx, și, respectiv 2700 de lei, achitată cu ordinul de plată nr. 10/22.05.2014, sume plătite de către petentă conform procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr. xxxxxx din data de 10.04.2014.

Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel, în termen legal, intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecații si a făcut o motivare contradictorie față de cele dispuse în cauză, reținând că, deși contravenția a fost recunoscută de către petentă, totuși aceasta are dreptul la un proces echitabil, iar fata de atitudinea de recunoaștere din partea petentei a faptului că datorită numărului de mașini cu care aceasta efectuează transportul de marfa, de durata procedurii de licențiere si că totuși a obținut licența pentru autovehiculul care a fost surprins în trafic, fără a deține aceasta licență, instanța de fond a admis plângerea contravenționala si a dispus înlocuirea sancțiunii contravenționale în cuantum de 9000 lei cu sancțiunea "avertismentului".

Față de motivarea instanței de judecata, solicită a se avea în vedere că înlocuirea sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxx/ 10.04.2014, întocmit de către inspectorii ISCTR, nu se impunea, având în vedere ca fapta pentru care a fost sancționată petenta este prevăzută într-un text legal, respectiv art. 3 pct. 5 din HG 69/2012.

Petenta a fost sancționată pentru efectuarea transportului, fară a deține copia conforma a licenței valabilă, aceasta fiind expirata din data de 03.04.2014, iar pentru fapta săvârșita, pe lângă aplicarea amenzii contravenționale prevăzuta de art. 6 alin 1 si 2 din HG nr. 69/2012, pentru fapta săvârșita prevăzuta de art. 3 pct. 5 din HG nr. 69/2012 cu modificările si completările ulterioare, se aplică si măsura prevăzuta de către art.17 alin 1 din HG nr. 69/2012.

În ceea ce privește contravenția săvârșită de petentă, a arătat că operatorul de transport rutier are obligația să asigure existența la bordul autovehiculului, pe toată durata executării transportului, a documentelor impuse de categoria de transport rutier efectuată și de prevederile legale în vigoare. Petenta a fost sancționată pentru ca efectua un transport rutier de marfă contra cost, respectiv lemn de foc rășinoase (35,24 m³) pe ruta R_____ (N____) - Radauti - Suceava, în baza copiei conforme a licenței de transport nr. xxxxxxx, care era expirată din data de 03.04.2014, deoarece intra în sarcina petentei realizarea acestei obligații respectiv, prezentarea acestui document la controlul ISCTR.

Așa cum a arătat si în întâmpinarea depusa la instanța de fond, a demonstrat, atât prin documentele depuse, cât si prin cele precizate în întâmpinare că textul de lege din HG nr. 69/2012 la art. 5 sancționează efectuarea transportului rutier în baza unei copii conforme a licenței de transport, a unei copii conforme a licenței comunitare ori a unei copii conforme a certificatului de transport în cont propriu retrase, suspendate, expirate, declarate pierdute sau necorespunzătoare tipului de transport efectuat ori care nu a fost eliberată pentru un vehicul deținut de operatorul de transport rutier/ întreprindere de transport rutier în cont propriu, după caz.

De asemenea, solicită a se observa că fapta pentru care _____________________ a fost sancționată, este prevăzută de către art.6 alin. l din HG nr. 69/2012 cu modificările si completările ulterioare, ca prevăd că, „contravențiile prevăzute la art.3 pct 1-9, 11,14, si 18-32 se sancționează cu amenda de la 9.000 lei la 12.000 lei care se aplica operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier in cont propriu roman/romane ori strain/straine sau persoanei fizice/juridice, după caz.

Deci legiuitorul nu a dat posibilitatea conform HG 69/2012, ca fapta reținuta sa fie sancționată cu avertisment, motiv pentru care s-a aplicat amenda contravenționala.

F___ de cele precizate, a arătat că nu se impunea admiterea plângerii si înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, în condițiile în care petenta intimata nu se afla la prima abatere în ceea ce privește nerespectarea obligațiilor ce ii revin, aceasta fiind sancționată pană la momentul controlului în 16 situații de către inspectorii ISCTR si ARR si, mai mult, aceasta recunoaște contravenția reținuta în sarcina sa, sancțiune pe care legiuitorul o prevede sub sancțiunea minimă de 9000 lei, iar cea maximă de xxxxx lei, sens în care simpla apreciere că fapta contravenționala ar fi de gravitate redusă încadrându-se în prevederile art. 21 alin 3 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, este nepertinentă, întrucât numai legiuitorul poate sa aprecieze gradul de pericol social al unor fapte ce constituie contravenții. Totodată, trebuie remarcat că reducerea amenzii contravenționale, nu este de natura să conducă la îndeplinirea scopului represiv și educativ al legii de sancționare în acest domeniu de activitate.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii ca netemeinica si nelegala si menținerii procesului verbal ISCTR nr.xxxxxx/ 10.04.2014 ca temeinic și legal întocmit.

Petenta intimată nu a formulat întâmpinare.

Examinând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 479 din Codul de proc. civilă, Tribunalul reține următoarele:

Asupra situației de fapt, în mod corect a reținut prima instanță că în cauză petenta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa și că nu a demonstrat o stare de fapt diferită față de cea reținută de către agentul constatator, deci nu a răsturnat prezumția de veridicitate a procesului verbal.

Cum motivele de apel ale intimatei se referă doar la reindividualizarea sancțiunii, Tribunalul reține în primul rând că în privința sancțiunilor aplicate în drept, potrivit art.32 alin 2 din O.G. nr.2/2001 aplicarea și executarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare sunt supuse controlului instanței de judecată.

În al doilea rând, instanța a apreciat în mod corect că amenda de 9.000 lei nu răspunde exigențelor de proporționalitate în raport de criteriile prev. la art. 21 din OG nr. 2/2001. Astfel în mod corect la stabilirea gradului de pericol social al faptelor s-a ținut seama de toate împrejurările săvârșirii faptei, de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, care nu prezintă un grad ridicat de pericol social și nu s-a produs nicio urmare gravă.

Astfel, prima instanță a reținut cu temei că în condițiile în care petenta a obținut o nouă licență de transport cu nr. xxxxxxx la data de 11.04.2015, iar licența anterioară expirase la data de 03.04.2015, nu se poate reține un grad de pericol social ridicat al faptei, încât să se justifice menținerea unei amenzi atât de severe, chiar și pentru o persoană juridică.

Față de cele constatate, tribunalul reține că înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment este justificată, sens în care, găsind neîntemeiate criticile apelantului, va respinge apelul ca nefondat, în conformitate cu prevederile art. 480 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., cu sediul ales în mun. Suceava, _______________________.16, jud. Suceava, împotriva sentinței nr. 4423 din data de 03 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXX/2013, petentă intimată fiind _____________________, cu sediul ales la Cabinet de avocat „U________ R___”, cu sediul în mun. Suceava, ________________________, ___________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 02.09.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

N______ D_____-C_______ O_________ G_______ B________ C_______

Red.N.D.C.

Jud. fond. B_____ C.

Tehnored. B.C.

Ex.4/23.09.2015