ROMÂNIA

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 1293/A DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 16 octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – O_____ M______

JUDECĂTOR – M____ S_____ Ș_______

GREFIER – C___ A_____

Pe rol este soluționarea apelului formulat de apelanta intimată ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____ împotriva Sentinței civile nr. 3083/27.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata petentă I.I. M___ C_____ N_______ având ca obiect „anulare proces-verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reprezentantului apelantei intimate ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____ și lipsa reprezentantului intimatei petente I.I. M___ C_____ N_______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că cererea de apel este formulată în termen și că este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Instanța constată că, deși nu a propus probe noi în apel, apelanta intimată a atașat la cererea de apel un înscris reprezentând procesul-verbal de control nr. 6913/12.09.2014, iar intimata petentă nu a propus probe noi în apel.

Deliberând, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 479 alin. 2 Cod procedură civilă coroborat cu art. 478 alin.2 Cod procedură civilă, încuviințează pentru apelanta intimată, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, proba cu înscrisul atașat la cererea de apel reprezentând procesul-verbal de control nr. 6913 emis la data de12.09.2014 de apelanta intimată.

În temeiul art. 482 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra apelului.

În temeiul art. 482 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța, apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 3083/27.03.2015, Judecătoria B_____ a admis plângerea formulată de petenta ÎNTREPRINDERE I__________ M___ C_____ N_______ în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____ împotriva procesului-verbal _______/2011 nr. xxxxxxx/12.09.2014, pe care l-a anulat iar petenta a fost exonerată de la plata amenzii contravenționale în sumă de cuantum de 2.000 lei.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal _______/2011 nr. xxxxxxx/12.09.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 2.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 11 alin 1 din O.U.G. nr. 28/1999 și sancționate conform art. 11 lit. a din O.U.G. nr. 28/1999, reținându-se următoarele: „cu ocazia controlului s-a constatat că societatea nu respectă prevederile referitoare la denumirea fiecărui bun livrat”.

Procesul verbal a fost semnat de contravenientă, la rubrica alte mențiuni fiind consemnate următoarele: „Am obiecțiuni pe care le voi formula ulterior”.

În drept, art. 11 alin 1 lit. a din O.U.G. nr. 28/1999, în forma existentă la momentul întocmirii procesului-verbal prevede următoarele: „Amenzile pentru contravențiile prevăzute la art. 10 se aplică operatorilor economici, cu excepția celor prevăzute la art. 10 lit. d), astfel: faptele prevăzute la art. 10 lit. c), e), g) și o) se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei”.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestate instanța de fond a constatat că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de către petentă referitor la încadrarea greșită a faptei, instanța de fond a reținut că o asemenea încălcare este sancționată cu nulitatea relativă, care atrage anularea actului întocmit în aceste condiții, numai în măsura în care s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt fel. Or, petenta nu a demonstrat că a suferit vreo vătămare, cu atât mai mult cu cât prin intermediul plângerii contravenționale formulate a avut posibilitatea de a invoca toate neregulile referitoare cu privire la existența faptei contravenționale, încadrarea juridică putând să fie stabilită pe baza descrierii faptei.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În consecință, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Din mențiunile cuprinse în procesului-verbal contestat, rezultă că fapta reținută în sarcina petentei a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, astfel încât procesul-verbal contestat se bucură de prezumția relativă de temeinicie, însă petenta a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal prin probatoriul administrat.

Astfel, instanța de fond a reținut că, în sarcina acesteia, s-a reținut fapta de a nu respecta prevederile referitoare la denumirea fiecărui bun livrat.

În acest sens, art. 10 lit. c din O.U.G. nr. 28/1999 prevede următoarele: Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: emiterea bonului fiscal conținând date eronate sau fără ca acesta să conțină toate datele prevăzute la art. 4 alin. (1).

Astfel, potrivit art. 4 alin 1 din O.U.G. nr. 28/1999 bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie să cuprindă cel puțin: denumirea și codul fiscal ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și _____________ ale aparatului; numărul de ordine; data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; prețul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.

Instanța de fond a reținut că, din înscrisurile depuse de către petentă (f 28 – 37), rezultă că bonurile fiscale emise în ziua efectuării controlului, 12.09.2014 cuprind mențiunile prevăzute de lege, fiind trecute denumirile mâncărurilor comercializate de către petentă.

În plus, din declarația martorului R_____ E______ A_____ rezultă că petenta comercializa mâncăruri gătite în cadrul festivalului Oktoberfest iar produsele aveau aplicată o etichetă la stand unde se menționa numele produsului, prețul, gramajul și ingredientele. Martorul a mai arătat că pe bonul fiscal era trecut numele produselor și prețul, nefiind trecute ingredientele produselor, iar pe bon prețul trecut era cel plătit efectiv, bonul fiind în conformitate cu ceea ce comandase.

Prin urmare, instanța de fond a reținut că bonurile fiscale emise de către petentă cuprindeau denumirea bunului livrat, acesta constând în felul de mâncare comandat de către client.

În ceea ce privește susținerea intimatei potrivit căreia petenta nu a codificat produsele aflate la vânzare, instanța de fond a reținut că bonurile emise de către aceasta menționează exhaustiv produsele vândute de întreprinderea individuală cu denumirea lor literară și nu sub formă de cod, mențiunile prevăzute de art. 4 alin 1 din O.U.G. nr. 28/1999 referindu-se la denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat, denumire ce se regăsește în cuprinsul bonului fiscal.

Astfel, petenta nu avea obligația de a insera în cuprinsul bonului fiscal ingredientele pe care le conține mâncarea vândută, faptul că a susținut prin plângerea contravențională că identificarea acestor ingrediente este imposibil de realizat neputând duce la concluzia recunoașterii faptei, așa cum a susținut intimata.

Pentru aceste motive, instanța de fond a apreciat că fapta reținută în sarcina petentei nu întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa.

Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat apel Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____ care solicită Tribunalului să constate că bonurile fiscale din 12.09, depuse la dosar, nu cuprind ingredientele mâncărurilor comercializate.

Potrivit p.v. de control din 12.09.2014 rezultă că intimata nu a calificat toate produsele aflate la vânzare, respectiv, la verificarea bonului fiscal acesta nu conține toate elementele de identificare a ingredientelor mâncărurilor.

Fapta săvârșită a fost descrisă prin elemente de fapt, în termeni concreți, aceasta constând în lipsa codificării produselor aflate la vânzare, bonul fiscal neconținând toate elementele de identificare a produselor vândute. Fapta săvârșită de reclamantă este prevăzută de art. 4 alin. 1 și art. 10 din O.U.G. nr. 28/1999.

Cu privire la proba testimonială cu martorul R_____ E______-A_____, apelanta consideră că este nepertinentă, inutilă și neconcludentă cauzei, deoarece nu se pot face completări sau precizări ale bonurilor fiscale prin declarații de martori.

Apelanta a solicitat proba cu înscrisuri, depunând p.v. de control nr. 6913/15.09.2014.

Apelul este scutit de plata taxei de timbru, conform art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin întâmpinare, intimata II M___ C_____ N_______ a solicitat respingerea apelului.

În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisul anexat cererii de apel.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate de apelanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____ și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins.

Conform p.v.c., intimata-petentă a fost sancționată contravențional pentru că nu respectă prevederile referitoare la denumirea fiecărui bun livrat. Aceasta este situația de fapt reținută prin actul contestat.

Prin motivele de apel se susține că, de fapt, bonul fiscal emis de intimată nu conținea toate elementele de identificare a produselor vândute, ceea ce echivalează cu o situație de fapt diferită.

Așa cum a reținut și instanța de fond, petenta a făcut dovada, prin proba cu înscrisuri, respectiv prin bonuri emise în ziua controlului, că nu se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa din moment ce rezultă din aceste bonuri că respectă dispozițiile art. 4 alin 1 din O.U.G. nr. 28/1999. Din art. 4 alin. 1 nu rezultă că, în cazul vânzării de mâncare, bonul ar trebui să conțină și ingredientele folosite pentru prepararea acelei mâncări. Dacă ar fi așa, ar însemna că toate restaurantele săvârșesc, în fiecare zi de activitate, contravenții.

Raportat considerentelor expuse, în temeiul art. 480 Cod Procedură Civilă, urmează a fi respins, ca nefondat, apelul declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____, cu sediul în B_____, ________________________. 7, în contradictoriu cu intimata-petentă I.I. M___ C_____ N_______, cu sediul în B_____, __________________. 77, împotriva Sentinței Civile nr. 3083/27.03.2015 a Judecătoriei B_____, pe care o păstrează.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

O_____ M______ M____ S_____ Ș_______

GREFIER,

C___ A_____

Tehnored. M.O./28.10.2015

Dact. C.A./29.10.2015

4 ex.

Judecător fond: D______ A____