R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, ______________________ nr. 35

Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx, e-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

SECTIA CIVILA

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1407/2015

Ședința publica din data de: 18 mai 2015

Instanța constituita din :

PREȘEDINTE: U___ G_______ M____ – judecător

Grefier: M_______ G_______

Pe rol fiind pronunțarea în cauza civilă formulată de petentul H__-T_____ I___ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, având ca obiect plângere civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 04.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru azi 18.05.2015 când în aceeași compunere, a hotărât următoarele.

INSTANȚA

Deliberând constată:

Asupra plângerii de față:

Prin plângerea formulată și înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 21 noiembrie 2014, petentul H__ T_____ I___ a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 16 noiembrie 2014 și exonerarea sa de la executarea sancțiunilor aplicate.

În motivarea plângerii, în esență, petentul a arătat că în data de 16 noiembrie 2014 se deplasa cu autoturismul proprietate personală pe DN 76 din direcția D___ spre B___, iar la ieșirea din localitatea Șoimuș circulația se desfășura pe o singură bandă datorită unor lucrări de reabilitate a drumului, fiind dirijată cu semafoare. A mai arătat că circulația se desfășura în coloană și că a traversat pe culoarea galbenă a semaforului electric.

A mai arătat că fapta reținută în sarcina sa nu reflectă realitatea de fapt și drept consecință nu se face vinovat de săvârșirea contravenției astfel cum a fost reținută.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

Petentul a anexat plângerii, în copie, procesul-verbal de contravenție contestat și dovada achitării amenzii.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent.

În motivarea întâmpinării, în esență a arătat că actul sancționator a fost întocmit de un polițist rutier, agent specializat în supravegherea traficului rutier, prezumat ca fiind cunoscător al dispozițiilor legale în materia OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar fapta a fost înregistrată cu un mijloc tehnic omologat, verificat metrologic și constatată de agentul rutier aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

În completarea susținerilor legalității procesului verbal, intimatul a mai precizat că acesta este întocmit cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de O.G. nr.2/2001, neexistând cauzele de anulare prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și conține toate informațiile ce pot servi la aprecierea gravității faptei, și, întrucât a fost încheiat de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, învestit cu autoritate publică, trebuie să i se recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, iar ca act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie.

În același scop, în continuare, intimatul a invocat mai întâi disp. art. 269 alin. 2 și art. 270 alin. 1 C.proc.civ. reținând din economia acestora că procesul verbal reprezintă un înscris autentic, că se bucură de o prezumție de autenticitate și validitate, astfel încât cel care îl folosește este scutit de orice dovadă, proba contrară, potrivit disp. art. 249 C.proc.civ. incumbându-i celui care îl contestă. Apoi, a făcut trimitere la art. 26 pct. 10 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, potrivit căruia, până la proba contrară, procesul verbal se bucură de prezumția relativă că faptele s-au petrecut așa cum sunt descrise în conținutul actului constatator, care emană de la un organ care are competență prin lege să constate și să aplice contravenții.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 205-208 Cod procedură civilă și prevederile OG 2/2001.

Intimatul a anexat întâmpinării: raportul agentului constatator și procesul-verbal contestat, în original.

În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Plângerea a fost formulată în termenul legal, potrivit art. 31 alin.1 din OG 2/2001, modificată și a fost legal timbrată cu o taxă judiciară de timbru în valoare de 20,00 lei, conform art. 19 din OUG nr.80/2013.

În cauză au fost încuviințate și s-au administrat probe cu înscrisuri.

Analizând plângerea de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 16 noiembrie 2014 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360,00 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 52 alin. 2 din HG 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 - reținându-se în sarcina acestuia că în data de 16 noiembrie 2014, ora 14,11 a condus autoturismul marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 7, din direcția D___-B___, iar când a ajuns la km 3+400 m, în zona în care circulația era dirijată cu semafoare din cauza reabilitării DN 76, nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric, traversând acel tronson de drum pe culoarea roșie a semaforului electric, aflat în funcțiune.

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale și, prin urmare, trebuiesc respectate întru totul cerințele formale ale actului de acuzare și sancționare, respectiv ale procesului-verbal de contravenție.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei actului sancționator, în prealabil, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia potrivit cu care nu ar fi comis fapta reținută în sarcina sa, respectiv nerespectarea culorii roșii a semaforului electric, nu au fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu declarația petentului.

Din contră, instanța constată că săvârșirea faptei reținută în sarcina petentului a fost constatată proprius sensibus de către agentul constatator și necontestată de pârât la momentul întocmirii actului sancționator, chiar dacă în mod circumstanțial acesta a recunoscut că a traversat intersecția pe culoarea galbenă a semaforului electric.

Potrivit art. 52 alin. 2 din HG 1391/2006- „(2) La semnalul de culoare roșie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat”, iar potrivit art. 53 din același act normativ când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecție nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2).

În aceste condiții, raportat la conduita rutieră impusă conducătorului auto prin dispozițiile legale menționate anterior, susținerile petentului în sensul că planează un dubiu întrucât a pătruns în intersecție pe culoarea galben a semaforului electric, nu pot conduce la aprecierea că petentul nu a comis fapta contravențională reținută în sarcina lui ori că prin manevra efectuată ar fi respectat întocmai normele de conduită în traficul rutier.

În concordanță cu art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002, nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

În aceste condiții, instanța apreciază că din probele administrate, procesul-verbal întocmit are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, iar sancțiunile aplicate se circumscriu dispozițiilor legale și sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei comise.

Este adevărat că potrivit art. 7 alin. 3 din OG 2/2001 instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.

Cum în cauză nu au fost dovedite asemenea circumstanțe, petentul aflându-se într-o situație identică cu a oricărui alt contravenient care nu respectă dispozițiile Codului rutier, nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestor contravenții. O soluție contrară ar genera o situație de inegalitate între petent, care ar ajunge astfel să nu respecte normele de conduită rutieră fără a fi sancționat, și alți conducători auto care respectă regulile de conduită în trafic.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța și-a format convingerea că petentul a comis fapta reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție, precum și faptul că, prin plângerea formulată, acesta a urmărit în special exonerarea sa de la executarea sancțiunii complementare privind suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă determinată.

Pentru cele ce preced, instanța apreciază că, respectând principiul proporționalității, plângerea formulată de petent este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petentul H__ T_____ I___, cu domiciliul în mun. D___, ____________________, __________, județul Hunedoara în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, cu sediul în municipiul D___, _______________________. 130, județul Hunedoara împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 16 noiembrie 2014.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria D___.

Pronunțarea soluției s-a făcut prin punerea acesteia la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi data de 18.05.2015.

Președinte, Grefier,

U___ G_______ M____ M_______ G_______

– concediu de odihnă, - concediu de odihnă

Semnează Președintele Judecătoriei D___ Semnează Grefier Șef–I____ D______

-judecător C____ F______ D_____

UGM/MG

4 ex./01.08.2015