ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:010.xxxxxx

SENTINȚA CIVILĂ NR. 409

Ședința publică din data de 04.02.2016

Președinte: P____-A____ A____

Asistenți judiciari: F______ M_____

G______ C_______

Grefier: N___ L_______ E____

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamantul M_____ C. I__, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în __________________________, _____________________, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, CUI RO xxxxxxx, JXXXXXXXXXXX, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul personal, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, care a fost comunicat părților, după care

Tribunalul pune în discuție raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare întocmit în cauză.

Reclamantul depune la dosar chitanța nr. xxxxxxx/1/09.12.2015, în cuantum de 451,70 lei, reprezentând onorariu provizoriu de expert, și, având cuvântul, arată că nu formulează obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, în raport de care înțelege să-și precizeze acțiunea promovată, în sensul că solicită a se constata că poate beneficia de încadrarea în condiții speciale pentru perioadele indicate în raportul de expertiză, precum și că nu are alte cereri de formulat.

Tribunalul ia act că părțile nu formulează obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, dar și că reclamantul și-a precizat acțiunea, și, constând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Reclamantul, având cuvântul în fond, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, conform concluziilor raportului de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, și obligării pârâtei la eliberarea adeverinței în acest sens, fără cheltuieli de judecată.

Tribunalul, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.XXXXXXXXXXXXX, la data de 24.08.2015, reclamantul M_____ I__ a chemat în judecata pe pârâta ____________________________ SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că, în perioada 20.07.xxxxxxxxxxxxx15, a lucrat efectiv 100% din programul de lucru, în locuri și condiții care pot fi încadrate în grupa I de muncă și să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în perioada 20.07.xxxxxxxxxxxxx15, a avut calitatea de salariat al societății pârâte și a lucrat în locuri și condiții de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă, în conformitate cu prevederile art. 1 din HG nr.559/1990 și Ordinul nr.50/1991.

Astfel, reclamantul a precizat că, în perioada în care a lucrat în incinta Halei Monobloc a societății, în calitate de electrician, în sectorul Elaborare, cuptoare cu arc, inducție medie frecventă și turnare continuă, a efectuat operațiuni de întreținere, exploatare, reparații, folosind materiale precum azbestul, termomicanita, sticlotextul etc., condițiile de muncă din sectorul elaborare (cuptoare) fiind cele mai dificile din societate, specifice metalurgiei, caracterizare prin praf, fumuri de turnătorie, gaze, zgomot, temperaturi foarte mari, fapt ce a condus și la îmbolnăvirea sa de silicoză și discopatie lombară.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Ordinului nr. 50/1990 al MMOS și art.3 din Decretul nr. 92/1976.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și expertiza tehnică în specialitatea organizarea muncii-salarizare, prin care să se stabilească în concret locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea, cu indicarea actului normativ avut în vedere la stabilirea grupei de muncă și a poziției din anexele la Ordinul nr. 50/1990.

În raport de motivele cererii de chemare în judecată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Astfel, referitor la solicitarea reclamantului de a se constata încadrarea în grupa superioară de muncă pentru toată perioada în care a desfășurat activitate în cadrul societății, respectiv 20.07.xxxxxxxxxxxxxxx15, pârâta a solicitat instanței să observe faptul că acțiunea este întemeiata pe dispozițiile Ordinului nr. 50/1990 care nu mai are aplicabilitate după data la care a fost abrogat prin art.198 din Legea nr. 19/17.03.2000, astfel că solicitarea de acordare a grupei superioare de muncă și după anul 2001 nu este întemeiată în drept.

În motivare, pârâta a arătat că fiecare salariat dorește să beneficieze de avantajele încadrării în grupe superioare de muncă (grupa I, II și condiții deosebite sau speciale), recurgând la orice acțiune de natură a-i crea o astfel de premiză, fără a avea în vedere modificările legislative în domeniu, dar problema încadrării în grupe de muncă trebuie analizată prin prisma modificărilor legislative apărute începând cu anul 1990 până în prezent (Ordinul nr. 50/1990 cu aplicabilitate până în aprilie 2001, HG nr. 261/2001 cu aplicabilitate până în anul 2007, HG nr. 246/2007 și Legea nr. 226/2007).

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de încadrare în grupa superioară de muncă, pentru întreaga perioadă în care a desfășurat activitate în cadrul societății, fără a ține cont de înscrisurile din carnetul de muncă, pârâta a menționat că, potrivit acestor înscrisuri, poziția 33, poziția 50 și 59 din carnetul de muncă, în această perioadă i s-a acordat grupa I de muncă, exceptând perioada detașării la altă unitate (06.07.xxxxxxxxxxxxx90), motiv pentru care consideră că solicitarea rămâne fără obiect.

Referitor la solicitarea reclamantului privind acordarea grupei de muncă pentru perioadele lucrate ulterior datei de 01.04.2001, pârâta a solicitat să se constate că, prin _____________________ Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, actele normative care au reglementat încadrarea în grupa I și a II-a au fost abrogate, iar după data de 01.04.2001 nu mai există o bază legală pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite în grupe superioare de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 19 din actul normativ menționat a fost emisă HG nr. 261/2001, privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.

Pârâta a subliniat că prevederile HG nr.261/2001 nu pot fi interpretate în sensul recunoașterii automate după data de 01.04.2001, pentru perioadele de activitate în grupa I/a II-a de muncă, ca fiind desfășurate în condiții deosebite de muncă. Prin hotărârea mai-sus menționată au fost abrogate reglementările privind încadrarea în grupele I și II de muncă, fiind stabilite criterii riguroase de încadrare în condiții deosebite.

Scopul acestor acte normative a fost de a determina angajatorii să aplice toate măsurile tehnico-organizatorice care se impun pentru ca acele locuri de muncă - definite inițial ca fiind condiții grele sau deosebite de muncă - să poată fi aduse la starea de normalizare a condițiilor de muncă.

De aceea, la nivelul societății a fost definitivat programul de investiții având drept scop îmbunătățirea condițiilor de muncă, a mediului ambiant, reducerea noxelor la fiecare loc de muncă etc.

Pentru exemplificare, pârâta a învederat că au fost achiziționate cuptoare noi, având sistem propriu de absorbție a noxelor, s-au modernizat instalațiile existente de absorbție a noxelor prin montarea unor dispozitive speciale, s-au racordat toate utilajele la aceste sisteme de absorbție a noxelor.

Pentru reducerea nivelului de zgomot au fost înlocuite toate compresoarele pentru producerea aerului comprimat cu compresoare din Italia și Suedia.

De asemenea, toate locurile de muncă au fost dotate cu instalații de ridicat, transpalete, cărucioare, poduri rulante cu comanda la sol care pot fi manevrate în condiții de siguranță și cu ușurință de salariați, în scopul diminuării efortului fizic în cadrul operațiunilor de manevrare a pieselor.

Instalațiile de absorbție a noxelor au fost proiectate pentru o producție lunară de 2000 t piese turnate, iar producția a scăzut permanent de la 800-900 t lunar la 80-90 tone, ceea ce denotă că nivelul noxelor a scăzut considerabil, situându-se sub procentul maxim admisibil. De la un consum de 2000 - 2500 t nisip lunar, cât se înregistra în perioada 1980 – 2000, s-a ajuns la un consum de 200 - 250 t, pe de o parte, datorită scăderii producției anuale, iar pe de altă parte, datorită achiziționării unei instalații de regenerare a nisipului din Anglia, care este dotată cu instalație de desprăfuire.

Tot pentru eliminarea pulberilor, nisipul se achiziționează în big-bags-uri de 1 tonă, în stare uscată, eliminându-se instalația de uscat nisip.

Pentru întărirea rezistenței organismului, în perioada 2000 – 2007, toți salariații, indiferent de locul de muncă, au beneficiat de o masă caldă gratuită la cantina societății, de antidot, unde se impunea, precum și de apă minerală sau ceai cald, în perioadele cu temperaturi extreme.

De altfel, în vederea obținerii autorizației de mediu, societatea a fost îndelung monitorizată de Agenția locală de Mediu Prahova și de Agenția Regională de Mediu Pitești, fiind obligată la efectuarea de analize lunare pentru a se constata nivelul noxelor. Aceste analize au fost efectuate de laboratoarele BIOSOL, care sunt acreditate RENAR și din care se constată că niciodată valorile maxime admise nu au fost depășite.

De asemenea, au fost efectuate determinări și de laboratorul specializat din cadrul Direcției de Sănătate Publică Prahova.

Ca urmare a realizării de către unitate a măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice pentru normalizarea condițiilor de muncă, în vederea prevenirii accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și în urma consultărilor cu reprezentanții sindicatului care au apreciat efortul financiar depus de unitate, societatea nu a mai nominalizat locuri de muncă ce pot fi încadrate în condiții deosebite sau speciale de muncă.

Având în vedere cele expuse, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În dovedirea susținerilor sale, pârâta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și de orice alte probe care vor fi necesare și/ sau vor rezulta din dezbateri și a depus la dosar: lista activităților din societate încadrate pe grupe de muncă, adresa G 43/1372 a MMPS, buletine de analiză.

La data de 30.10.2015, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, arătând că solicitarea sa de a se constata încadrarea în grupa superioară de muncă după data de 01.04.2001, respectiv încadrarea în condiții deosebite de muncă, este justificată de condițiile grele de muncă existente în societate și după această dată, activitatea desfășurată după data de 01.04.2001 având loc în aceleași condiții de muncă și cu aceiași factori de risc pentru care a beneficiat de grupa I de muncă în conformitate cu Ordinul nr. 50/1990 până la data de 01.04.2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 care, prin art. 198, a abrogat Ordinul nr. 50/1990.

Legea nr.19/2000 este legea specială care reglementează după data de 1.04.2001 modalitatea de încadrare în locuri de muncă cu condiții deosebite, sediul materiei fiind art. 19, potrivit căruia: în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților datorită gradului mare de expunere la risc; criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Sănătății; Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2) se va adopta în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I; locurile de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute la alin. (2); avizul Inspectoratului Teritorial de muncă este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de muncă in condiții deosebite.

În temeiul prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.

Potrivit art. 3 din HG nr. 261/2001: încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite se face în cadrul următoarei metodologii, alcătuită dintr-o succesiune recomandată de operațiuni specifice și care constau în: a) nominalizarea în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite și stabilirea criteriilor aplicabile pentru această încadrare, care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții salariaților, în cadrul Comitetului de securitate și sănătate în muncă, acolo unde acesta este înființat; expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii; efectuarea determinărilor de noxe profesionale, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1); buletinele de determinări trebuie să cuprindă cel puțin următoarele date: unitatea, secția, atelierul, locul de muncă, noxa profesională, valoarea măsurată, valoarea limită admisă, metodele de măsurare; solicitarea de către angajator de la instituțiile abilitate de Ministerul Sănătății și Familiei a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cuprinzând efectuarea controlului medical pentru personalul care lucrează în locuri de muncă în condiții deosebite, pentru determinarea răspunsului specific al organismului; efectuarea evaluării locurilor de muncă nominalizate la lit. a), care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții salariaților, în cadrul Comitetului de securitate și sănătate în muncă acolo unde acesta este înființat, conform anexei nr. 2 sau 3; stabilirea măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice de protecție a muncii corespunzător condițiilor de muncă și factorilor de mediu specifici locului de muncă; obținerea avizului inspectoratului Teritorial de muncă în conformitate cu prevederile art. 4; stabilirea locurilor de muncă în condiții deosebite în conformitate cu art. 19 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

În acest context, reclamantul a arătat că procedurile pentru încadrarea locurilor de muncă se realizează din inițiativa ambilor parteneri sociali, cu participarea unor specialiști experți în protecția muncii, cu avizul obligatoriu al Inspectoratului Teritorial de muncă, proceduri care trebuie finalizate în mod obligatoriu cu stabilirea locurilor de muncă în condiții deosebite prin contractul colectiv de muncă și nu i se poate imputa lipsa de diligentă a unității și a sindicatului, fiind evident că partenerii sociali (sindicatul și unitatea) nu s-au implicat în efectuarea procedurilor reglementate de lege pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, astfel că este necesar ca instanța de fond să verifice în concret dacă referitor la locul de muncă ocupat de reclamant în perioada 01.04.2001-2015 sunt îndeplinite condițiile prevăzute de H.G. nr. 261/2001 în vederea încadrării în condiții deosebite de muncă.

O atare analiză presupune în mod obligatoriu efectuarea unei expertize a locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii, în condițiile în care art. 3 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 261/2001 prevedea ca etapă de urmat expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii.

Reclamantul a susținut că apărările pârâtei trebuie înlăturate, întrucât îmbunătățirea condițiilor generale de muncă și obținerea autorizației de mediu realizate pe parcursul mai multor ani nu se substituie obligațiilor legale de respectare a metodologiei prevăzute de HG nr. 261/2001.

Pentru justa soluționare a cauzei, reclamantul a solicitat instanței să dispună efectuarea unei expertize de specialitate care să aibă ca obiect verificarea condițiilor de muncă în perioada 2001-2015, în vederea încadrării locului de muncă în condiții deosebite de muncă.

Totodată, reclamantul a solicitat instanței să dispună ca pârâta să depună la dosarul cauzei toate contractele colective de muncă după data de 01.04.2001, pentru a putea verifica existenta condițiilor de muncă și a sporurilor care s-au acordat salariaților.

La termenul de judecată din data de 03.12.2015, reclamantul și-a precizat acțiunea, arătând că solicită a se constata că poate beneficia de încadrarea în condiții speciale, pentru perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxx15, având în vedere că a fost încadrat în grupa I de muncă pentru perioada 20.07.xxxxxxxxxxxxx01.

În cauză, au fost încuviințate și administrate probele cu înscrisuri și cea cu expertiză în specialitatea organizarea muncii - salarizare, raportul fiind întocmit de expert N________ C______, cu privire la care părțile nu au formulat obiecțiuni.

Dup depunerea raportului de expertiză, reclamantul și-a precizat din nou acțiunea, în sensul că a solicitat recunoașterea condițiilor speciale pentru perioadele determinate de expertul desemnat în cauză.

Examinând cererea de chemare în judecată de față, actele și lucrările dosarului, prin prisma textelor de lege incidente în cauză și probele administrate, tribunalul retine următoarele:

Potrivit mențiunilor înscrise în carnetul de muncă al reclamantului, aflat în copie la filele 14-30, M_____ I__ si-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei ____________________________ SA, în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată, având următorul traseu profesional:

 În perioada 20.07.xxxxxxxxxxxxx80, în care fost electrician la Turnatoria O___;

 În perioada 01.08.xxxxxxxxxxxxx88, electrician Mecano-Energeti;

 În perioada 06.07.xxxxxxxxxxxxx90, a fost detașat la Rompetrol;

 În perioada 03.08.xxxxxxxxxxxxx95, cu meseria de electrician Mecano-Energetic;

 În perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxx96, electrician întreținere Hala;

 În perioada 01.07.xxxxxxxxxxxxx98, cu meseria de electrician Mecanic-Sef;

 În perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx03, cu meseria de electrician Mecano-Energetic;

 În perioada 01.05.xxxxxxxxxxxxx03, cu meseria de electrician Elaborare:

 în perioada 16.06.xxxxxxxxxxxxx05, cu meseria de electrician Mecano-Energetic;

 în perioada 09.09.xxxxxxxxxxxxx05, cu meseria de electrician Mecano-Energetic (contract pe perioada determinata);

 în perioada 09.10.xxxxxxxxxxxxx05, electrician Mecano-Energetic (contract pe perioada determinata);

 în perioada 09.12.xxxxxxxxxxxxx10, cu meseria de electrician Mecano-Energetic;

 în perioada 15.09.xxxxxxxxxxxxx10, cu meseria de electrician Mecano-Energetic (contract pe perioada determinata);

 în perioada 15.12.xxxxxxxxxxxxx11, cu meseria de electrician Mecano-Energetic.

Potrivit raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizre, întocmit în cauză de expert N________ C______, reclamantul a beneficiat încadrarea în grupa I de muncă, conform Ordinului nr.50/1990, Anexa 1, poz,25, procent 100%, recunoscută de angajator, pentru perioadele 20.07.xxxxxxxxxxxxx88 03.08.xxxxxxxxxxxxx94 01.01.xxxxxxxxxxxxx98 01.08.xxxxxxxxxxxxx01.

Tribunalul constată că reclamantul a îndeplinit următoarele sarcini de lucru specifice meseriei de electrician:

1. Reparații cuptoare

a) Cuptoare cu arc - se schimba izolația dintre brațul port electrod si stâlp de susținere, se schimba cablurile uzate de la rețeaua scurta, se schimba becurile uzate;

b)Cuptoare cu inducție - se schimba izolația de termomicanita dintre spirele inductorului, se înlocuiește izolația din sticlotextolit dintre poli si bobina inductorului, se înlocuiesc R.G.-urile cu bobinele arse, se înlocuiesc T.C.A. -urile din panoul de comanda al cuptorului, se înlocuiesc furtunurile de apa uzate si sparte

c)Cuptoare medie frecventa - se izolează bobina cu banda de sticla, se spală racitorii de apa, se spală circuitul interior al generatorului

d)Turnarea continuă - se schimba rolele de tragere, se schimba izolația bobinei inductorului, se schimba izolația cablurilor de la rețeaua scurta.

La reparația cuptoarelor sunt solicitări fizice, termomicanita înlocuita este ca o pulbere de sticla si este foarte dăunătoare sănătății. În plus, înainte de începerea lucrărilor de reparații se suflau instalațiile cu aer, de praful depus.

2. Întreținerea cuptoarelor

a)Cuptoare cu arc - în timpul funcționarii apar diverse defecte la acestea, care presupun intervenții urgente :

-înlocuirea pârghiilor ce prind electrozii unde temperatura boltii este foarte mare si fumul ce iese din cuptor este foarte toxic;

-se sparg furtunele de apa de Ia bacuri, economizoare, inelul de bolta unde apa este foarte calda si bolta are temperatura ridicata;

-la cuptoarele cu arc tensiunea la alimentare este 6 Kv, presiunea aerului 5-6 atmosfere.

b)Cuptoare cu inducție -se sparge spira, se dau polii la o parte, se sulfa apa din spira - aceste intervenții se fac atunci când cuptoarele sunt pline cu lichid unde temperatura este foarte mare, existând riscul ca acesta sa perforeze; se întrerup furtunele de inducție de la rețeaua scurta, apa este la temperatura mare, solicitările fizice sunt mari, temperatura la inductor si camera condensatorilor foarte ridicata.

Expertul a învederat faptul că, în sectorul elaborare, in timpul funcționarii cuptoarelor este praf, este fum, temperaturile sunt ridicate, exista radiații la cuptoarele cu arc, exista risc de electrocutare de la tensiunile mari produse de transformator ( rețeaua scurta, alimentarea spre cuptoare), curenții de aer sunt mari (geamurile clădirii sunt sparte). Cuptoarele au sistem de răcire cu apa. Temperatura lichidului din cuptoare este cuprinsa intre 1.000 - 1.700 grade Celsius.

Referitor la încadrarea în condiții speciale a activității reclamantului M_____ I__, solicitată prin acțiunea precizată, tribunalul observă că, după _____________________ Legii nr.19/2000, care a înlocuit grupele de muncă prin locuri de muncă în condiții speciale și, respectiv, în condiții deosebite, prin H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, s-a statuat că pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii: încadrarea locurilor de munca în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.

Metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale includea mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2003, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului Teritorial de munca pe raza căruia se află locul de muncă respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților O.; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților O. a locurilor de muncă nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit.d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin.1 lit.e.

Tribunalul reține și că prin HG.261/2001 au fost stabilite criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiții deosebite (abrogată ulterior prin Hg.246/2007), impunând o succesiune de operațiuni specifice care constau in:

nominalizarea în vederea încadrării locurilor de munca in condiții speciale se face de către angajator împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii;

solicitarea de verificare a activităților cuprinse in lista locurilor de munca in condiții deosebite, inițiata de angajator împreuna cu sindicatele, trebuie adresata inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia se afla locul de munca respectiv;

Inspectoratul teritorial de munca procedează la verificarea locurilor de munca nominalizate din punct de vedere al îndeplinirii masurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii;

este necesara expertizarea locurilor de munca ,1a solicitarea angajatorului, cu reprezentanții sindicatului sau cu responsabilul cu protecția muncii in vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați;

este obligatorie efectuarea expertizei medicale la solicitarea angajatorului;

este obligatorie efectuarea de determinări de noxe profesionale. Determinările de noxe se fac numai în prezenta inspectorilor de munca, certificând ca la data efectuării acestora s-au aplicat masurile tehnico organizatorice pentru normalizarea condițiilor de munca.

Angajatorul avea obligația depunerii următoarelor documente: lista angajaților care in luna precedenta si-au desfășurat activitatea in locuri de munca in condiții deosebite-lunar la Casa de Pensii; avizul inspectoratului teritorial de munca prin care se dovedește încadrarea locurilor de munca in condiții deosebite si lista cuprinzând categoriile profesionale care lucrează in aceste locuri de munca; procesul verbal întocmit de ITM Prahova cu specificația in clar ca au fost sau nu luate masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea si diminuarea riscurilor prevăzute in legislația de protecție a muncii; rezultatul expertizei tehnice prin care se confirma existenta unor factori de risc care nu pot fi înlăturați; procesul verbal întocmit pentru expertiza medicala.

Așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit în cauză, ce se coroborează cu întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtă, acest angajator nu a inițiat și nu a parcurs procedurile pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale sau deosebite.

Practic, este lesne de observat că niciuna dintre etapele arătate mai sus nu a fost parcursă, simplele susțineri ale reclamantului neputând atrage încadrarea locului său de muncă în condiții speciale, în absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzută de H.G. nr.1025/2003. Tocmai de aceea, tribunalul va înlătura și concluziile expertului desemnat în cauză, potrivit cărora M_____ I__ și-a desfășurat activitatea în condiții speciale, atât timp cât pârâta nu a obținut vreun aviz pentru încadrarea unor activități/locuri de muncă în asemenea condiții.

Tribunalul observă faptul că salariații pârâtei aveau posibilitatea ca, în contextul atitudinii de pasivitate a angajatorului, să sesizeze sindicatul reprezentativ pentru demararea procedurii de avizare de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, demers pe care aceștia nu l-au realizat.

În aceste circumstanțe, contestarea făcută de reclamant referitoare la greșita încadrare a activității sale din perioadele 01.04.xxxxxxxxxxxxx05 și 09.09.xxxxxxxxxxxxx06, ca fiind desfășurată în condiții normale de muncă, este lipsită de temeinicie și nu este de natură să conducă la admiterea acțiunii.

Prin urmare, în baza art.266 și următoarele din Codul Muncii, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta, ca fiind neîntemeiată.

În baza art.453 Cod procedură civilă, cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că nu s-au solicitat asemenea cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul M_____ C. I__, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în __________________________, _____________________, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, CUI RO xxxxxxx, JXXXXXXXXXXX, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova, ca fiind neîntemeiată.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Prahova.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2016.

Președinte, Asistenți Judiciari,

P____ - A____ A____ F______ M_____ G______ C_______

Grefier,

N___ L_______ E____

operator de date cu caracter personal nr.5595

red. P.A.A./tehnored. S.L.F.

4 ex./26.02.2016