Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Anulare proces verbal de contravenție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal

DECIZIA NR. 76 A

Ședința publică din 22 ianuarie 2016

Președinte – R_____ M______

Judecător – U________ M______

Grefier – A____ E____

Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta Direcția Județeană de Drumuri și Poduri B_______ – ____________________, județul B_______, în contradicrtoriu cu intimata petentă _______________ – la C__ Av. A_____ V_____ din Bacău, __________________________________________, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 1403 din 6.02.2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat Apartaschivei A___ - pentru apelanta Direcția Județeană de Drumuri și Poduri B_______ și avocat L____ D______ pentru intimata intimata petentă _______________.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, în temeiul art. 131 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, Tribunalul verificându-și, din oficiu competența, se declară competent din punct de vedere general, material și teritorial, în soluționarea cauzei.

Avocat Apartaschivei A___ depune la dosar împuternicire.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra apelului și acordă părților prezente cuvântul asupra acestuia.

Avocat Apartaschivei A___ solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței primei instanțe în sensul respingerii plângerii contravenționale. Precizează că acel contract de comodat nu a fost prezentat decât în instanță, în momentul administrării probei. Arată instanței că aparatul era verificat metrologic, astfel că apărările petentei nu pot fi reținute.

Avocat L____ D______ solicită respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală. Arată că legea specifică expres persoanele ce pot fi sancționate contravențional; contractul de comodat din cauză a fost înregistrat la Registrul Auto Român, așa cum s-a făcut pentru fiecare mașină de transport, iar procesul verbal trebuia emis pe numele conducătorului auto.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile asupra apelului.

T R I B U N A L U L

Deliberând, asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1403 din 6.02.2015 Judecătoria B_______ a admis plângerea contravențională formulată de petenta ___________________., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B_______ și a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției _______, nr. 0401 din data de 10.06.2013 și măsurile dispuse prin acesta.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Petenta a fost sancționată prin procesul-verbal de constatare a contravenției contestat, cu amendă contravențională în cuantum de 25.000 lei, reținându-se în sarcina sa că a fost identificat numitul D_____ I__, conducătorul auto al societății petente, conducând autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, depășind masa totală admisă pe axe, faptă prevăzută de art. 41 alin. 1 din O.G. 43/1997.

Sub aspectul legalității, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petenta nu a indicat motive de nulitate relativă.

Cât privește temeinicia, instanța de fond a reținut că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

De asemenea, instanța de fond a reținut că din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă persoana care a fost înscrisă în documentele de transport, iar potrivit contractului depus la fila 31 se observă că autovehiculul surprins în trafic cu depășirea limitelor maxime de greutate este folosit de comodatarul ____________________. Așadar responsabilitatea în ceea ce privește respectarea obligațiilor sus-menționate revine comodatarului începând cu data încheierii contractului respectiv 22.04.2013, astfel încât la data constatării faptei petenta nu putea fi subiect activ a contravenției reținute în sarcina sa.

Față de argumentele de fapt și de drept expuse, instanța a apreciat că procesul-verbal este netemeinic, motiv pentru care a admis plângerea contravențională și a anulat procesul-verbal contestat.

Împotriva acestei sentințe, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri B_______ a declarat apel, pe care a criticat-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, apreciind că a fost dată cu nerespectarea dispozițiilor legale.

În dezvoltarea motivelor de apel, menționează apelanta că soluția pronunțată de judecătoria B_______ contravine disp. art. 41 alin. 10 din O.G 43/1997, care arată cu claritate că, în situația în care operatorul de transport sau persoana care folosește autovehiculul nu poate fi identificată, responsabilitatea revine proprietarului vehiculului.

In concret, arată apelanta că nu există nici un indiciu care să conducă la ideea că agentul constatator ar fi identificat un alt utilizator decât cel sancționat în cauză, sens în care solicită a se observa că petenta nu face dovada unei situații de fapt contrare decât cea reținută de agentul constatator în cuprinsul actului de constatare al contravenției, procesul-verbal bucurându-se de o prezumție de legalitate și temeinicie care nu poate fi răsturnată decât prin proba contrară.

Mai mult, apărările petentei potrivit cu care nu sunt elemente de certitudine nici privitoare la modul de determinare de către organul de control a masei pe fiecare osie, datorită condițiilor improprii de cântărire, ori potrivit cu care repartizarea încărcăturii ar fi fost făcută în mod greșit de expeditorul mărfii, conducătorul auto fiind în imposibilitate de a constata nereguli cu privire la această repartizare, nu sunt date în cauză, întrucât legea nu distinge, reglementând o răspundere generală a transportatorului în cazul reținerii unei astfel de contravenții.

Mai mult, aceste măsurători au fost făcute cu instrumente verificate metrologic, ale cărui constatări nu pot fi puse sub semnul îndoielii, pe o suprafață plană, adecvată măsurătorilor, în speță paltforma unui drum județean.

Arată apelanta că, în mod nejustificat, apreciază instanța de fond că procesul verbal este temeinic întocmit, câtă vreme nu exista posibilitatea identificării persoanelor menționate la pct.a și b al art.41 alin.10 din O.G 43/1997. Sub aspect procedural, cercetarea judecătorească în materie contravențională este reglementată de codul de procedură civilă. Este statuat în practica civilă a instanțelor faptul că obiectul probei îl constituie elementul de dovedit pentru a demonstra existenta unui drept subiectiv civil si a obligației corelative. Formează astfel, obiect al probei toate împrejurările - acte ori fapte juridice - care sunt izvoare ale raporturilor juridice concrete, dar nu pot constitui obiect ai probei fapteie negative nedefinite, nefiind posibiia dovedirea lor, ca atare.

Mai mult, procesul-verbal în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. în acest sens, este de remarcat că în jurisprudența CEDO se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu, contrare Convenției.

Apreciază apelanta că este fără putiința de tăgadă că agentul constatator nu putea să știe la momentul constatării (nici conducătorul auto nu a indicat o astfel de situație în momentul formulării de obiecțiuni si nici chiar petenta cu ocazia formulării plângerii contravenționale) că vehiculul respectiv era utilizat de o altă persoană decât proprietarul său.

Pentru toate aceste considerente apreciază apelanta că procesul-verbal nu poate fi considerat lipsit de temeinicie, la momentul respectiv neputând fi identificat alt contravenient decât cel sancționat în cauză.

Intimata intimata petentă _______________ nu a depus întâmpinare la dosar.

Verificând, conform disp. art. 479 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul apreciază că prima instanță a reținut corect situația de fapt și a dat o justă apreciere a probatoriului administrat.

Este adevărat că în ceea ce privește forța probantă a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, în practica judiciară se reține în mod constant că acesta se bucură de prezumția de legalitate, ce are caracter relativ și poate fi răsturnată prin proba contrară făcută de cel care contestă adevărul celor consemnate în cuprinsul său.

În speță, fiind vorba de constatările personale ale agentului constatator, acestea se bucură și de prezumția de veridicitate , prezumție ce are caracter relativ si putea fi răsturnată prin proba contrară administrată de către petentă.

Apreciază tribunalul că, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că prin probele administrate în cauză (contractul de închiriere încheiat între societatea petentă și ____________________ ) petenta a reușit să facă dovada unei situații de fapt diferită de cea reținută în actul sancționator, răsturnând prezumția de temeinicie a actului atacat. Astfel, așa cum corect a reținut și prima instanță, începând cu data încheierii contractului de împrumut, a autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, respectiv 22.04.2013, responsabilitatea în ceea ce privește respectarea obligațiilor prevăzute de art. 41 alin. 1 din O.G. 43/1997 revine comodatarului, în speță ____________________. Față de această împrejurare, apreciază tribunalul că în mod corect prima instanță a reținut că la data constatării faptei 10.06.2013, petenta _______________ nu mai putea avea calitatea de subiect activ a contravenției reținute în sarcina sa.

Față de aceste aspecte, tribunalul reține că motivul de apel vizând greșita interpretare a prevederilor art. 41 din O.G. nr. 43/1997 nu este incident în cauză.

Cu privire la motivele de apel vizând modalitatea de constatare a faptei și conținutul constitutiv al contravenției, tribunalul, față a reținerea lipsei calității de subiect activ al contravenției a _______________, apreciază că nu se mai impune cercetarea lor.

Constatând că nu sunt date alte motive de apel din cele de ordine publică ce ar putea fi invocate și de instanță din oficiu, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă tribunalul va respinge ca nefondat, apelul declarat de apelantul Direcția Județeană de Drumuri și Poduri B_______ împotriva sentinței civile nr. 1403 din 6.02.2015 a Judecătoriei B_______, pe care o va păstra ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta Direcția Județeană de Drumuri și Poduri B_______ – ____________________, județul B_______, în contradicrtoriu cu intimata petentă _______________ – la C__ Av. A_____ V_____ din Bacău, _________________________. 2, ____________, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 1403 din 6.02.2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 22 ianuarie 2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

R_____ M______ U________ M______ A____ E____

Red. U.M/16.02.2016

Jud. C____ A__ M____

Dact. A.E.

Ex. 2