R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 80

Ședința publică din data 15 ianuarie 2016

Instanța constituită din:

P_________: G______ M_____

JUDECATOR: B______ A______ M________

GREFIER : C_______ E____ M_______

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de apelanta – intimată C.N.A.D.N.R, cu sediul în sector 6, București, ______________. 401A, împotriva sentinței civile nr. 9753 din data de 04 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – petentă ______________________, cu sediul în Ploiești, Mărășești, nr. 261, _____________, județul Prahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este motivat.

Instanța față de actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare pe cererea de apel.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la data de 09.02.2015 sub numărul de mai sus, petenta ______________________ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________, nr. xxxxxxx din data de 10.12.2014, în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. S.A.

În motivarea plângerii, petenta a învederat faptul că procesul-verbal este lovit de nulitate întrucat nu poarta semnatura olografa a agentului constator.

Legal citat, intimatul nu s-a prezentat în instanță, însă a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia tardivitatii formularii plangerii, iar pe fond a solicitat respingerea plângerii contravenționale, apreciind că procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit. Totodată, a depus și documentația ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal.

Prin sentința civilă nr. 9753 din data de 04 septembrie 2015, Judecătoria Ploiești a admis plângerea contravențională formulată de petenta V_______ O_____ SRL în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. și a anulat procesul – verbal _______ 14 nr. xxxxxxx din data de 10.12.2014, pentru următoarele considerente:

La data de 10.12.2014 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________, nr. xxxxxxx prin care s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că în data de 05.09.2014 autovehiculul categoria D, apartinand petentei, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX a circulat pe D.N.1, în localitatea Albesti, fără a deține rovinietă valabilă.

Pentru aceste motive, contestatoarei i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 1750 de lei.

Sub aspectul legalității, instanța reține că, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

Din formularea textului legal și din posibilitatea constatării din oficiu a nulității rezultă că în cazul lipsei vreuneia dintre aceste mențiuni sancțiunea aplicabilă este nulitatea absolută a procesului-verbal, fără a fi necesară dovedirea vreunei vătămări.

În ceea ce privește semnătura aplicată procesului-verbal contestat, instanța constată următoarele:

Prin decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României la data de 25.03.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a), alin. 2 și 3 din acest act normativ și „transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

În cauză, instanța constată că procesul-verbal contestat a fost întocmit și semnat în format electronic, însă comunicat persoanei sancționate pe suport de hârtie, care nu poartă semnătura olografă a agentului constatator.

Făcând aplicarea art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și văzând dezlegarea dată problemei de drept judecate prin decizia amintită, obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial al României, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă și aplicabilă în prezenta cauză, instanța constată că procesul-verbal _______ 14 nr. xxxxxxx din data de 10.12.2014 este lovit de nulitate absolută, pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel organul constatator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,susținând în esență că în mod eronat instanța de fond nu a reținut că potrivit art.7 și art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 obligația de plată revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau care, după caz poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. Se solicită admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței și pe fond, respingerea plângerii contravenționale. Se mai arata ca, in cuprinsul OG nr. 15/2002, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012, nu este prevazut un termen de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale, sens in care, cu privire la aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale prin procesul-verbal contestat, se aplica dispozitiile OG nr. 2/2001. Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Potrivit art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 3 din LEGEA nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012, În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

In cauza de fata, procesul-verbal de contraventie nu a fost incheiat si comunicat in termenul de 30 de zile calculat de la data savarsirii faptei.

La momentul savarsirii faptei, precum si la cel al intocmirii procesului verbal atacat, OG 15/2002 nu continea aceasta prevedere, fiind aplicabile dispozitiile art. 13 alin. 1 si 14 din OG 2/2001, potrivit carora “aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei” si “executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.

Tribunalul mai retine ca, potrivit art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Dispozitiile art 12 din OG nr. 2/2001, conform carora legea contraventionala mai favorabila se aplica retroactiv numai in anumite situatii( respectiv -1-Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ;-2- Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. In cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.) nu pot fi insa interpretate in sensul ca numai in acele cazuri legea contraventionala mai favorabila devine aplicabila retroactiv. In realitate, ca urmare a revizuirii din anul 2003 a Constitutiei, textul art. 15 din Constitutie a fost completat prin introducerea principiului aplicarii retroactive a legii contraventionale mai favorabile, fara ca dispozitiile art. 12 din OG nr. 2/2001 sa fie la randul lor completate in raport de noile prevederi constitutionale. Totusi, art. 15 alin 2 din Constitutie este direct aplicabil ori de cate ori legiuitorul adopta norme care stabilesc si sanctioneaza contraventii in conditii mai favorabile decat in trecut, prevederile nou introduse urmand sa fie aplicabile si proceselor aflate pe rol.

Tribunalul constata ca prevederile art. 9 alin. 3 teza a II-a, introduse prin L 144/2012, se subsumeaza notiunii de lege contraventionala, avand in vedere ca reglementeaza un alt termen de prescriptie a raspunderii contraventionale.

Potrivit dreptului comun (art. 13 alin 1 si alin 2 din OG nr. 2/2001), termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale este de 6 luni de la data savarsirii faptei, iar in cazul contraventiilor continue de 6 luni de la data constatarii faptei.

Se constata de asemenea, abrogarea dispozitiilor art. 8 alin 3, alin 3¹ si alin 6 din OG nr. 15/2002.

In consecinta, tribunalul retine incidenta in cauza a prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, dispozitiile legii contraventionale mai favorabile aplicandu-se si faptelor savarsite anterior intrarii in vigoare a L 144/2012.

In cauza de fata, tribunalul constata ca procesul verbal de contraventie desi a fost intocmit in termen 6 luni de la momentul savarsirii faptei (termenul comun de prescriptie a raspunderii contraventionale), nu a fost incheiat in termenul de prescriptie nou introdus prin legea nr. 144/2012, acela de 30 de zile de la momentul savarsirii faptei, astfel incat la data incheierii sale contravenientul nu mai raspundea contraventional, fiind implinit termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale.

Se mai constata ca procesul-verbal de contraventie nu cuprinde semnatura agentului constatator.

Potrivit dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

Avand in vedere regimul juridic al nulitatii absolute reglementat de art. 178 alin. 1 c. pr. civ., conform caruia nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, precum si faptul ca procesul-verbal de contraventie este un act administrativ constatator, tribunalul constata ca procesul-verbal de contraventie contestat in prezenta cauza nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, astfel ca este lovit de nulitate.

Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei __________________________ adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice.

Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic.

In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica.

In temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.

Asadar, legiuitorul a prevazut expres ca actul in format electronic ce poarta o semnatura electronica extinsa este asimilat unui act sub semnatura privata, insa acesta este destinat exclusiv folosirii in sistemul electronic.

Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede ca: „inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.”

Ca atare, legiuitorul instituie conditia recunoasterii actului in forma electronica de cel caruia i se opune pentru ca acesta sa aiba acelasi efect juridic ca actul autentic.

In baza dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Semnatura electronica este definita de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare”.

Semnatura electronica extinsa este definita de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.”

Din analiza dispozitiilor legale citate se desprinde concluzia ca semnatura electronica nu se poate atasa decat unui inscris in forma electronica. Ca atare, ea nu poate fi aplicata pe un inscris aflat pe suport hartie.

Se mai retine ca, prin decizia nr.6, pronuntata în dosarul nr. 14/2014, ICCJ a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

In raport de aceste considerente, in baza art. 480 cod de procedura civila, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta – intimată C.N.A.D.N.R, cu sediul în sector 6, București, ______________. 401A, împotriva sentinței civile nr. 9753 din data de 04 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – petentă ______________________, cu sediul în Ploiești, Mărășești, nr. 261, _____________, județul Prahova, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2016.

PREȘEDINTE,

G______ M_____

JUDECĂTOR,

B______ A______ M________

GREFIER,

C_______ E____ M_______

RED. GM / TEHNORED.CEM/ 2EX/ 22.01.2016

d.f. XXXXXXXXXXXXX - Jud. Ploiești

j.f. – M_____ T_____

Operator de date cu caracter personal 5595