R O M Â N I A

TRIBUNALUL SIBIU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ nr. 246

Ședința publică de la 25 .04.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M____ O____

JUDECĂTOR:A_____ V_____ Sebeșn

JUDECĂTOR: T______ M____

Grefier: M____ M________

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei C_________ administrativ și fiscal privind recursul formulat de recurenta C____ I___, petent C____ I___- LA S_____ CABINETULUI DE AVOCAT TOMȘIȚ TEODO în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN SIBIU, împotriva sentinței civile nr. 272/27.03.2013 a Judecătoriei Săliște , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei,de către grefierul de ședință,după care ;

Cauza a fost dezbătută în ședința publică din 18.04.2014 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi , încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar se constată următoarele:

I Circumstanțele cauzei.

1. Obiectul acțiunii.

Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 7 august 2012, la Judecătoria A___ I____ și la data de 25 octombrie 2012 la Judecătoria Săliște, ca urmare a declinării competenței prin sentința civilă nr.3379/11.09.2012 de Judecătoria A___ I____, petentul C____ I___ a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al județului Sibiu, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:

- în principal, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxxx din 02.08.2012, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 630 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.121 alin.(1) din H.G. nr.1391/2006 și,

- în subsidiar, anularea procesului verbal ori înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu avertisment.

2.Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării plângerii contravenționale.

În motivarea plângerii contravenționale petentul a arătat în esență că, aparatul cu care s-a măsurat viteza, montat pe auto XXXXXXXX, nu poate forma convingerea cu privire la conformitatea acestora cu adevărul, având în vedere dispozițiile Normei de metrologie legală NML 021-05, pct.5 și dispozițiile art.16 alin.(1) și ale art.17 din O.G. nr.2/2001, de natură atrage nulitatea procesului verbal prin lipsa mențiunilor privind locul săvârșirii contravenției, a restricției de viteză pentru locul respectiv, numărului de kilometri/oră cu care a fost depășită această limită de viteză, a datelor de identificare a cinemometrului radar utilizat.

În drept, s-au invocat prevederile O.G. nr.2/2001.

3.Apărările intimatei.

Intimatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii contravenționale, arătând că, starea de fapt descrisă prin procesul verbal corespunde realității.

4. Hotărârea instanței de fond.

Prin sentința civilă nr.272din 27.03.2013 a Judecătoriei Săliște, s-a dispus respingerea plângerii contravenționale.

5. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de fond.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sub aspectul legalității nu cuprind mențiuni de natură a atrage aplicarea sancțiunii nulității, acesta cuprinzând elementele prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001.

În ceea ce privește motivele de anulabilitate a procesului verbal de constatare și sancționare, instanța de fond a apreciat că intimatul a făcut dovada legalității măsurătorilor care stau la baza constatării săvârșirii contravenției, a sistemului de autotestare automată la pornire a aparatului radar, a verificării metrologice, a atestatului profesional al organului constatator, prin documentele depuse la dosarul cauzei.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a constatat că, susținerea petentului cu privire la viteza menționată în cuprinsul procesului verbal este infirmată de înregistrarea pe suport informatic depusă la dosar, prin care se face dovada că acesta circula în localitatea Apoldu de Sus, unde exista restricție la 50 km/h, cu o viteză de 103 km/h, organul constatator aplicând în mod corect dispozițiile art.4.2 din NML 021-05.

6. Recursul formulat de petent.

Recurentul critică, pentru motivele prevăzute la art.304 ind.1 și art.304 pct.9 Cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii în întregime a plângerii contravenționale.

În dezvoltarea motivului de recurs recurentul a invocat faptul că instanța de fond nu a interpretat corect probele de la dosar și normele legale aplicabile în speță.

Recurentul a invocat faptul că, motivele de nulitate relativă invocate în susținerea cererii de anulabilitate a procesului verbal de constatare și sancționare, nu pot fi înlăturate pentru motivul că, nu este necesară menționarea modelului, tipului, seriei și numărului aparatului radar, prin faptul că acesta a fost montat pe mașina cu număr XXXXXXXXX.

Recurentul reiterând argumentele din plângerea contravențională privind lipsa mențiunilor privind locul săvârșirii contravenției, a restricției de viteză pentru locul respectiv, numărului de kilometri/oră cu care a fost depășită această limită de viteză, a datelor de identificare a cinemometrului radar utilizat, îngrădește dreptul petentului de a-și proba nevinovăția, ceea ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea în întregime a actului.

În ceea ce privește argumentele instanței de fond cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare, recurentul a arătat că prin raționamentul instanței vizând eroarea maximă tolerată se impune petentului să dovedească că a avut o viteză mai mică, în condițiile în care ar fi trebuit să se rețină incidența principiului in dubio pro reo.

7. Apărările intimatului.

Intimatul, prin reprezentant, a solicitat respingerea recursului.

II. Considerentele instanței de recurs.

Criticile formulate de recurentul intimat nu sunt fondate.

Potrivit procesului verbal de constatare și sancționare ________ nr.xxxxxxx din 02.08.2012, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 630 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.121 alin.(1) din H.G. nr.1391/2006, constând în faptul că la data de 02.08.2012, ora 15:05, a condus autoturismul marca Audi cu nr. înmatriculare XXXXXXXXXX, pe DN1 localitatea Apoldu de Sus, fiind filmat cu paratul radar montat pe auto XXXXXXXX, cu o viteză de 103 km/h.

Procesul verbal de constatare a contravenției este un act administrativ de constatare ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege și care beneficiază doar în privința stării de fapt de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate până la proba contrară (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.183/2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr.780 din 06.11.2003).

În ceea ce privește forța probantă a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, deși nu este prevăzută de O.G. 2/2001, totuși puterea doveditoare este lăsată al aprecierea judecătorului, deci va avea valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit, făcând dovada până la proba contrară.

Prin urmare, toate constatările făcute personal de către agentul constatator inserate în procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de probă admis de lege.

Rezultă deci că, cel care contestă acest act administrativ trebuie să dovedească prin probe nelegalitatea sa ca act juridic sau netemeinicia lui, ca urmare a verificării îndeplinirii condițiilor legale pentru angajarea răspunderii contravenționale, răsturnând deci prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.

În cauza I___ P__ c/a României (cererea nr. xxxxx/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeană a avut din nou ocazia de a analiza aplicabilitatea garanțiilor specifice materiei penale, prevăzute de art. 6 din Convenție, în domeniul contravențional, precum si modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat prezumția de nevinovăție a petentului.

Curtea a concluzionat in sensul ca amenda aplicată în temeiul O.U.G. nr. 195/2002 și suspendarea dreptului de a conduce se includ în sfera acuzației în materie penală.

Această calificare impune pentru instanță obligația de a asigura în proces funcționarea efectivă a tuturor garanțiilor impuse de art. 6 din Convenție, îndeosebi a celor care privesc contradictorialitatea, nemijlocirea, dreptul la apărare, precum și prezumția de nevinovăție care, fără a avea o valență absolută, este în strânsă legătură cu prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator.

Așadar, Curtea nu înlătură prezumția de legalitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impune echilibrul ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate si validitate a procesului-verbal de contravenție.

Recurentul nu a contestat starea de fapt reținută de instanța de fond și nici concluziile cu privire la criteriile avute în vedere la reindividualizarea faptei contravenționale.

Susținerea recurentului cu privire la greșita apreciere vizând mențiunile necesar a fi înscrise în cuprinsul procesului verbal și a căror lipsă atrage anulabilitatea acestuia ca efect al încălcării dreptul petentului de a-și proba nevinovăția, nu este fondată, instanța de fond, cu referire la dispozițiile legale aplicabile, a analizat fiecare mențiune apreciată ca fiind lipsă statuând în final, în mod judicios cu privire la respectarea cerințelor prevăzute de art.16 din O.G. nr.2/2001, de către organul constatator.

Argumentul recurentului cu privire la lipsa dovezii privind locul de amplasare a autoturismului cu cinemometru în mod judicios a fost înlăturat ca nefiind fondat de către instanța de fond, întrucât procesul verbal menționează cu claritate locul săvârșirii faptei prin precizarea sectorului de drum pe care s-a realizat înregistrarea vitezei autovehiculului condus de recurent.

În ceea ce privește valoarea probatorie a înregistrării pe CD se reține că, înregistrarea efectuată potrivit dispozițiilor art.3.5.1 din Ordinul nr.301/2005, modificat prin Ordinul nr.187/2009 (publicat în Monitorul Oficial al României nr.546/06.08.2009) al Biroului Român de Metrologie, privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021 - 50 ,,aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre),, cuprinde elementele impuse a fi obligatorii prin această dispoziție legală, respectiv mențiunea datei și orei la care a fost efectuată măsurătoarea, valoarea vitezei măsurate și imaginea autovehiculului din care poate fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

Întrucât aceste cerințe minim obligatorii, impuse în cazul constatării contravențiilor, conform art.109 alin.(2) din O.U.G. nr.195/2002 au fost respectate, în mod judicios instanța de fond a apreciat că probele administrate constituie probe de vinovăție.

Prin dispozițiile O.U.G. nr.195/2002 și H.G. nr.1391/2006 au fost instituite reguli de circulație pentru participanții la trafic de natură a impune un comportament corespunzător pe drumurile publice menit să asigure desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației pe drumurile publice, pentru ocrotirea vieții integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.

Or, recurentul trebuia să cunoască, având în vedere textul dispoziției legale, menționate în procesul verbal de contravenție care era acțiunea sau omisiunea care angaja răspunderea sa contravențională în acest domeniu.

Pentru aceste considerente, Tribunalul apreciază ca nefondată critica recurentei, motiv pentru care va respinge recursul și va menține sentința instanței de fond ca fiind legală și temeinică, în temeiul art.312 alin.(1) teza II Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurentul C____ I___ împotriva sentinței civile nr. 272 din 27 martie 2013 a Judecătoriei Săliște, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.04.2014.

Președinte, Judecător, Judecător,

M____ O____ A_____ V_____ S______ T______ M____

Grefier,

M________ M____

Red. M.O. 05.07.2014

List. .M.M. 24.07.2014

2.ex.

J.F. A. D______

Jud. Săliște