Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentința nr. 1062/2014

Ședința publică din 09 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_______ B_________

Judecător D_____ S______

Grefier L______ C____

Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 26.11.2014 în judecarea apelului declarat de apelanta intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania S.A. împotriva sentinței civile nr. 467 din 11.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent B____ C_________.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită,din ziua dezbaterilor.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 26.11.2014, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față.

Prin sentința civilă nr. 467 din 11.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul B____ C_________, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/02.12.2013 în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.

A fost anulat procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/02.12.2013.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut faptul că prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx/02.12.2013 întocmit de C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.- Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare 250 lei, conform art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 cu modificările și completările ulterioare, reținându-se în sarcina sa că la data de 13.11.2013, ora 15:12, vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului, a fost depistat circulând pe DN 65 km.15+550 m în localitatea Pielești, județul D___, fără a deține rovinietă valabilă.

Procesul verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa contravenientului sau a martorilor, întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei SIEGMCR, conform prevederilor art. 9 alin. (2) și (3) al O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Împotriva procesului-verbal de contravenție, în termen legal, s-a formulat prezenta plângere de către petent.

Potrivit art. 8 alin.(1) din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.

Potrivit art. 7 din O.G. 15/2002 „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare si a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar in cazul utilizatorilor străini, aceasta revine in exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Instanța a reținut că prin art. 1 alin. 1 lit. b) din același act normativ legiuitorul a înțeles prin noțiunea de utilizatori „persoanele fizice sau juridice înscrise in certificatul de înmatriculare, care au in proprietate sau care, după caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule înmatriculate in România, denumite in continuare utilizatori romani, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise in certificatul de înmatriculare, care au in proprietate sau care, după caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule înmatriculate in alte state, denumite in continuare utilizatori străini”.

În speță, instanța a constatat că prin contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit (fila 9) petentul a înstrăinat la data de 15.12.2011 (deci anterior constatării faptei contravenționale) numitei V___ M_______ I______ vehiculul marca Dacia 1310, ___________ xxxxxx, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX.

Potrivit adresei nr.9433/13.12.2013 emisă de Primăria comunei Țânțăreni (fila 6), autoturismul marca Dacia 1310, ___________ xxxxxx, a fost radiat din evidențele fiscale la data de 16.12.2011, conform contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 15.12.2011 între vânzător B____ C_________ și cumpărător V___ M_______ I______.

Potrivit art.11 alin.(4)din OUG 195/2002, “In cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu in evidentele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni si emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat sa solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, in termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.”

Din textul legal invocat rezultă că noul proprietar are obligația de a solicita transcrierea dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la dobândirea acestui drept autorității competente care eliberează un nou certificat de înmatriculare.

Astfel, începând cu data de 15.12.2011, noul proprietar al autoturismului, V___ M_______ I______, avea obligația de a efectua demersurile arătate anterior.

S-a constatat că disp. alin. 4 al art. 11 din OUG 195/2002 au fost introduse la data de 29.06.2007, prin OUG 69/2007, iar art. 24 alin. 2 lit. d) din Ordinul 1501/2006 a avut în vedere conținutul articolului 11 din OUG 159/2002, în forma existentă până la modificarea sa prin OUG 63/2006 sau prin OUG 69/2007.

Forma actuală a actului normativ care a impus emiterea Ord. 1501/2006 conduce la concluzia că art. 24 alin. 2 lit. d) a devenit desuet și că nu mai poate produce efecte în ce privește obligația fostului proprietar de a cere radierea autovehiculului.

În sensul celor reținute anterior vor fi interpretate și disp. art. 17 alin. 2 din OUG 195/2002 (în forma modificată prin OUG 63/2006) referitoare la obligația noului proprietar de a solicita efectuarea operațiunilor prevăzute de art. 11 alin. 4 din OUG 195/2002.

Nu s-a putut reține săvârșirea faptei contravenționale de către petent, chiar dacă acesta mai figurează înscris în certificatul de înmatriculare al autoturismului, deoarece datele furnizate agentului constatator conform art. 3 din OG 15/2002 nu au fost actualizate din vina noului proprietar.

Interpretarea dată noțiunii de utilizator în art. 1 lit. b din OG 15/2002 privește îndeplinirea cumulativă a ambelor calități, atât aceea de persoană înscrisă în certificatul de înmatriculare, cât și care are în proprietate autovehiculul înscris în România.

În speță, începând cu data de 15.12.2011, petentul B____ C_________ nu mai avea în proprietate autovehiculul din înregistrarea făcută de intimată, situație care nu mai impunea acestuia obligația de plată a taxei prevăzute de OG 15/2002.

Împrejurarea că datele furnizate de Serviciul înmatriculări nu au fost actualizate din vina noului proprietar este de natură a înlătura culpa celor două autorități în întocmirea datelor, dar nu poate conduce la concluzia încheierii unui proces-verbal de contravenție legal și temeinic.

Pentru considerentele expuse, instanța a admis plângerea și a dispus anularea procesului-verbal de contravenție contestat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania S.A. care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În expunerea motivelor de apel precizează faptul că înscrierea în cartea de identitate a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prev. de dispozițiile OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui.

Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sancționează cu impozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.

Atâta timp cât petentul figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări , și nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din OG 15/2002 și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.

Petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele sau și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate.

Cum petentul nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției mai sus menționate, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravențională în sarcina acestuia s-a angajat conform OG 2/2001 și OG 15/2002.

Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței în sensul menținerii sancțiunii amenzii aplicate intimatului petent prin procesul verbal contestat.

În drept și-a întemeiat prezentul apel pe dispozițiile art. 466 și următoarele NCPC iar în temeiul art. 223 NCPC a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 28.10.2014 intimatul petent B____ C_________ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.

Consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect situația de drept și de fapt, sens în care soluția pronunțată de temeinică și legală.

Solicită respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței instanței de fond.

În temeiul art. 411 pct. 2 NCPC solicită judecarea cauzei în lipsă.

Verificând temeinicia sentinței apelate în raport de criticile formulate prin cererea de apel și procedând la o nouă judecată pe fond a cauzei în raport de dispozițiile art.466 și următoarele N.C.P.C., având în vedere caracterul devolutiv a apelului, precum și faptul că prin cererea de apel apelanta nu a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond ci modificarea sentinței acesteia în sensul respingerii plângerii și menținerii procesului verbal, tribunalul va constata întemeiat apelul și în consecință va proceda la admiterea acestuia, schimbarea sentinței în sensul respingerii plângerii, având în vedere următoarele considerente:

Prin sentința Judecătoriei Tg.Cărbunești ce face obiectul prezentului apel a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul B____ C_________ și anulat procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/02.12.2013.

Criticile aduse prin cererea de apel de către apelanta intimată vizează netemeinicia sentinței în sensul că instanța în mod eronat a interpretat disp. art. 7și 8 din OG 15/2002 precum și actul dedus judecății.

Aceste critici sunt fondate în contextul în care din analiza dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu cele cuprinse în art. 1 din OG 15/2002 reiese cu claritate că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator a autoturismului indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.

Astfel,în speță este evident că petentul atâta timp cât figurează ca și proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare cât și în evidențele Serviciului Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta este responsabil pentru achitarea rovinietei, având calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional.

Petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor tocmai pentru opozabilitate, lipsa de diligență a acestuia privind transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției mai sus menționate îl face direct răspunzător pentru neachitarea rovinietei.

Împrejurarea că petentul a vândut autoturismul nu are relevanță atâta timp cât în certificatul de înmatriculare al autoturismului calitatea de deținător al acestuia o are petentul întrucât legiuitorul a încriminat această contravenție raportat la calitatea deținătorului, respectiv a celor care utilizează rețelele de drumuri naționale, astfel că, înstrăinarea autoturismului altei persoane fără ca acest autoturism să fie radiat din baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor nu are relevanță în ceea ce privește stabilirea răspunderii contravenționale conform art. 7 din OG 15/2002.

Astfel, în opinia tribunalului, criticile apelantei cu privire la modul de interpretare de către instanța de fond a dispozițiilor legale cuprinse în OG 15/2002 sunt întemeiate motiv pentru care în baza art. 476 rap. la art. 480 C.pr.civ. va admite apelul, ca schimba sentința în sensul că va admite în parte plângerea și va înlocui sancțiunea aplicată prin procesul verbal de contravenție cu sancțiunea avertisment făcând aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 care prevăd criteriile la stabilirea sancțiunii în sensul că aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, să țină seama de împrejurările în acer a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia , de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Un alt argument este acela că, orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii.

Mai mult, așa cum a reținut și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, sancțiunile juridice nu constituie mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania S.A., cu sediul în București, ___________________. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 467 din 11.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent B____ C_________, domiciliat în ______________________________.

Schimbă sentința în sensul că admite în parte plângerea și înlocuiește sancțiunea aplicată prin procesul verbal de contravenție cu sancțiunea avertisment.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Decembrie 2014.

Președinte, L_______ B_________		Judecător, D_____ S______
	Grefier, L______ C____

Red.L.B./Tehnored.L.C.

J.fond. L.M.P______

4 ex./07 Ianuarie 2015