Acesta document este finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDHND:2016:001.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA HUNEDOARA

Hunedoara, ____________________, jud. Hunedoara

Operator de date cu caracter personal nr. 8253,

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 281/2016

Ședința publică din 17.02.2016

Completul constituit din

Președinte: I____ P____

Grefier: S__________ I______

Pe rol fiind judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe petenta B______ B____ E____ în contradictoriu cu intimatul C_____-C______ STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ-CESTRIN, având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx/09.11.2015

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Pentru formularea concluziilor și a apărărilor, instanța lasă cauza la a doua strigare.

La reapelarea cauzei nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care: Instanța, având în vedere că este primul termen de judecată, procedând potrivit dispozițiilor art. 131 al. 1 C. pr. civ. și art. 10/1 din OG nr. 15/2002 față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

Instanța încuviințează, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 258 alin. (1) și art. 255 alin. (1) C. pr. civ., considerând-o pertinentă concludentă și utilă soluționării cauzei.

Nemaifiind alte cereri și, față de probatoriul existent la dosar, instanța în baza disp. art. 394 C.pr.civ. reține cauze în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de XXXXXXXXXX, petenta B______ B____ E____ a solicitat, în contradictoriu cu intimata C_____, anularea procesului verbal de contravenție ________>R15 nr. xxxxxxx/XXXXXXXXXX.

În motivare a arătat, în esență că, a vândut autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX cumpărătoarei C_____ L_____-N_______ la o dată anterioară faptei reținute prin procesul verbal.

În dovedirea acțiunii, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu disp. art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.

La data de XXXXXXXXXX, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind nefondată, menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal, întrucât acesta îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr.15/2002 coroborat cu O.G. nr.2/2001. De asemenea a arătat că acest contract produce efecte juridice doar între părți, neputând fi opus terților. În continuare a învederat că în temeiul art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul nr. 1501/2006, petenta avea obligația radierii din circulație a vehiculului în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului în proprietatea altei persoane. Mai mult, a susținut că din moment ce noul proprietar nu a făcut demersurile necesare, acest lucru nu poate fi imputat CESTRIN.

În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Ordinul M.T.I nr. 769/2010 - Normele metodologie pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Sub aspectul probatoriului instanța, în temeiul art. 258. rap. la art. 255 C. proc. Civ, a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar apreciind că este admisibilă și de natură să ducă la soluționarea cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________>R15 nr. xxxxxxx/XXXXXXXXXX (fila 4), încheiat de un agent constatator din cadrul intimatei COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – C______ de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) și sancționate de art. 8 alin. (3²) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că, în data de 06.07.2015, ora 09:10, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX aparținând petentei a circulat pe DN67B km 6+600m, Tg. Cărbunești, fără a deține rovinietă valabilă.

În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.

Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și domiciliul contravenientei, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura olografă a agentului constatator.

Cu privire la temeinicia procesul verbal contestat, instanța constată că această condiție nu este îndeplinită pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare (în forma de la data săvârșirii presupusei contravenții), fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin. (3²), în Anexa nr. 2, de la 250 lei la 500 lei.

Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin. (2), începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit. (e), acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”

Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.

Interpretarea textului de mai sus este în sensul că pentru a avea calitatea de utilizator, potrivit OG nr. 15/2002, este necesar a fi îndeplinite 2 condiții :

-persoana fizică sau juridică să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare;

-persoana fizică sau juridică să aibă în proprietate sau care, după caz, să poată folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.

Neîndeplinirea uneia dintre aceste condiții atrage lipsa calității de utilizator a persoanei fizice sau juridice în discuție.

Analizând conținutul procesului verbal contestat, raportat la contractul de vânzare cumpărare din data de XXXXXXXXXX (fila 10) care a dobândit dată certă la data de 02.07.2015 prin modalitatea prevăzută de art. 278 alin. (1) pct. 3 (fila 6), instanța reține că petenta a fost sancționată contravențional, în calitate de utilizator al autovehiculului XXXXXXXXX, deși în momentul săvârșirii contravenției, respectiv data de XXXXXXXXXX, acesta nu deținea calitatea de utilizator al autovehiculului mai sus menționat, astfel cum această noțiune este definită prin dispozițiile legale mai sus menționate.

Astfel, prin contract de vânzare cumpărare din data de XXXXXXXXXX - fila 10, petenta în calitate de vânzător și C_____ L_____-N_______, în calitate de cumpărător, au convenit ca dreptul de proprietate al autovehiculului înmatriculat sub numărul XXXXXXXXX să se transmită către C_____ L_____-N_______. Se reține că data convenției este XXXXXXXXXX (momentul când contractul a dobândit dată certă în baza art. 278 alin. (1) pct. 3 C__), iar pentru valabilitatea transferului dreptului de proprietate nu este instituită nicio altă condiție, fiind suficient acordul părților.

Având în vedere toate aceste elemente, instanța apreciază că la data săvârșirii contravenției numita C_____ L_____-N_______ era deja proprietar al autovehiculului cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, iar petentei nu îi incumba obligația de plată a rovinietei prevăzute de art.7 din OG nr.15/2002.

Contractul de vânzare-cumpărare a unui autovehicul este un contract consensual, valabil încheiat prin simplul acord de voință al părților, nefiind necesar ca manifestarea de voință a părților să îmbrace o formă specială, pentru a produce efecte juridice civile. Astfel, art. 1674 din Codul civil prevede că „cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă.”

Emiterea contractului ad probationem și realizarea acordului de voință dintre părțile contractante este suficient pentru transmiterea dreptului de proprietate. Forma scrisă a contractului este necesară doar pentru realizarea formalităților de înmatriculare și nu afectează cu nimic validitatea contractului de vânzare cumpărare.

Procedura de radiere și înmatriculare în circulație a autovehiculelor, reglementată prin O.G. nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, H.G. nr. 610/2002 privind cartea de identitate a vehiculului, Instrucțiunile Ministerului de Interne, Finanțelor și Transporturilor de aplicare, nr. XXXXXXXXXXXXX/1993 și de Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare, presupune totuși existența unui înscris constatator care să probeze transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, în vederea operării acestuia în cartea de identitate a vehiculului.

Din coroborarea dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 12 din Instrucțiunile nr. XXXXXXXXXXXXX/1993 de aplicare a H.G. nr. 610/1992 și art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordinul nr. 1.501/2006, rezultă că obligația de transcriere a transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul incumbă noului proprietar al autovehiculului, în speță C_____ L_____-N_______, neputându-se reține vreo culpă în sarcina petentei, ca fost proprietar, în neefectuarea acestor formalități.

Apărarea intimatei în sensul că în temeiul art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul 1501/2006 proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 zile de la data: trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane nu poate fi reținută în speță. Astfel, această obligație revine doar proprietarilor vehiculelor înregistrate, astfel cum sunt definite prin disp. art. 23 din acest ordin, nu și celor înmatriculate, la care se face referire în capitolul II al acestui ordin.

Pentru a putea fi antrenată răspunderea contravențională este necesar existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Astfel, în măsura în care acțiunea sau inacțiunea sancționabilă nu îi aparține, este exclusă răspunderea sa.

Petenta nu poate fi ținută a răspunde pentru fapta ilicită al altei persoane respectiv cumpărătorul, cât timp legea nu pune în sarcina sa efectuarea formalităților de publicitate respectiv radierea autovehiculului din evidențe.

Mai mult decât atât este de notorietate că la vânzarea autovehiculelor vânzătorul remite cumpărătorului în original toate actele autovehiculului (carte de identitate, certificat de înmatriculare), mergând pe ideea bunei credințe a acestuia în ceea ce privește înmatricularea ulterioară a autovehiculului, ceea ce determină imposibilitatea radierii ulterioare din evidențe a autovehiculului de către vânzător.

Este o sarcină mult prea grea, a-i pretinde vânzătorului să efectueze formalitățile de radiere și reînmatriculare (care presupune anumite cheltuieli, cu taxe specifice) în condițiile în care legea pune în sarcina cumpărătorului efectuarea acestor formalități.

Nu în ultimul rând inopozabilitatea înstrăinării, ce ar putea fi eventual invocată, este o noțiune de drept civil, iar materia dreptului contravențional reglementează sancțiuni aplicate subiecților de drept pentru fapte ilicite cu scopul preveniri comiterii unor noi fapte ilicite, răspunderea contravențională apropiindu-se, prin ilicit, mai mult de răspunderea penală. Așadar, nu se poate face analogie între opozabilitatea în materie civilă și materia contravențională.

Faptul că singura verificare pe care o face intimata este să consulte o bază de date (o verificare destul de sumară) și nu face și alte demersuri pentru a identifica utilizatorul reprezintă o deficiență a intimatei și nu poate fi imputată petentei.

Mai mult decât atât și din punct de vedere al elementelor constitutive contravenției îi lipsește elementul subiectiv, respectiv vinovăția, în oricare din formele sale.

Așa cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin mai multe decizii ( ex. Decizia nr.670/2009, Decizia nr.506/2010), nu se poate aplica o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acestuia.

Vânzătorul nu poate anticipa că cel care a cumpărat autovehiculul nu-l va înmatricula și nu va achiziționa rovinietă. Reaua credință a cumpărătorului nu este un element care să atragă răspunderea vânzătorului. Răspunderea este esențialmente personală în materie contravențională.

În plus, de la data vânzării autovehiculului și până la data săvârșirii contravenției au trecut doar 4 zile, timp în care îi era imposibil petentei să depună diligențe pentru ca cumpărătorul să își înmatriculeze autoturismul pe numele său.

Având în vedere toate aceste elemente, precum și faptul că singurul temei al răspunderii contravenționale este săvârșirea unei contravenții, raportat și la împrejurarea că la data constatării contravenției petenta nu avea calitatea de utilizator al autovehiculului cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, instanța apreciază că nu poate fi angajată răspunderea contravențională a petentei conform art. 8 din OG 15/2002, întrucât acesta nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.

În consecință, instanța urmează să admită plângerea formulată și să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ________>R15 nr. xxxxxxx/XXXXXXXXXX (fila 4) înlăturând sancțiunile aplicate prin acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petenta B______ B____ E____, cu domiciliul în Municipiul Hunedoara, Bld. Dacia nr. 15, _____________, _____________, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A., Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în municipiul București, _____________________. 401A, sector 6.

Anulează procesul verbal _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 09.11.2015 și exonerează petenta de sancțiunea amenzii aplicate prin acesta.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Hunedoara.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.02.2016.

PreședinteGrefier

I____ PETRUSCHONBERGER I______

Red./Tdac. IP /18.02.2016/ 5 ex.