ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Cod ECLI - ECLI:RO:TBPHV:2016:010.xxxxxx

SENTINȚA CIVILĂ NR. 397

Ședința publică din data de 04.02.2016

Președinte: P____-A____ A____

Asistenți judiciari: F______ M_____

G______ C_______

Grefier: N___ L_______ E____

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamanta C______ M______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în Câmpina, _____________________, nr. 19, ______________, ___________________, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, CUI RO xxxxxxx, JXXXXXXXXXXX, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că nu s-au depus la dosar: dovada achitării onorariului provizoriu de expert stabilit în sarcina de plată a reclamantei, în cuantum de 400 lei, raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, care a fost comunicat părților, și o notă de ședință de către expert N________ C______, prin care arată că reclamanta nu a făcut dovada achitării integrale a onorariului de expert, după care

Tribunalul constată că raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare a fost comunicat părților, iar acestea nu au formulat obiecțiuni, după care, din oficiu, invocă excepția lipsei de interes al reclamantei în promovarea acțiunii pentru perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx82, pe care, în baza art. 248 alin 3 cod proc. civilă, o unește cu fondul cauzei, apreciind că pentru soluționarea acesteia sunt necesare analiza și administrarea acelorași dovezi ca și pentru soluționarea în fond a pricinii.

Tribunalul, analizând cererea formulată de expert N________ C______, apreciază că volumul de muncă necesar întocmirii expertizei specialitatea organizarea muncii salarizare este corespunzător sumei achitate de reclamantă, respectiv 400 lei, astfel că reduce cuantumul onorariului provizoriu de expert de la suma de 500 lei la suma de 400 lei, după care, constatând că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept și, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.XXXXXXXXXXXXX, la data de 03.07.2015, reclamanta C______ M______ a chemat în judecata pe pârâta ____________________________ SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că, în perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx09, a lucrat efectiv 100% din programul de lucru, în locuri și condiții care pot fi încadrate în grupa I de muncă și să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx09, a avut calitatea de salariat al societății pârâte și a lucrat în locuri și condiții de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă, în conformitate cu prevederile art. 1 din HG nr.559/1990 și Ordinul nr.50/1991.

Astfel, reclamanta a precizat că, în perioada în care a lucrat în incinta Halei Monobloc a societății, în calitate de inginer metalurg, a participat la operațiuni tehnologice pentru obținerea pieselor turnate, condițiile de muncă fiind specifice sectorului metalurgic, condiții grele de muncă, cu grad ridicat de pericol și expuneri la pulberi, praf, noxe etc.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Ordinului nr. 50/1990 al MMOS și art.3 din Decretul nr. 92/1976.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și expertiza tehnică în specialitatea organizarea muncii-salarizare, prin care să se stabilească în concret locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea, cu indicarea actului normativ avut în vedere la stabilirea grupei de muncă și a poziției din anexele la Ordinul nr. 50/1990.

În raport de motivele cererii de chemare în judecată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Referitor la solicitarea reclamantei de a se constata încadrarea acesteia în grupa superioară de muncă pe toata perioada în care a desfășurat activitate în cadrul societății, respectiv 29.09.xxxxxxxxxxxxxxx09, pârâta a solicitat instanței să observe faptul că acțiunea este întemeiată în baza Ordinului 50/1990 care nu mai are aplicabilitate după data la care a fost abrogat prin art.198 din Legea 19/17.03.2000, solicitarea de acordare a grupei superioare de muncă și după anul 2001 nefiind întemeiată în drept.

În motivare, pârâta a arătat că fiecare salariat dorește să beneficieze de avantajele încadrării în grupe superioare de muncă (grupa I, II și condiții deosebite sau speciale), recurgând la orice acțiune de natură a-i crea o astfel de premiză, fără a avea în vedere modificările legislative în domeniu, dar problema încadrării în grupe de muncă trebuie analizată prin prisma modificărilor legislative apărute începând cu anul 1990 până în prezent (Ordinul nr. 50/1990 cu aplicabilitate până în aprilie 2001, HG nr. 261/2001 cu aplicabilitate până în anul 2007, HG nr. 246/2007 și Legea nr. 226/2007).

Potrivit alin.1 pct.1 din Ordinul 50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 1, iar potrivit pct.2 al aceluiași ordin, în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2. Astfel, în anexa 2 din Ordinul nr. 50/1990 republicat, la punctul 143 sunt cuprinse "Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din unitățile aparținând Departamentului Industriei Metalurgice, necuprinse în grupa I de muncă, stabilite în consiliile de administrație ale acestora și aprobate de conducerea departamentului.”

Totodată, potrivit art. 6 din Ordinul 50/1990 "nominalizarea persoanelor ce se încadrează în grupele I și II de muncă se face de conducerea unităților, împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.).

În urma apariției Ordinului nr. 50/1990, la nivelul societății s-a constituit comisia mixtă formată din reprezentanții angajatorului și organizația sindicală, cea mai autorizată să cunoască condițiile concrete de muncă ale fiecărui salariat, care a analizat fiecare loc de muncă din unitate și care a întocmit Lista activităților și locurilor de muncă ce se încadrează în grupe de muncă, listă aprobată de Ministerul Industriilor. În baza acestei liste, s-a trecut la încadrarea fiecărui salariat în grupa I sau a II-a de muncă, avându-se în vedere activitatea desfășurată, locul de muncă, perioada lucrată în locul de muncă respectiv (timpul de expunere la noxe).

În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a se constatat încadrarea în grupa superioară de muncă pentru întreaga perioadă în care a desfășurat activitatea în cadrul societății, pârâta a solicitat să se constate că nu are bază legală, raportat la cele expuse anterior.

În speță, pârâta a arătat că reclamanta a desfășurat activitate în unitatea sa ca inginer, în secțiile de producție și în atelierul de proiectare, astfel că încadrarea în grupa de muncă se face având în vedere locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea, astfel: în perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxxxx82 a desfășurat activitate ca inginer metalurg în cadrul secției Linii ușoare, beneficiind de grupa I de muncă; în perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxxxx01 a fost corect încadrată în grupa a II-a de muncă, deoarece a desfășurat activitate ca inginer în cadrul Serviciului P.P.U.P., în cadrul Serviciului proiectare și în cadrul Serviciului Tehnic, încadrare care este conformă cu nominalizarea efectuată de comisia de încadrare în grupa de muncă.

Aceste activități au fost corect încadrate în grupa I și a II-a de muncă raportat la prevederile Ordinului 50/1990 și a Listei activităților din societate ce se încadrează în grupe de muncă, listă care a fost aprobată de Ministerul Industriilor, iar înscrisul din Carnetul de muncă dovedește acestea (poz. 14 pag. 11 pentru grupa I și poz.60 pag.28 pentru încadrarea în grupa II). Potrivit art. 1 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă: "carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta".

Concluzionând, pârâta a apreciat că solicitarea acesteia de a i se schimba încadrarea din grupa a II-a în grupa superioară de muncă pentru întreaga perioadă nu are susținere, deoarece nu a desfășurat permanent activitate în secțiile de producție care se încadrează în grupa I de muncă.

Referitor la solicitarea reclamantei privind acordarea grupei de muncă pentru perioadele lucrate ulterior datei de 01.04.2001, pârâta a solicitat să se constate că, prin _____________________ Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, actele normative care au reglementat încadrarea în grupa I și II au fost abrogate, iar reclamanta solicită schimbarea în grupa superioară cu speranța că, și pentru perioada de după data de 01.04.2001, grupa I/a II-a de muncă vor fi automat recunoscute și asimilate locurilor de muncă cu condiții speciale/deosebite.

Pârâta a învederat instanței că după data de 01.04.2001 nu mai există o bază legală pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite în grupe superioare de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 19 din actul normativ menționat a fost emisă HG nr. 261/2001, privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.

Pârâta a menționat că, în ciuda faptului că HG nr. 261/2001 prevede la art. 15 că activitățile încadrate în grupa I și a II-a de muncă până la data de 01.04.2001 sunt considerate activități desfășurate în condiții deosebite, respectiv speciale, acest fapt nu poate fi interpretat în sensul recunoașterii automate a acestor activități, după data de 01.04.2001, ca fiind desfășurate în condiții deosebite de muncă.

Prin hotărârea mai sus menționată au fost abrogate reglementările privind încadrarea în grupele I și II de muncă, fiind stabilite criterii riguroase de încadrare în condiții deosebite. Această reglementare a avut ca scop eliminarea încadrării în condiții de muncă prin normalizarea condițiilor de muncă.

De aceea, la nivelul societății a fost definitivat programul de investiții având drept scop îmbunătățirea condițiilor de muncă, a mediului ambiant, reducerea noxelor la fiecare loc de muncă etc.

Pentru exemplificare, pârâta a învederat că au fost achiziționate cuptoare noi, având sistem propriu de absorbție a noxelor, s-au modernizat instalațiile existente de absorbție a noxelor prin montarea unor dispozitive speciale, s-au racordat toate utilajele la aceste sisteme de absorbție a noxelor.

Pentru reducerea nivelului de zgomot au fost înlocuite toate compresoarele pentru producerea aerului comprimat cu compresoare din Italia și Suedia.

De asemenea, toate locurile de muncă au fost dotate cu instalații de ridicat, transpalete, cărucioare, poduri rulante cu comanda la sol care pot fi manevrate în condiții de siguranță și cu ușurință de salariați, în scopul diminuării efortului fizic în cadrul operațiunilor de manevrare a pieselor.

Instalațiile de absorbție a noxelor au fost proiectate pentru o producție lunară de 2000 t piese turnate, iar producția a scăzut permanent de la 800-900 t lunar la 80-90 tone, ceea ce denotă că nivelul noxelor a scăzut considerabil, situându-se sub procentul maxim admisibil. De la un consum de 2000 - 2500 t nisip lunar, cât se înregistra în perioada 1980 – 2000, s-a ajuns la un consum de 200 - 250 t, pe de o parte, datorită scăderii producției anuale, iar pe de altă parte, datorită achiziționării unei instalații de regenerare a nisipului din Anglia, care este dotată cu instalație de desprăfuire.

Tot pentru eliminarea pulberilor, nisipul se achiziționează în big-bags-uri de 1 tonă, în stare uscată, eliminându-se instalația de uscat nisip.

Pentru întărirea rezistenței organismului, în perioada 2000 – 2007, toți salariații, indiferent de locul de muncă, au beneficiat de o masă caldă gratuită la cantina societății, de antidot, unde se impunea, precum și de apă minerală sau ceai cald, în perioadele cu temperaturi extreme.

De altfel, în vederea obținerii autorizației de mediu, societatea a fost îndelung monitorizată de Agenția locală de Mediu Prahova și de Agenția Regională de Mediu Pitești, fiind obligată la efectuarea de analize lunare pentru a se constata nivelul noxelor. Aceste analize au fost efectuate de laboratoarele BIOSOL, care sunt acreditate RENAR și din care se constată că niciodată valorile maxime admise nu au fost depășite.

De asemenea, au fost efectuate determinări și de laboratorul specializat din cadrul Direcției de Sănătate Publică Prahova.

Ca urmare a realizării de către unitate a măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice pentru normalizarea condițiilor de muncă, în vederea prevenirii accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și în urma consultărilor cu reprezentanții sindicatului care au apreciat efortul financiar depus de unitate, societatea nu a mai nominalizat locuri de muncă ce pot fi încadrate în condiții deosebite sau speciale de muncă.

Având în vedere cele expuse, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În dovedirea susținerilor sale, pârâta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și de orice alte probe care vor fi necesare și/ sau vor rezulta din dezbateri și a depus la dosar: lista activităților din societate încadrate pe grupe de muncă, adresa G 43/1372 a MMPS, buletine de analiză.

La data de 22.09.2015, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, arătând că, pentru o prezentare cât mai clară a motivelor care au determinat-o să solicit încadrarea activității sale în grupa I de muncă și pentru a evidenția rea-voința pârâtei în acordarea acestui drept justificat, solicită împărțirea activității sale profesionale în două perioade: perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx01 și perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxx09.

Pentru prima perioadă, reclamanta a precizat că reprezentantul legal al pârâtei nu are niciun drept să facă comentarii nefavorabile la adresa sa, pentru simplul motiv că nu figura pe listele cu salariații IPT Câmpina, așa cum se numea TC Orion pe atunci.

Așadar, reclamanta consideră că solicitarea pârâtei de respingere a cererii sale de încadrare în grupa I de muncă, pe perioada lucrată în turnătorie între 29.09.1980 și 01.04.2001, perioadă în care reprezentantul legal actual și cei care au participat la întocmirea întâmpinării nu și-au desfășurat activitatea în această unitate metalurgică, deci nu cunosc condițiile în care și-a desfășurat activitatea, este categoric nefondată.

În opinia reclamantei, susținerea cauzei sale pentru intervalul 1980 -2000 poate fi făcută ținând cont de realitățile perioadei comuniste, prin raportare la condițiile ostile din turnătorie, importante fiind doar producțiile record de piese turnate și nu oamenii.

Reclamanta, după terminarea Facultății de Metalurgie, Secția Turnatorie (Institutul Politehnic București) a fost repartizată la Întreprinderea de Piese Turnate Câmpina (actuala TC Orion).

Organizațiile politice existente - P.C.R. , Sindicatele , U.T.C., conducătorii sectoarelor de activitate îndoctrinați cu doctrina comunistă și pregătiți temeinic la „Ș_____ G________” erau

foarte vigilenți în obținerea privilegiilor, ipocrizia depășise orice limite, iar în acest context ierarhia era bine stabilită, după zelul manifestat pentru cauza comunistă, după simpatii, cunoștințe, gradul de rudenie, sacoșele date unor persoane sus-puse etc., adevărata valoare profesională nefiind luată în considerare.

Privilegiile, inclusiv grupele de muncă, erau împărțite după poziția în ierarhie și nu a existat o preocupare reală sau o concretizare a vreunei măsuri menite să îmbunătățească condițiile de muncă în care salariații își desfășurau activitatea în secțiile de producție.

Daca s-ar putea face un bilanț al celor care au avut de suferit și au contactat boli grave de pe urma noxelor inhalate în turnătorie, acesta ar exprima o situație foarte tristă.

Producțiile de mii de tone de piese pe lună însemnau și cantități enorme de noxe inhalate de oamenii din hala de producție.

În calitate de inginer metalurg, reclamanta avea de îndeplinit sarcini precise, în cadrul secției.

La începutul carierei, reclamanta a avut un program clar de pregătire în secție, conform căruia trebuia să treacă prin toate etapele: muncitor, șef de echipă, maistru, inginer.

În raport de întâmpinarea depusă de pârâtă la dosar, cu referire la susținerea privind distribuirea grupelor de muncă, realizată de conducerea unității, împreună cu sindicatele, reclamanta a arătat că sindicatele nu prezintă credibilitate, având în vedere că au furat patrimoniul creat prin contribuția membrilor săi, iar pârâta nu a menționat de P.C.R., care dicta cum să se facă această împărțeală, cu mențiunea că nu a fost membră a acestui partid.

În ceea ce privește prevederile Ordinului nr. 50/1990, cu referire la încadrarea locurilor de muncă, a activităților și categoriilor profesionale pe grupe de muncă, reclamanta a menționat că și-a desfășurat activitatea permanent în secțiile de producție, chiar dacă figurează atât în secție, cât și în alte servicii corespunzătoare grupei a II-a, profesând în cadrul serviciilor PPUP, Proiectare, tehnic, în exclusivitate ca inginer metalurg.

În cadrul serviciului Programarea Producției și Urmărirea Producției, reclamanta a desfășurat activități pe întreg fluxul tehnologic de fabricație, în sectoare cu emisii maxime de noxe: elaborare, unde sunt cuptoarele electrice cu arc (considerate prima mare sursă de poluare și radiație dintr-o turnătorie); liniile tehnologice de fabricație, deservite de benzile transportoare de materiale prăfoase (considerate a doua mare sursă de poluare într-o turnătorie); sectoarele de curățare a pieselor turnate (a treia mare sursă de poluare), unde particule fine de materiale abrazive pătrund în ochi și nas, iar apoi în plămâni; sectoarele de formare manuală, care utilizează, pentru execuția formelor, anumite materiale cancerigene cum sunt rășinile.

Reclamanta a mai arătat că a fost afectată de nenumărate ori de efectul rășinilor furanice care se concretizează prin apariția unor pete roșii pe corp, iar muncă era enormă, pentru că trebuia să știe exact în ce loc din secție și în ce stadiu sunt sute de piese din sute de feluri, căutând prin fum, praf, gaze, particule abrazive etc., până când i se înroșeau ochii și nu mai vedea.

Sâmbăta era zi normală de lucru, dar și duminica lucra frecvent program normal.

Ulterior, reclamanta a fost încadrata la Serviciul Proiectare și Tehnic, iar activitatea sa, în calitate de tehnolog de piese turnate, executate pe cele 5 linii mecanizate și chiar pe linii manuale, presupunea să cunoască foarte bine dotarea tehnică din secțiile de producție, modificările care se fac utilajelor și toate condițiile reale, pentru a le folosi la întocmirea tehnologiilor și asimilarea pieselor turnate.

Reclamanta a menționat că întocmit sute de tehnologii de piese turnate din fontă și otel, pe care le-a urmărit până la omologarea lor și, după aceea, până la livrarea producțiilor de __________ cu pas, în toate fazele fluxului tehnologic, de la atelierul de modelărie (unde se executa modelul necesar turnării - modelăria de lemn fiind o sursă de noxe prin particulele fine de lemn și praf din sala de mașini) până la operațiile specifice de execuție a pieselor turnate, toate aceste operații desfășurându-se în condițiile unor factori de poluare, risc pentru sănătate, astfel: elaborare - sector foarte poluant prin cantitatea mare de praf și gaze emise, nivelul de radiații din acest sector nefiindu-i cunoscut, existând posibilitatea ca deșeurile utilizate în încărcătură să fie uneori radioactive); suflarea formelor de amestec de formare - inhalare de nisip (rezulta silicoza); vopsirea formelor și miezurilor - inhalații de substanțe chimice cancerigene; turnarea pieselor - se degajau multe gaze la contactul dintre forma de turnare și aliajul lichid turnat la peste 1200 grade Celsius; formare și miezuire cu amestecuri pe bază de rășini cancerigene - rezulta cancer; dezbaterea formelor - se degaja foarte mult praf - rezulta silicoza; curățarea pieselor - se degajau foarte multe particule abrazive - rezultau boli de ochi, cancer la plămâni, silicoză.

În calitate de inginer metalurg, reclamanta a desfășurat activitățile specifice sectorului metalurgic, care se numește sector greu, inhalând aceleași noxe ca și ceilalți angajați.

Inginerii metalurgi din turnătoria din Câmpina nu au avut o situație de invidiat nici în perioada comunismului, nici în perioada de după 2000, cei mai mulți directori, în special ingineri metalurgi, ale căror performante școlare nu se cunosc, având o atitudine incorectă și nedreaptă față de colegii lor, spiritele democrate, inovatoare, fiind privite cu ostilitate, cu invidie, chiar dacă au creat adevăratele valori în toate domeniile, context în care se poate vorbi despre o adevărată persecuție a inginerilor.

În plus, reclamanta a arătat că și la acest moment se încearcă discreditarea, printr-o metodă jalnică, apreciindu-se că cei încadrați într-un serviciu își desfășurau activitatea în birou, apreciere greșită pentru această turnătorie.

Astfel, reclamanta a precizat că birourile alocate muncii de concepție, proiectării și tehnicului, au fost cele mai insalubre și urâte locuri, cu inventar învechit, fără dotările necesare unei asemenea activități, neîncălzite iarna și supraîncălzite vara.

Referitor la perioada xxxxxxxxxxxxx09, reclamanta a arătat că trebuie împărțită în perioada anterioară crizei economice, 2001-2006 și cea din timpul crizei economice 2006-2009, proprietarul care a preluat turnătoria după anul 2000 impunându-se prin măsuri radicale, care au avut ca scop obținerea unor profituri cât mai mari, cu consumuri cât mai mici și cu un personal cât mai redus, astfel că a început o adevărată vânătoare de ingineri, aceștia fiind supuși celor mai crâncene umilințe.

În această situație, au plecat din unitate foarte mulți ingineri, iar pentru cei rămași a fost extrem de dificil să facă față sarcinilor date, menite să acopere munca pentru mai multe persoane, așa cum este și cazul reclamantei.

Cele două ateliere de proiectare au devenit un fel de Serviciu Tehnic, în care funcționau unul sau doi ingineri care trebuiau să îndeplinească tot felul de atribuții, atât de tehnolog de secție, cât și de tehnolog de concepție, la care se adăugau multe altele.

Se solicita prezența îndelungată în secțiile de producție, astfel încât studiul desenelor, întocmirea tehnologiilor de execuție a pieselor turnate și a fiselor tehnologice (principalele atribuții ale inginerului din Serviciul Tehnic) se executau acasă seara târziu sau în zilele de sâmbătă și duminică.

Ulterior, pentru perioade îndelungate de timp, reclamanta a rămas singurul tehnolog din turnatorie, iar cererile de ofertă pentru piese turnate, noi, complexe, care nu se înscriau în producția tradițională, constituind adevărate provocări, care impuneau studiu prelungit, dar și mult stres. De cele mai multe ori, nereușitele, rebutarea pieselor, erau puse pe seama tehnologului.

Având în vedere perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei, reclamanta a precizat că are cunoștință despre dotările tehnice ale turnătoriei, realitatea fiind că nimeni nu a fost preocupat cu adevărat de condițiile de lucru în care își desfășoară activitatea angajații, lipsind investițiile pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu.

Astfel, cuptoarele electrice cu arc, cele mai mari surse de poluare, au fost prevăzute la un moment dat cu carcase din tablă, menite să direcționeze noxele spre partea de sus, dar fără sistem de aspirație și care mai mult incomodau.

Schimbările care s-au produs în aprovizionarea cu nisip a turnătoriei (principala materie primă) au fost impuse de reducerea drastică a producției ca urmare a crizei economice. Necesarul de nisip a devenit mult mai mic și, ca urmare, acesta a fost aprovizionat la saci. S-a renunțat la transportul materiilor prăfoase pe benzi și s-a eliminat o sursă importantă de poluare, dar acest lucru s-a produs după declanșarea crizei economice, anterior benzile transportoare de prăfoase poluând atmosfera din jurul lor.

Din analiza corectă a perioadei cu proprietar privat, intervalul 2001-2006, în care și-a desfășurat activitatea la turnătorie, se caracterizează ca fiind la nivel maxim din punct de vedere al noxelor.

Având în vedere cele expuse, reclamanta a solicitat instanței să aprecieze întemeiată cerința sa de încadrare în grupa I de muncă pentru perioadele 29.09.xxxxxxxxxxxxx01 și 01.04 xxxxxxxxxxxxx06.

În cauză, au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri și cea cu expertiză în specialitatea organizarea muncii - salarizare, raportul fiind întocmit de expert N________ C______, cu privire la care părțile nu au formulat obiecțiuni.

La termenul de judecată din data de 04.02.2016, tribunalul, din oficiu, a invocat excepția lipsei interesului reclamantei în promovarea acțiunii pentru perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx82, pe care, în baza art. 248 alin 3 cod proc. civilă, a unit-o cu fondul cauzei, apreciind că pentru soluționarea acesteia sunt necesare analiza și administrarea acelorași dovezi ca și pentru soluționarea în fond a pricinii.

Examinând această excepție invocată din oficiu, tribunalul constată că exercițiul cererii de chemare în judecată este supus condițiilor generale ce trebuie îndeplinite la formularea oricărei acțiuni civile, inclusiv existența interesului în promovarea demersului judiciar.

Astfel cum a fost definit în literatura juridică și în practica judiciară, interesul constă în folosul practic urmărit de acela care se adresează justiției pentru ocrotirea drepturilor sale subiective civile, ocrotite de lege.

In cauză, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză ce se coroborează cu mențiunea inserată în carnetul de muncă al reclamantei (fila 13 dosar), pârâta i-a recunoscut încadrarea în grupa I de muncă, în procent de 100%, pentru perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx82, interval de timp indicat și în acțiunea introductivă, astfel că instanța apreciază ca nu justifică interes în soluționarea cererii de chemare în judecată, folosul practic urmărit fiind deja adus la îndeplinire.

De aceea, în baza art.248 cu aplicarea art.32 și art.33 Cod procedură civilă, tribunalul va admite excepția lipsei interesului reclamantei în promovarea acțiunii pentru perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx82, invocată din oficiu, urmând a respinge acțiunea promovată pentru intervalul de timp indicat, ca fiind lipsită de interes.

Examinând cererea de chemare în judecată de față, actele și lucrările dosarului, prin prisma textelor de lege incidente în cauză și probele administrate, tribunalul retine următoarele:

Potrivit mențiunilor înscrise în carnetul de muncă al reclamantei, aflat în copie la filele 9-24, C______ M______ si-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei ____________________________ SA, în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată, având următorul traseu profesional:

•în perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx82 a fost inginer metalurg Secția Turnatorie O___, fiind încadrata de pârâtă în grupa I de muncă, așa cum s-a arătat ai sus;

•în perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxx02 a lucrat ca inginer în Serviciul Pregătirea, Programarea si Urmărirea Producției (P.P.U.P) si Serviciul Proiectare, pentru care a fost încadrata de societate in grupa a II-a de muncă, conform pct.143. Ord.50/1990. Anexa 2, până la data de 01.04.2001;

•în perioada 01.09.xxxxxxxxxxxxx03, în care a fost șef serviciu în cadrul Serviciului Metalurg Sef;

•în perioada 16.06.xxxxxxxxxxxxx09, în care a fost - director tehnic la serviciul Metalurg Sef.

Referitor la perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxx01, în care reclamanta a funcționat în cadrul Serviciului Pregătirea, Programarea si Urmărirea Producției (P.P.U.P) si Serviciului Proiectare, tribunalul reține că a avut următoarele atribuții si responsabilități principale: întocmirea programelor de producție si lansarea in fabricație a comenzilor; întocmirea necesarelor de materii prime si urmărirea aprovizionării la termen; calculul necesarului de forța de muncă si calculul realizărilor secțiilor de producție coordonarea sectorului de pregătire, programare si urmărire a producției; controlul activității de producție.

Potrivit art.3 din Ordinul nr. 50/1990 beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.

De asemenea, potrivit art. 6 din același act normativ nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

Conform art.7 al textului de lege indicat, încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50 %, iar pentru grupa a II a cel puțin 70% din programul de lucru. În aplicarea acestui text de lege, conducerea societății intimate, în urma negocierii cu sindicatul a clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, a stabilit locurile de muncă cu condiții deosebite de muncă încadrate în grupele I și II menționându-le expres în înscrisurile privind structura locurilor de muncă pe grupă de muncă.

Este adevărat că, de principiu, în cazul conflictelor de muncă sarcina probei incumbă societății angajatoare, conform art.287 din Codul Muncii, însă, în judecarea prezentei cauze, nu trebuie ignorat faptul că încadrarea locurilor de muncă din diferite unități în grupele I și II, trecerea de la o grupă la alta și scoaterea lor dintr-o anumită grupă precum și nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupă de muncă au caracterul unor acte de organizare internă a unităților, putând fi făcute numai după procedura instituită de lege, respectiv Ordinul nr.50/1990-aplicabil în perioadele la care se raportează acțiunea reclamantului.

În aceste circumstanțe, contestarea făcută de reclamantă referitoare la greșita încadrare a activității sale din perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxx01 ca fiind desfășurată în condițiile grupei a II-a de muncă, potrivit mențiunilor înscrise în carnetul său de muncă, în lipsa unor dovezi de netăgăduit care să justifice pretinsele erori sau abuzuri săvârșite de conducerea unității împreună cu sindicatul reprezentativ al salariaților, este lipsită de temeinicie și nu este de natură să conducă la admiterea acțiunii.

În esență, într-o asemenea ipoteză, reclamantei îi revenea obligația de a administra orice mijloace în contraprobă, de natură să convingă instanța de justețea susținerilor sale, că mențiunile din carnetul de muncă contestate sunt eronate și au la bază”convenția abuzivă” dintre sindicat și patronatul societății prin care atât art.7 din Ordinul nr.50/1990, cât și precizările din adresa nr.43G/1017/1999 a MMPS și fi fost încălcate.

Or, așa cum rezultă și din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de expert N________ C______, activitatea reclamantei a fost, în mod corect, încadrată în grupa a II-a de muncă, de către angajator, atât timp cât munca efectivă prestată de această parte nu a implicat expunerea la factori de risc susceptibili a justifica încadrarea în grupa I-a de muncă.

Referitor la perioada lucrată în cadrul ____________________________ SA de către reclamantă după data de 01.04.2001, tribunalul observă că, după _____________________ Legii nr.19/2000, care a înlocuit grupele de muncă prin locuri de muncă în condiții speciale și, respectiv, în condiții deosebite, prin H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, s-a statuat că pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii: încadrarea locurilor de munca în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.

Metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale includea mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2003, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului Teritorial de munca pe raza căruia se află locul de muncă respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților O.; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților O. a locurilor de muncă nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit.d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin.1 lit.e.

Tribunalul reține și că prin HG.261/2001 au fost stabilite criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiții deosebite (abrogată ulterior prin Hg.246/2007), impunând o succesiune de operațiuni specifice care constau in:

nominalizarea în vederea încadrării locurilor de munca in condiții speciale se face de către angajator împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii;

solicitarea de verificare a activităților cuprinse in lista locurilor de munca in condiții deosebite, inițiata de angajator împreuna cu sindicatele, trebuie adresata inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia se afla locul de munca respectiv;

Inspectoratul teritorial de munca procedează la verificarea locurilor de munca nominalizate din punct de vedere al îndeplinirii masurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii;

este necesara expertizarea locurilor de munca ,1a solicitarea angajatorului, cu reprezentanții sindicatului sau cu responsabilul cu protecția muncii in vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați;

este obligatorie efectuarea expertizei medicale la solicitarea angajatorului;

este obligatorie efectuarea de determinări de noxe profesionale. Determinările de noxe se fac numai în prezenta inspectorilor de munca, certificând ca la data efectuării acestora s-au aplicat masurile tehnico organizatorice pentru normalizarea condițiilor de munca.

Angajatorul avea obligația depunerii următoarelor documente: lista angajaților care in luna precedenta si-au desfășurat activitatea in locuri de munca in condiții deosebite-lunar la Casa de Pensii; avizul inspectoratului teritorial de munca prin care se dovedește încadrarea locurilor de munca in condiții deosebite si lista cuprinzând categoriile profesionale care lucrează in aceste locuri de munca; procesul verbal întocmit de ITM Prahova cu specificația in clar ca au fost sau nu luate masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea si diminuarea riscurilor prevăzute in legislația de protecție a muncii; rezultatul expertizei tehnice prin care se confirma existenta unor factori de risc care nu pot fi înlăturați; procesul verbal întocmit pentru expertiza medicala.

Așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea organizarea muncii, salarizare, întocmit în cauză, ce se coroborează cu întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtă, acest angajator nu a inițiat și nu a parcurs procedurile pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale sau deosebite.

Practic, este lesne de observat că niciuna dintre etapele arătate mai sus nu a fost parcursă, simplele susțineri ale reclamantei neputând atrage încadrarea locului său de muncă în condiții speciale sau deosebite, în absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzută de actele normative enunțate în precedent. Tocmai de aceea, tribunalul va înlătura și concluziile expertului desemnat în cauză, potrivit cărora C______ M______ și-a desfășurat activitatea în condiții deosebite în perioadele 01.09.xxxxxxxxxxxxx03 și 16.06.xxxxxxxxxxxxx09, atât timp cât pârâta nu a obținut vreun aviz pentru încadrarea unor activități/locuri de muncă în asemenea condiții.

Tribunalul observă faptul că salariații pârâtei aveau posibilitatea ca, în contextul atitudinii de pasivitate a angajatorului, să sesizeze sindicatul reprezentativ pentru demararea procedurii de avizare de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, demers pe care aceștia nu l-au realizat.

În aceste circumstanțe, contestarea făcută de reclamantă referitoare la greșita încadrare a activității sale din lucrată după data de 01.04.2001, ca fiind desfășurată în condiții normale de muncă, este lipsită de temeinicie și nu este de natură să conducă la admiterea acțiunii.

Prin urmare, în baza art.266 și următoarele din Codul Muncii, instanța va respinge în rest acțiunea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâta, ca fiind neîntemeiată.

În baza art.453 Cod procedură civilă, cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că nu s-au solicitat asemenea cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei interesului pentru perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx82, invocată din oficiu.

Respinge acțiunea formulată de C______ M______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în Câmpina, _____________________, nr. 19, ______________, ___________________, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, CUI RO xxxxxxx, JXXXXXXXXXXX, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova, ca fiind lipsită de interes pentru perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx82, respectiv neîntemeiată pentru restul perioadelor solicitate.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Prahova.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2016.

Președinte, Asistenți Judiciari,

P____ - A____ A____ F______ M_____ G______ C_______

Grefier,

N___ L_______ E____

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red. P.A.A./tehnored. S.L.F.

4 ex./29.02.2016