Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:030.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 116/2016/A

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ T____

Judecător A______ S______

Grefier S_____ C______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta C_______ N________ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA , împotriva sentinței civile nr. 8632/19.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul D________ C_______-V_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică – se prezintă pentru intimat avocat D______ E_____ G_____, lipsă fiind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul intimatului depune la dosar delegația avocațială, chitanța nr. 645/19.01.2016 pentru suma de 500 lei reprezentând onorariu de avocat și nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în baza art.394 C.pr.civ. instanța încheie dezbaterile și acordă cuvântul pe apel.

Apărătorul intimatului solicită , respingerea apelului, menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală cu cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8632/19.06.2015 Judecătoria Timișoara a admis excepția și a constatat nulitatea procesului verbal contestat prin plângerea contraventională _______ 15 nr. xxxxxxx/28.01.2015 al CNADNR – Cestrin, plângere contraventională formulată de petentul D________ C_______ V_____.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că , în fapt procesul verbal _________, nr. xxxxxxx/28 ianuarie 2015, încheiat contestatorului care a invocat faptul că nu poate fi răspunzător de săvârșirea contravenției câtă vreme nici nu mai este proprietarul autovehiculului, nu poartă semnătura agentului intimatei, ceea ce atrage fără echivoc incidența art. 17 din OG 2/2001.

Prin Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii statuând că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

În condițiile art. 517 alin. 4 din NCpciv., dezlegarea problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României – partea I.

Ca o firească urmare, instanța a admis excepția nulității absolute a procesului verbal contestat de petent, care fac de prisos analiza motivelor de fond invocate în cuprinsul plângerii contravenționale.

În temeiul art. 453 NCp.civ., a obligat pe intimată să-i plătească petentului cheltuielile de judecată în cuantum de 520 de lei, respectiv taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei și onorariul de avocat dovedit de chitanța _________ nr. 586/18 iunie 2015, depusă în original la dosar, la termenul de judecată de față.

Împotriva sentinței, în termen legal a declarat apel intimata apelantă C_______ N________ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA solicitând, admiterea apelului , casarea în parte a sentinței apelate și pe fond să se respingă capătul de cerere privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că , instanța de fond a apreciat în mod eronat că procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de O.G. 2 /2001, reținând că lipsește semnătura agentului constatator.

Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere. Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea. In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Potrivit art. 517 alin 4 C__ " dezlegarea data problemelor de drept judecate, este obligatorie pentru Instanțe de la data publicării deciziei in MO al României, Partea I". Publicarea deciziilor pe pagina de internet a ICCJ si/sau comunicarea lor de către Ministerul Public nu pot fi considerate ca momente de la care sa producă efecte juridice, deoarece legiuitorul nu a prevăzut in mod expres acest lucru si, mai mult, nici unul dintre procedeele mai sus amintite nu au in prezent in Dreptul roman valoarea juridica a actului comunicării sau publicării. Orice act juridic, inclusiv deciziile ICCJ se aplica destinatarilor numai pentru viitor - ex nune, nu si pentru trecut - ex tune. Efectul ex nune al deciziilor ICCJ constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garanție fundamentala a drepturilor constituționale de natura a asigura securitatea juridica si increderea cetățenilor in sistemul de drept. Pe cale de consecința, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se infaptui in viitor de către autoritățile implicate in activitatea de întocmire si comunicare a procesului verbal de contravenție si a înștiințării de plata, neputand sa reprezinte o lege mai favorabila.

Decizia 6/2015 nu este un act normativ, in intelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000- republicata, cu modificările si completările ulterioare, care, in art. 11, face o enumerare limitativa a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotaririle date in interpretarea si aplicarea unitara a legii. Pe de alta parte, hotaririle ICCJ date in RIL nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege, in intelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455 si, din perspectiva faptului ca nu reglementează relații de apărare sociala, nu instituie reguli de conduita si norme de incriminare sau care se refera la răspunderea contravenționala, la temeiurile si limitele acesteia, ci reflecta doar o interpretare a unor asemenea prevederi cuprinse in acte normative elaborate si adoptate conform procedurii de tehnica legislativa aplicabila in materie. A accepta ideea ca soluțiile interpretative pronunțate in Instanța Suprema prin deciziile date in RIL se includ in sfera legii contravenționale ar echivala cu o încălcare a principiului separării puterilor in Stat prin preluarea de către Autoritatea Judecătoreasca a competentelor puterii legislative cu consecința verificării constituționalității respectivelor Hotărâri de către Instanța de C_________ Constituțional.

Recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac prin care se investește înalta Curte de Casație și Jusiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești. Deciziile ICCJ trebuie sa se rezume strict la interpretarea legii, Instanța suprema neputand completa, modifica sau abroga norme cuprinse in lege. In caz contrar se incalca principiul separației si echilibrului puterilor in Stat, consacrat explicit de dispozițiile art. 1 alin ( 4 ) din Constituție, deoarece Instanța ar depasi limitele puterii judecătorești si s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare. Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.

In ceea ce privește cheltuielile de judecata, C.N.A.D.N.R.- CESTRIN- S.A. nu poate fi învinuita pentru intocmirea proceselor verbale de constatare a contravențiilor, comunicarea acestora si îndeplinirea tuturor obligațiilor legale pentru a susține legalitatea si temeinicia acestora, avind in vedere ca instituția este abilitata in acest scop, petentul folosindu-se de dreptul la aparare specializat si fiind parte in cauza dedusa judecații, datorita neindeplinirii cuplabile a unor obligații legale, astfel, aflindu-se in situația de fata, anume de a figura ca si proprietar ce a circulat pe drumurile naționale fara a avea rovinieta valabila.

Prin concluziile scrise intimatul D________ C_______-V_____ a solicitat respingerea apelului cu cheltuieli de judecată, motivând că , la data săvârșirii contravenției, nu mai avea calitatea de proprietar al vehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX deoarece se operase transmiterea dreptului de proprietate, mai mult de cât atat, nici calitatea de utilizator. În ce privește obligația sa de a radia vehiculul după înstrăinare, potrivit art. 11 al. 4 din OUG 195/2002 în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul , datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare , noul propritar respectiv numitul PĂTRI I_____ - cu domiciliul în Orș. O______, ________________________ , Jud. C____-S______, era obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Pentru a putea fi antrenată răspunderea contravențională a intimatului este necesar existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului, ori în speță reiese faptul că la momentul constatării contravenției utilizator era cu totul altă persoană . Se poate observa că procesul-verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului sau a martorilor, organul constatator întocmind procesul-verbal doar având în vedere calitatea de proprietar a petentului asupra autovehiculului, informații obținute din baza de date a Ministerului Administrației și Internelor, lucru care atrage nulitatea absolută a procesului-verbal - răspunderea contravenționala este o răspundere cu caracter personal, în această materie neputând fi admisă răspunderea pentru fapta altuia. Practica instanțelor din țară, nu admit o astfel de conduită din partea agentului constatator, aceea de a completa procesul-verbal cu datele obținute dintr-o baza de date, fără a opri în trafic conducătorul auto și a sancționa adevăratul conducător.

Mai mult de cât atât au fost încălcate prevederile art. 109 al. (2) prev. de O.U.G. 195/2002: "Constatarea se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnandu-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravențiilor „.

Din examinarea sentinței apelate prin prisma motivelor de apel și sub toate aspectele , tribunalul va retine următoarele :

În mod corect Judecătoria a admis excepția și a constatat nulitatea procesului verbal contestat prin plângerea contraventională _______ 15 nr. xxxxxxx/28.01.2015 al CNADNR – Cestrin, plângere contraventională formulată de petentul D________ C_______ V_____.

Prin Deciziei nr. 6/16.02.2015 pronuntate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ in dosarul nr. 14/2014 în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata,s-a stabilit că procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.

Prin urmare văzând că în prezentea cauză procesul verbal poartă semnătură electronică , se verifică ipoteza mai sus descrisă , motiv pentru care acesta este lovit de nulitatea absolută , fără a mai fii necesară judecarea fondului.

Față de cele reținute mai sus Tribunalul în temeiul art 480 cod procedură civilă urmează să respingă ca nefondat apelul formulat

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta C_______ N________ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul in Bucuresti, ____________________. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 8632/19.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul D________ C_______ V_____ cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat D______ E_____ G_____, in Timisoara, ___________________, cam. 33, jud. T____.

Obligă apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată față de intimat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2016.

Președinte, M_____ T____		Judecător, A______ S______
	Grefier, S_____ C______

Red.M.T.

Tehnored..S.C.

4 ex/25.01.2016

____________.01.2016

S.M. 1 ex.

Instanța de fond – Judecătoria Timișoara

Judecător - G______ H_____