R O M A N I A

JUDECATORIA GURAHONT OPERATOR 3078/2868

JUDETUL A___

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 436

Ședința publică din data de 20 august 2015

Președinte: T___ G_______

Grefier: C___ C_____

S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de către petenta C_______ Națională „Poșta Română” SA împotriva intimatului I____________ de Poliție Județean A___, pentru plângere împotriva procesului – verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 30 martie 2015 de către Poliția orașului Sebiș

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Acțiunea timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza conf. art. 32 alin.2 din OG 2/2001.

Instanța constatând alte probe de administrat și excepții de ridicat și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă a rămas în pronunțare.

J U D E C Ă T O R I A

Constată că prin plângerea, înregistrată la această instanță la data de 14 aprilie 2015, petenta C_______ Națională Poșta Română SA a chemat în judecată pe intimatul I____________ de Poliție Județean A___ solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal de contravenție și constatarea nulității absolute a procesului – verbal de contravenție a faptei imputabile și exonerarea de la plata amenzii. În subsidiar solicită a se dispune în temeiul dispozițiilor art. 1, art. 5 alin. 2 lit. a și alin. 5, art. 7 și art. 34 din OG nr. 2/2001 înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

În motivarea plângerii petenta a arătat că invocă excepția nulității procesului – verbal de contravenție în temeiul art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 având în vedere că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni.

În motivarea excepției a arătat că agentul constatator nu și-a respectat obligația de a aduce la cunoștința lor dreptul de a formula obiecțiuni, cu privire la faptele consemnate de agentul constatator în procesul – verbal. Potrivit legii, agentul constatator are obligația de a consemna în procesul – verbal obiecțiunile contravenției cu privire la conținutul acestuia, precum și mijloacele de probă de care înțelege să se servească în cauză. Formularea obiecțiunilor este extrem de importantă deoarece constituie o garanție reală a respectării dreptului pe care îl are Prin această nesocotire a unei dispoziții imperative a legii se produce o vătămare.

Cu toate că art. 19 din OG nr. 2/2001 în mod firesc permite încheierea procesului – verbal în lipsa lui, această normă trebuie interpretată și înțeleasă în legătură cu prevederile art. 16 alin. 7, în sensul că încheierea procesului – verbal în lipsa lui trebuie să fie urmare a refuzului acesta expres sau tacit de a se prezenta în fața agentului constatator, nu în sensul îngrădirii conducătorului auto de la dreptul de a face obiecțiuni. Astfel, ar rezulta în mod absurd că agentul constatator are posibilitatea de a alege între a-i da dreptul să facă obiecțiuni sau să încheie proces – verbal în lipsa sa îngrădindu-i dreptul de a face mențiuni la procesul – verbal.

A mai arătat că în considerarea acestor aspecte solicită admiterea excepției și anularea procesului – verbal de contravenție.

De asemenea, a mai invocat excepția nulității procesului – verbal de contravenție ca urmare a lipsei elementelor obligatorii de individualizare a faptei în lumina noilor prevederi legislative.

Agentul constatator a sancționat-o pentru că „nu are măsuri de securitate” fără să menționeze care sunt aceste măsuri de securitate pe care ar trebui să le aibă și pentru care ar avea nevoie de aceste măsuri de securitate.

Potrivit art. 10 alin. 1 și 2 din OG nr. 2/2001 dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții, sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție, iar ulterior, în cazul în care contravențiile au fost constatate prin același proces – verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează, fără putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai grea.

Caracterul imperativ rezultă din însăși rațiunea edictării acestei dispoziții, aceea de a da instanței posibilitatea ca, în funcție de împrejurările în care fapta a fost comisă, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului și de alte elemente, se apreciază dacă fiecare dintre sancțiunile aplicate respectă principiul proporționalității în raport cu gradul concret de pericol social al faptei săvârșite, făcând imposibil controlul instanței asupra legalității aplicării sancțiunii și individualizării fiecărei fapte în parte.

Art. 34 din OG nr. 2/2001 constituie dreptul comun în materie contravențională, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, astfel încât neindividualizarea faptei determină imposibilitatea verificării de către instanță, dacă este sau nu cazul realizării unei reindividualizări a acestor fapte.

Fapta contravențională descrisă de un act normativ are un caracter general în timp ce procesele – verbale trebuie să descrie o faptă concretă plasată în timp și spațiu care poate fi verificată.

A mai invocat și excepția prematurității aplicării amenzii raportat la termenul de 01 ianuarie 2016 acordat prin HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 conform prevederilor art. 7 alin. 1 modificat prin Hotărârea nr. 361/30 aprilie 2014 în vederea conformării la noile condiții de asigurare a pazei și securității.

În procesul – verbal organul de poliție a constatat că „la controlul efectuat

asupra oficiului poștal Sebiș, pe linia Legii nr. 333/2003 s-a constatat că unitatea nu are măsuri de securitate destinate unităților poștale conform art. 13 din HG nr. 301/2012”. Consideră că termenul de 01 ianuarie 2016 prevăzut de art. 7 din HG nr. 301/2012 este un termen legal suspensiv care indică data, până la care unitățile prevăzute trebuie să îndeplinească criteriile impuse de acest act normativ. Răspunderea unităților poate fi angajată numai după împlinirea termenului dacă până atunci nu s-au conformat măsurilor stabilite prin actul normativ.

Legiuitorul a stabilit un termen în funcție de volumul și natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru ________________________ unităților, pentru ca aceste condiții pot fi îndeplinite numai în urma efectuării unor acte de dispoziție, urmând ca ulterior îndeplinirii termenului stabilit în procesul – verbal, unitățile trebuie să fie sancționate.

A mai arătat că societățile private pot acorda nelimitat în privința societăților, în acest caz, hotărârea asociatului de a se conforma prevederilor legale este persoana, nelimitată de nici o hotărâre a unor organe de conducere.

În schimb, în cazul unei societăți comerciale cu capital de stat, hotărârile inclusiv cele de achiziționare sunt limitate de Adunarea Generală a Acționarilor.

S-a mai invocat excepția nulității procesului – verbal de contravenție în temeiul art. 16, alin. 6 din OG nr. 2/2001, având în vedere mențiunile cu privire la denumirea contravenientului.

Cu privire la excepție a arătat că, în prezenta cauză, în calitate de petent este C_______ Națională „Poșta Română” SA cu sediul în București, ____________________, sec tor 2 București și nu Oficiul Poștal Sebiș, așa cum este menționat în procesul – verbal.

C_______ Națională „Poșta Română” SA este o societate comercială pe acțiuni, care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, privind înființarea Companiei Naționale „Poșta Română” SA prin reorganizarea Regiei Autonome „poșta Română” cu modificările ulterioare.

C_______ este o societate comercială cu capital majoritar de stat, acționarii acesteia fiind statul român, reprezentat de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care deține 74,xxxxx % din capitalul social și Fundul „Proprietatea” care deține 25,xxxxx % din capitalul social.

C_______ poate înființa subunități fără personalitate juridică, în țară și străinătate cu respectarea legislației românești în vigoare, prin hotărâri ale adunării generale extraordinare a acționarilor, pe baza recomandării consiliului de administrație art. 2 (3) actul constitutiv.

Totodată, a mai făcut precizarea că sediile secundare sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale Companiei Naționale „Poșta Română” SA fiind menționate în cadrul înmatriculării companiei la Oficiul Național al Registrului Comerțului de la sediul principal.

Pe fondul cauzei a arătat că la data de 30 martie 2015 agentul constatator a constatat că „la controlul efectuat asupra oficiului poștal Sebiș, _____________________ 2 , jud. A___ pe linia Legii nr. 333/2003 modificat și HG nr. 301/2012, s-a constatat că unitatea nu are măsuri de securitate destinate unităților poștale conform art. 13 din HG nr. 301/2012”.

Oficiul poștal Sebiș este subunitate operativ urbană care dispune de mijloace suficiente de asigurare a pazei fiind dotat cu mijloace mecano fizice de securitate. Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001, procesul – verbal trebuie să cuprindă descrierea amănunțită a faptei ce i se impută contravenientului. Respectarea acestei dispoziții legale i-ar permite instanței să verifice temeinicia procesului – verbal deoarece dreptul contravenientului de a face plângere nu este un drept formal. Agentul constatator trebuie să îi dea posibilitatea instanței să verifice temeinicia plângerii pentru a putea decide în cunoștință de cauză.

Or, în speță, agentul constatator pentru a descrie starea de fapt se rezumă să arate că „la controlul efectuat asupra oficiului poștal Sebiș, pe linia Legii nr. 333/2003 s-a constatat că unitatea nu are măsuri de securitate destinată unităților poștale conform art. 13 din HG nr. 301/2012”, fără să explice de ce petenta trebuie să aibă măsuri de securitate. Pe de altă parte, constatările agentului de poliție sunt pur tehnice, iar aceasta nu prezintă un certificat de calificare profesională care să îi permită să facă aceste constatări. Având în vedere că acesta a sancționat unitatea că nu are măsuri de securitate, acesta trebuia să prezinte și un atestat care să certifice, în ceea ce-l privește, calitatea sa de specialist în sisteme de securitate , care să cunoască parametrii optimi de funcționare a sistemelor de protecție instalate la OP Sebiș. Fapta contravențională descrisă de un act normativ are un caracter general în timp ce procesele – verbale trebuie să descrie o faptă concretă plasată în timp și spațiu care poate fi verificată.

Organul de poliție în urma controlului efectuat la Oficiul poștal Sebiș, a stabilit că unitatea nu are măsuri de securitate, fără a preciza care sunt acele măsuri de securitate.

A mai arătat că prin întocmirea procesului – verbal de contravenție, organul de poliție a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003, companiile naționale care dețin bunuri sau servicii sunt obligate să asigure paza acestora.

Prin urmare, consideră că și în cazul răspunderii contravenționale se aplică prezumția de nevinovăție, dar în principiul in dubio pro reo, solicită a se observa că nemenționarea valorii monetare manipulate zilnic prin oficiu și implicit individualizarea normelor metodologice a înțeles să clarifice gravitatea acestor sancțiuni în funcție de valoare.

Oficiul Poștal Sebiș, are mijloace suficiente de asigurare a pazei, care dispune de mijloace mecano fizice de securitate. Chiar legiuitorul a prevăzut alternativa montării de diferite sisteme de securitate în funcție de valorile deținute de unitatea respectivă.

Pornind de la definiția legală prevăzută de art. 1 din OG nr. 2/2001 arată că fapta nu există, ca element material al abaterii contravenționale.

A mai arătat că nemenționarea valorii monetare manipulate zilnic prin oficiu și implicit individualizarea sancțiunii aplicate conduce automat la anularea sancțiunii, atât timp cât legiuitorul prin norme metodologice a înțeles să clasifice gravitatea acestor sancțiuni în funcție de valoare.

Pornind de la definiția legală prevăzută de art. 1 din OG nr. 2/2001, s-a mai arătat că nu există vinovăția ca element subiectiv al abaterii contravenționale.

De asemenea a mai solicitat a se observa că lipsește vinovăția ca element constitutiv, în absența căruia nu se poate aplica sancțiunea prevăzută de lege.

În drept, petentul și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile OG nr. 2/2001 și Legii nr. 333/2003.

Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată având în vedere că fapta petentului a existat și este încadrată juridic corespunzător.

În motivarea plângerii, intimatul a arătat că motivele învederate de petent sunt neîntemeiate, acesta făcându-se vinovat de contravenția reținuta în sarcina sa prin procesul-verbal, din probele existente la dosarul cauzei, rezultând că starea de fapt consemnată în procesul-verbal corespunde realității.

A mai arătat că la data de 13 martie 2015 lucrătorii din cadrul Poliției Sebiș în urma planurilor de acțiune și dispozițiilor IGPR au desfășurat un control la Oficiul Poștal al C.N. Posta Română S.A din Sebis. _____________________. iud. A___, si s-a constatat că unitatea nu are măsuri de securitate destinate unităților poștale.

De asemenea s-a mai arată că având în vedere că fapta petentei a existat si este încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit petentei nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 175 alin. I din Legea 154/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Motivul invocat de către petentă cu privire la nerespectarea dreptului de a formula obiecțiuni nu este întemeiat de vreme ce acesta nu a semnat procesul verbal, astfel că în acest caz eventualele sale obiecțiuni au fost ridicate cu ocazia formulării plângerii introductive, mențiunea agentului constatator din procesul verbal „nu este de față” fiind în concordanță cu starea de fapt de la momentul constatării și în acord cu nesemnarea actului de către contravenient, eventualele obiecțiuni putând fi ridicate cu ocazia formulării plângerii contravenționale din moment ce procesul verbal a fost încheiat în lipsa sa.

Consideră nejustificată invocarea eventualei prematurităti a aplicării sancțiunii prin raportare la art. 7 alin. 1 din HG 301/2012 și HG 361/2014, deoarece termenul stabilit prin Normele metodologice se referă la conformarea celor vizați de legiuitor la dispozițiile stabilite prin respectivele Norme, deși fapta săvârșită de către petenta a fost încadrată juridic potrivit prevederilor Legii 333/2003. Acest fapt nu exclude însă respectarea legislației cu privire la paza obiectivelor și valorilor, deoarece nu se poate interpreta în sensul lipsei de obligații a petentei cu privire la paza bunurilor, întrucât potrivit legislației anterioare, respectiv HG 1010/2004, petenta trebuia să respecte o ________ obligații în sensul asigurării pazei și integrității bunurilor, legea trebuind interpretată în sensul producerii unor efecte juridice, nefiind admisă existența unui vid legislativ pentru o anumită perioadă, o interpretare contrarie fiind în contradicție cu voința legiuitorului.

Pe de altă parte, petenta cunoaște foarte bine dispozițiile legale și obligativitatea asigurării transportului valorilor în condițiile stabilite de lege, însă nu a luat măsuri de înlăturare a acestor deficiențe, cunoscând că prin aceasta se expune unui risc major. Petentul nu s-a conformat și nu a înțeles să adopte unele măsuri de remediere, deoarece sistemul de alarmă pe care instanța de fond reține că1 îl deține petentul, nu este unul funcțional, iar conform art. 3 alin, 3 din Legea 333/2003 „ La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.” , iar răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la ml, 2 alin, (1) (art. 4 din Lege). i

Totodată potrivit art. 52 din Legea 333/2003 „conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcționează sisteme de pază, au următoarele obligații: a) răspund de organizarea și funcționarea pazei unităților, bunurilor și valorilor pe care le dețin, cu orice titlu; 1

b) analizează temeinic nevoile stricte de pază și stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanța, mărimea și vulnerabilitatea unităților respective* cu specificul producției și cu locul de dispunere a acestora;

e) asigură executarea amenajărilor și a instalațiilor necesare desfășurării serviciului de pază, precum și introducerea, întreținerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor tehnice de legătură, de pază șî de alarmă împotriva efracției.

A mai arătat că în cauză din înscrisurile anexate rezultă cu certitudine că societatea petentă nu s- a conformat dispozițiilor organelor de poliție și a ignorat fără temei eventualitatea producerii unui eveniment negativ din punct de vedere al siguranței obiectivului, situație în care opinăm că sancțiunea aplicată pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor a fost pe deplin justificată.

În condițiile în care acest gen de fapte contravenționale sunt din ce în ce mai des întâlnite, credem că este imperios necesară sancționarea contravențională cât mai adecvată a acestor fapte pentru a se realiza scopul educativ șt preventiv al sancțiunii contravenționale.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în. procesul-verbal.

Apreciază că nivelul minim al amenzii corespunde pericolului social al faptei si conduitei petentului. Considerăm că fapta acestuia denota o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja valorile sociale prevăzute de lege, precum și pe petentă, atât aceasta cât și resursele publice fiind supuși unui factor de risc reprezentat de un posibil eveniment negativ din punctul de vedere al siguranței obiectivului în cauză.

De altfel, fapta petentei nu este datorată unei neatenții sau culpe ușoare, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acesteia față de dispozițiile legale și față de siguranța unității.

De asemenea, aceste fapte contravenționale prezintă un grad de pericol social ridicat, prin aceea că pot conduce Ia pagube materiale importante apelarea ulterioară producerii unui eveniment negativ la organele statului nu face altceva decât să indisponibilizeze pentru o anumită perioadă de timp resursele statului și să genereze o încărcătură suplimentară asupra sistemului, grevându-i astfel de posibilitatea utilizării sale în scopul rezolvării situațiilor de urgență.

Prin răspunsul la întâmpinare, petenta a solicitat a se constata că intimata n a făcut altceva decât să susțină procesul – verbal de contravenție în ceea ce privește descrierea faptelor stabilite de agentul constatator ca fiind contravenții și nu a formulat nici o apărare cu privire la susținerilor lor prin plângere.

Din actele și lucrările dosarului, instanța retine în fapt următoarele:

Prin procesul – verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/30 martie 2015, petenta a fost sancționat cu 2.000 lei amendă pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 3 alin. 3 din Legea nr. 333/2003 și art. 13 pct. 4 din HG nr. 301/2012 reținându-se în sarcina sa că la controlul efectuat Oficiului poștal Sebiș , ______________________ 2, jud. A___ pe linia Legii nr. 333/2003 unitatea nu are măsuri de securitate destinate unităților poștale conform art. 13 din HG nr. 301/2012, în sensul că deși oficiu poștal Sebiș nu deține serviciul de pază, sistemul de alarmă este dezactivat fără a se lua măsura instalării altuia.

Criticile aduse de petentă cu privire la modul în care a fost încheiat procesul – verbal de contravenție nu sunt de natură a determina anularea procesului – verbal, atât timp cât petenta nu arată ce vătămare a suferit din acest punct de vedere.

Instanța constată că procesul – verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, însă consideră că fapta nu prezintă un pericol social motiv pentru care consideră că amenda de 2000 lei care este prea mare în comparație cu pericolul social concret al faptei și și împovărătoare pentru petentă și că scopul educativ preventiv al sancțiunii poate fi tins prin înlocuirea ei cu avertisment.

Pentru aceste considerente, văzând dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va admite, în parte, plângerea și va înlocui amenda cu avertismentul urmând a menține celelalte dispoziții din procesul – verbal, privind stabilirea vinovăției.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Admite, în parte, plângerea petentei ____________________________ Română” SA cu sediul în municipiul București, ____________________, sector 2 împotriva intimatului I____________ de Poliție Județean A___ cu sediul în municipiul A___, _________________. 17 – 19, jud. A___ și în consecință:

Înlocuiește cu Avertismentul amenda de 2000 lei care i-a fost aplicată prin acest proces – verbal.

Menține celelalte dispoziții ale procesul – verbal.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la Tribunalul A___ în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Gurahonț

Pronunțată azi 20 august 2015, în ședința publică.

Președinte, Grefier,

T___ G_______ C___ C_____

Red. T.G

Dact. C.C

4 exp/09.09.2015

Se va comunica cu:

- petentei ____________________________ Română” SA cu sediul în municipiul București, ____________________, sector 2

-intimatului I____________ de Poliție Județean A___ cu sediul în municipiul A___, _________________. 17 – 19, jud. A___