Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. xxxxx
Ședința publică din data de 25.10.2013
Instanța constituită din:
Președinte: F_____ V_______
Grefier: D____ M______ G_______
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul B_______ D_____ C_______, în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – B______ Rutieră, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instantei faptul că, prin serviciul Registratură, a fost depusă dovada de executare a mandatului emis pe numele martorului D_________ C_________.
Instanța, din oficiu, în baza art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru formularea de probe.
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu audierea unui martor asupra situației de fapt.
Instanța, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviințează pentru ambele păți proba cu înscrisuri, iar pentru contestator si proba testimonială cu audierea unui martor, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Instanța, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001 procedează la ascultarea din oficiu a petentului.
Petentul a menținut cele susținute în acțiunea introductivă. A precizat că este prieten cu martorul și în ziua în care a fost sancționat contravențional, martorul se afla în trafic, pe aceeași rută, conducând o mașină marca Golf 5 de culoare neagră. Arată că martorul a observat că a fost oprit de către poliție astfel că a tras pe dreapta la o distanță de 500 m de mașina sa. Precizează că martorul a văzut că a fost nevoit să intre pe linia de tramvai pentru a evita coliziunea cu un alt autovehicul, motiv pentru care a și acceptat să depună mărturie.
Instanța, în temeiul art. 309, art. 318, art. 319, art. 321 și art. 323 Cod procedură civilă, procedează la audierea martorului D_________ C_________ (propus de petent), sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, după semnare.
În temeiul art. 244 Cod procedură civilă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
Potrivit art. 392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal, având în vedere că faptele s-au petrecut așa cum a arătat, aspecte confirmate și prin declarația martorului.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate aspectele de fapt și de drept, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr. de mai sus la data de 18.07.2013, petentul B_______ D_____ C_______ a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B______ Rutieră, anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din 05.07.2013.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că fapta reținută în sarcina sa prin procesul-verbal contestat nu corespunde adevărului.
Astfel, petentul a arătat că la data de 05.07.2013, în jurul orelor 08.00, se deplasa cu auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe Șoseaua Giurgiului, iar când se afla în zona Stației RATB Muzeul B______, din partea dreaptă, respectiv din zona blocurilor, a ieșit un autoturism de culoare albă fiind pe punctul de a-l tampona, astfel încât a fost nevoit să vireze brusc stânga și să intre pe linia de tramvai.
În continuare, petentul a arătat că s-a deplasat pe direcția înainte și nu a putut să intre în coloană, circulându-se bară la bară. Astfel, în dreptul intersecției cu _____________________ datorită ambuteiajului creat, a rulat în continuare pe linia de tramvai, prin refugiul stației RATB și a trecut pe culoarea roșie a semaforului electric, considerând că aceasta este singura posibilitate de a se replia pe sensul normal de mers. În acel moment a fost oprit de organele de poliție care l-au sancționat, petentul arâtând că recunoaște fapta, însă aceasta s-a produs în circumstanțele prezentate mai sus.
După ce a plecat, a observat pe partea dreaptă auto VW Golf cu nr. XXXXXXXXX, condus de prietenul său D_________ C_________, care a precizat că a văzut cele întâmplate și s-a oferit să fie martor.
În drept petentul a invocat prevederile 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
În susținerea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și testimonială cu un martor.
În dovedire, petentul a anexat, în fotocopie: procesul-verbal contestat, cartea de identitate, dovada de reținere a permisului de conducere, cartea de identitate a martorului propus, respectiv D_________ C_________.
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001 rap. la art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 16).
Prin întâmpinarea depusă la data de 03.09.2013 prin Serviciul Registratură, intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal de constatare a contravenției respectă condițiile de formă și de fond prevăzute de lege și că aspectele descrise în conținutul acestuia corespund situației de fapt, fiind percepute în mod direct de către agentul constatator, astfel încât se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie.
De asemenea, intimata a precizat că aspectele consemnate în procesul-verbal rezultă și din planșele foto depuse la dosar, din care se observă în mod clar că autovehiculul petentului, Volvo de culoare neagră, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, a depășit, pe linia de tramvai, prin stânga refugiului pietonal, coloana de autovehicule oprite la culoarea roșie a semaforului, intrând în fața acestora.
Intimata a solicitat și amendarea petentului pentru introducerea cu rea-credință a plângerii, în temeiul art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a C.p.c.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 17 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001, art. 100 alin. 3 lit. 1 din OUG nr. 195/2002.
De asemenea, în baza art. 223 C.p.c, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, atașând la dosar procesul-verbal contestat, 6 fotografii, buletin de verificare metrologică.
La data de 01.10.2013, petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat aspectele învederate prin plângerea contravențională, în sensul că intenția sa nu a fost de a depăși coloana de autovehicule, ci doar circumstanțele nefavorabile și dorința de a decongestiona traficul l-au adus în această situație.
În ședința publică din 25.10.2013, instanța a procedat la audierea martorului D_________ C_________, propus de petent, declarația acestuia fiind atașată la dosar.
Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 05.07.2013, a fost întocmit de către intimată procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, prin care petentului i s-a aplicat o amendă în cuantum de 320 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că, în ziua de 05.07.2013, în jurul orelor 08.37, „a condus auto XXXXXXXX și a depășit coloana de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune în timp ce circula pe Șoseaua Giurgiului din direcția Piața Progresului”.
Petentul a semnat procesul-verbal, iar la rubrica alte mențiuni a arătat că a virat brusc stânga, întrucât era să fie acroșat în partea dreaptă de un alt autovehicul.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Astfel, sub aspectul legalității, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Petentul nu a invocat încălcarea prevederilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității relative.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția relativă de legalitate și de temeinicie până la proba contrară, probă ce revine petentului, în condițiile art 1.169 C civ.
Această situație nu este contrară art. 6 CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.
Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligația de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A_____ c. României, pct. 60, cauza N_______ G_______ c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H______ și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materia circulației rutiere, care intră în competența poliției), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
De asemenea, trebuie reținute și Deciziile nr. 83/08.03.2002 și nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a arătat că dispozițiile O.G. nr. 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența CEDO.
Instanța reține că, potrivit art. 100 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002, „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată”.
Astfel, instanța constată că petentul a recunoscut fapta, arătând însă că a fost forțat să intre pe linia de tramvai pentru a evita coliziunea cu un alt autovehicul și apoi, întrucât nu a mai putut intra în coloană, a circulat înainte pe linia de tramvai și, la culoarea roșie a semaforului electric, a intrat în fața coloanei de autovehicule staționate, pentru a decongestiona traficul pe linia de tramvai.
Situația de fapt reținută în procesul-verbal rezultă și din planșele foto depuse la dosar (filmarea fiind efectuată cu aparatul radar montat pe auto MAI xxxxx, verificat și omologat din punct de vedere metrologic (Admis), așa cum rezultă din buletinul emis în acest sens de Institutul Român de Metrologie Legală, f. 23).
Astfel, instanța observă că la data de 05.07.2013, în intervalul orar 08:37:38 – 08:37:41, petentul a circulat cu auto Volvo nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe linia de tramvai, a trecut prin stânga refugiului stației RATB și a depășit coloana de autovehicule staționate, la culoarea roșie a semaforului electric. Contrar susținerilor petentului, din planșa foto marcată 08:37:41 rezultă că aceasta a trecut prin intersecție depășind coloana, la culoarea roșie a semaforului electric, fără a se observa însă încercarea sa de a se replia pe banda din dreapta, mașina fiind orientată tot pe direcția înainte.
Referitor la susținerile petentului că a fost forțat să circule pe linia de tramvai pentru a evita coliziunea cu un alt autovehicul, instanța reține că acestea se coroborează cu declarația martorului audiat, acesta afirmând că se afla și el în trafic în acel moment, circulând pe banda I, când a văzut un autoturism Volvo că a virat pe linia de tramvai pentru a evita coliziunea cu un autovehicul alb ce a ieșit din dreapta direct pe banda a II-a, recunoscând autoturismul ca fiind al petentului.
Cu toate acestea, chiar și în condițiile în care petentul a fost, într-adevăr, forțat să intre pe linia de tramvai de un asemenea caz fortuit, acțiunea sa ulterioară de a continua deplasarea pe linia de tramvai, de a trece prin stânga refugiului stației RATB și de a depăși coloana de autovehicule staționate, la culoarea roșie a semaforului electric, nu mai poate fi justificată de o asemenea situație sau de încercarea de a decongestiona traficul.
Astfel, instanța reține că petentul, în acele circumstanțe, trebuia și putea să aștepte pe linia de tramvai până când reușea să reintre în coloana de autovehicule, fiind imposibil de crezut că niciun participant la trafic nu i-ar fi permis acest lucru. Instanța constată că, ulterior ieșirii pe linia de tramvai, petentul a circulat în mod voluntar pe direcția înainte și a depășit coloana de autovehicule la culoarea roșie a semaforului electric (așa cum de altfel a recunoscut, aspecte care se observă și din planșele foto depuse la dosar), susținerile acestuia neputând fi reținute în condițiile în care exista varianta ca acesta să aștepte până reintra în coloană, simpla sale afirmații că a dorit să decongestioze traficul nefiind de natură să justifice încălcarea flagrantă a regulilor de circulație, așa cum este cazul în speță.
Față de considerentele expuse, instanța constată că prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție nu a fost răsturnată, probatoriul administrat nereliefând o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată în cauză, respectiv amenda contravențională în cuantum de 320 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, în raport de dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța constată că este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale petentului, prin fapta sa de a depăși coloana de autovehicule staționate, la culoarea roșie a semaforului electric, pe linia de tramvai, fiind puse în pericol siguranța și integritatea corporală a participanților la trafic.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională și va menține procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din 05.07.2013, ca fiind legal și temeinic întocmit.
Instanța constată că nu se impune amendarea petentului pentru introducerea cu rea-credință a plângerii, în temeiul art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a C.p.c., motivele invocate de către acesta neapărând ca vădit neîntemeiate.
În baza art. 271 alin. 1 C.p.c., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul B_______ D_____ C_______ cu domiciliul în București, ____________________, _______________, _____________, sector 4, CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B______ Rutieră cu sediul în București, _______________________. 9-15, sector 3.
Menține procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din 05.07.2013, ca fiind legal și temeinic întocmit.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 4 București
Pronunțată în ședință publică azi, 25.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F_____ V_______ D____ M______ G_______