Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul GORJ
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
1101/2014 din 10 decembrie 2014
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia nr. 1101/2014

Ședința publică din 10 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE D_____ S______

Judecător L_______ B_________

Grefier E____ L_______ B_____

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul intimat I____________ Județean de Jandarmi Gorj împotriva sentinței civile nr. 9216 din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent R____ O_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic G____ N______ pentru apelantul intimat, lipsă fiind intimatul petent, R____ O_____.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că apelul este la primul termen de judecată, este declarat în termen, motivat.

În condițiile art.131 alin.2 coroborat cu dispozițiile art.482 Cod de procedură civilă tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art.95 pct.2 Cod de procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art. 34 alin.2 din OG nr.2/2001.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Consilier juridic G____ N______ pentru apelanta intimată solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului verbal de contravenție.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 9216 din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul R____ O_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Jandarmi Gorj și anulat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/06.06.2013 întocmit de intimat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut faptul că prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/06.06.2013 petentul a fost sancționat cu amenda in cuantum de 1000 lei, reținându-se in sarcina acestuia ca a bruscat-o pe numita Giubegan M_____ N_______, vânzătoare la un magazin din incinta liceului unde este elev petentul.

Instanța a procedat la audierea martorilor propuși de petent, din declarațiile cărora nu a reieșit ca petentul ar fi săvârșit faptele de care este acuzat, aceștia confirmând ca l-au însoțit pe petent in curtea liceului, ca petentul a avut o discuție cu vânzătoarea, al cârei nume nu l-au indicat, declarând ca nu îl cunoaște, confirmând susținerile.

Mai mult, din declarația martorului asistent, a reieșit ca aceasta a fost prezenta când petentul a semnat procesul verbal de contravenție, necunoscând nimic despre situația de fapt.

Că, intimata nu a susținut mențiunile agentului său cu o declarație a presupusei persoane vatamate, ci din contra, în procesul verbal au fost consemnate mențiuni în sensul ca petentul nu o cunoaște pe numita Giubegan M_____ N_______.

Petentul a reușit astfel să facă dovada contrară celor reținute în procesul verbal de contravenție, astfel că instanța nu a reținut situația de fapt din acest act, ci cea care a reieșit din declarațiile martorilor, în sensul ca petentul nu a agresat-o pe numita Giubegan M_____ N_______.

În concluzie, a admis plângerea și a anulat procesul verbal de contravenție.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I____________ Județean de Jandarmi Gorj, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.

O primă critică adusă sentinței apelate a fost acea că, starea de fapt reținută de către instanța de fond nu corespunde realității, urmare a faptului că aceasta și-a întemeiat hotărârea pronunțată în cauză numai pe baza probelor administrate de petent, deși în conformitate cu dispozițiile art. 205 Cod pr. civ. în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei nu s-a ținut cont de raportul agentului constatator.

Probele administrate în prima instanță au confirmat fără dubii comiterea de către petent a faptei reținute în sarcina sa, iar martorul citat de instanța de fond deși a fost la fața locului a perceput direct starea de fapt, însă a refuzat să declare olograf în fața agentului constatator datorită temerii pe care o inspira petentul, temere care evident a condus pe martoră să declare în fața instanței de fond o altă stare de fapt, denaturând adevărul. Din raportul militarului jandarm component al patrulei de ordine publică a reieșit că cei doi martori nu au fost la fața locului, pe cale de consecință a indus în eroare instanța de fond și implicit a fost răsturnat actul administrativ dresat.

Apelanta intimată critică sentința instanței de fond și motivat de faptul că a reținut, faptul că agenții constatatori au respectat prevederile legale în vigoare, iar petentul nu, nesubzistând în nici un fel cele precizate în așa zisă acțiune, și pe care a solicitat-o la instanța de fond, și care nu i-a fost comunicată, fiind ignorate prevederile art. 194 c. pr. civilă și implicit apărările intimatei au fost în consecință, fiind vătămații.

S-a susținut că procesul verbal este un act administrativ întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorității administrative, investit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte antisociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care nu poate fi răsturnat decât cu probe pertinente.

Or, instanța nu a ținut cont în nici un mod despre apărările I.J.J. Gorj, practic a pronunțat o soluție exclusiv pe susținerile petentului, aspect care conduce efectiv lipsirea dreptului la apărare conferit și statuat în practica C.E.D.O. (cauza Albina contra României, publicată în M.O. nr. 1049 din 25.11.2005, cauza Vlasia G______ V________ contra României, hotărârea din 08.06.2006). în conformitate cu prevederile art. 30 din O.U.G. nr. 80 din 29.06.2013 privind taxele judiciare de timbru, apelanta I.J.J.Gorj este scutită de taxa judiciară de timbru. Față de aceste motive solicităm admiterea apelului, modificarea sentinței civile nr. 8658 din 03.12.2013 iar pe fond respingerea plângerii, ca fiind nefondată.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 470 si 480 c.pr. civ. si art. 34, alin 2, teza a II a din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare, iar în conformitate cu prevederile art. 411 alin.1 pct.2 c. pr. civ. s-a solicitat judecata în lipsă.

În condițiile art. 205 C.pr.civ. intimatul petent R____ O_____ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de apelanta intimată IPJ Gorj, ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.

A arătat petentul că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J__ sub nr. XXXXXXXXXXXXX a contestat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/06.06.2013 întocmit de I____________ Județean de Jandarmi Gorj, întrucât prin procesul verbal de contravenție menționat mai sus s-a reținut în mod eronat că la data de 06.06.2013, ora 17:30, a adus injurii la adresa vânzătoarei de la chioșcul situat în incinta Colegiului Național „E________ T________" din Municipiul Târgu-J__.

A învederat intimatul petent că într-adevăr, la data menționată se afla în incinta Colegiului, însă nu a adresat injurii la adresa vânzătoarei, așa cum a consemnat agentul constatator, discutând doar în contradictoriu cu aceasta, fără a aduce atingere onoarei ori reputației acesteia prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace sau orice alte manifestări prin care să aducă atingere bunelor moravuri.

Astfel, a apreciat acesta că numai instanța de judecată este în măsură să stabilească, pornind de la prezumția de nevinovăție, intrând în cercetarea fondului cauzei, împrejurările în care s-a săvârșit fapta și gradul de pericol social al contravenției săvârșite, motiv pentru care am formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal menționat mai sus.

Or, prin sentința civilă nr. 9216 din 13.11.2013 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Târgu-J__ a admis plângerea formulată, anulând procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 06.06.2013.

Intimatul petent în apărare, a susținut că față de criticile cuprinse în cererea de apel, a arătat că plângerea contravențională, ca și cale de atac recunoscută de lege, reprezintă un remediu efectiv în sensul art. 13 din CEDO, potrivit căruia „Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale".

Instanța de judecată și-a exercitat rolul activ în ceea ce privește administrarea tuturor probelor utile, pertinente și concludente în cauză, în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei, intrând în cercetarea fondului cauzei și reținând că fapta nu întrunește elementele constitutive ale contravenției menționate în procesul-verbal contestat.

Instanța de judecată, investită cu soluționarea plângerii contravenționale, a ținut seama că prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, în acord cu Decizia nr. 70 din 21 februarie 2013 (publicată M. Of. nr. 204 din 10 aprilie 2013), prin care Curtea Constituțională a României a subliniat, din nou, faptul că, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. în acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii adevărului. Așadar, instanței de judecată i-a fost statuată atribuția de a analiza împrejurările în care s-a săvârșit fapta și grad de pericol social al acesteia.

A susținut intimatul petent că a purtat unele discuții contradictorii, copilărești, cu vânzătoarea de la chioșcul din incinta colegiului, dar fără a degenera într-un conflict, astfel că, amenda aplicată a fost disproporționată în raport cu fapta săvârșită și cu urmările acesteia, ținându-se seama și de faptul că era elev, în prezent fiind student, nerealizând venituri.

Că, rolul martorului în procesul civil este acela de a relata tot adevărul cu privire la situația de fapt cunoscută și astfel depoziția sa să ducă la lămurirea cauzei, astfel că, instanța de judecată a procedat la audierea martorilor propuși, din declarațiile acestora reieșind că petentul nu a săvârșit fapta de care este acuzat, aceștia confirmând că l-au însoțit în curtea liceului, precum și faptul că a avut o discuție contradictorie cu vânzătoarea, fără a aduce atingere onoarei ori reputației acesteia prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace sau orice alte manifestări prin care să aducă atingere bunelor moravuri. Totodată, din declarația martorului asistent, a reieșit că aceasta a fost prezentă când a semnat procesul-verbal de contravenție, însă nu cunoaște nimic despre situația de fapt.

Astfel că, instanța nu a reținut situația de fapt din acest act, ci pe cea care a reieșit din declarațiile martorilor, în sensul că nu a agresat-o pe numita Giubegan M_____ N_______, purtând doar o discuție contradictorie, „ copilărească ", specifică vârstei, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției acestuia, acesta fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând singure servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale în absența altor mijloace de probă, ÎJJ. Gorj nesusținând mențiunile agentului său cu o declarație a presupusei persoane vătămate.

De asemenea, ÎJJ, Gorj face aprecieri, fără a le dovedi, cu privire la starea de temere, pentru a invoca lipsa unor probe care să dovedească contrariul.

Prin urmare, instanța învestită cu soluționarea plângerii îndreptate împotriva procesului-verbal, a verificat legalitatea și temeinicia acestuia, constatând că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității, iar fapta subsemnatului nu întrunește elementele constitutivele ale contravenției constatate prin procesul-verbal.

Astfel, susține petentul, instanța de judecată a analizat temeinic argumentele, respectând dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenție, care include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor (cauza A_____ contra României), întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărârea Artico contra Italiei), iar aceste drepturi nu pot fi considerate efective decât dacă aceste observații sunt în mod real „ascultate".

În concluzie, a solicitat respingerea apelului formulat de I____________ de Jandarmi Județean Gorj și, pe cale de consecință, menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și urm. C. proc. civ.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta intimată I____________ de Jandarmi Județean Gorj, a solicitat admiterea apelului învederând instanței că intimatul petent prin întâmpinarea formulată a achiesat la soluția instanței de fond, prin a aceasta făcând unele afirmații care nu îi aparțin și care evident le împărtășește, fiind opozabilă soluția, însă starea de fapt a fost cea reținută prin procesul verbal de contravenție.

S-a arătat că declarațiile martorilor audiați nemijlocit la instanța de fond sunt subiective, întrucât membru component al patrulei de jandarmi a fost la fața locului, infirmând cele spuse de martorii audiați și care nu au fost la locul faptei și care au denaturat adevărul.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța de fond a reținut în mod corect că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege având în vedere că acesta cuprinde toate elementele reglementate sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG nr. 2/2001 care pot fi constatate și de instanță din oficiu.

Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța de fond în baza unui probatoriu amplu, concludent și judicios administrat a reținut în mod corect o stare de fapt corespunzătoare realității, dar contrară stării de fapt menționată de agentul constatator.

Astfel, în mod corect instanța de fond a constatat că intimatul petent nu se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa, atâta vreme cât, prin proba testimonială a făcut dovada că nu a agresat-o și nu a adresat amenințări sau cuvinte jignitoare numitei Giubegan Mireala N_______.

Susținerea apelantei intimate în sensul că declarațiile martorilor nu relevă adevărata stare de fapt, fiind subiective, nu poate fi reținută de instanță, atâta timp cât această susținere nu se bazează pe alte probe, în afara mențiunilor din procesul verbal de contravenție.

Este adevărat că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, însă această prezumție este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Or, în cauza de față, prin probele administrate, petentul a reușit pe deplin să răstoarne prezumția de relativă de veridicitate și autenticitate de care se bucură procesul verbal, făcând dovada că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.

În plus, constatările din procesul-verbal contestat nu au fost dovedite prin alte mijloace de probă de către intimată, raportul agentului constatator la care face trimitere apelanta, neavând un astfel de caracter.

Față de considerentele ce preced și constatând că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare realității și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul va respinge apelul dedus judecății ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul intimat I____________ Județean de Jandarmi Gorj cu sediul în Tg – J__, ________________________. 9h, jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 9216 din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent R____ O_____ având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în comuna Padeș, ________________________ Gorj, ca nefondat.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2014 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

D_____ S______

Judecător,

L_______ B_________

Grefier,

E____ L_______ B_____

Red S.D/tehn E.B.

Jud. fond. D B______

07.01.2015/ 4 ex

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025