Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. xxxxx/2014

Ședința publică de la 11 Iunie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: P_______ D___ P______

GREFIER: D______ A______

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe petent S______ M_____ C_________ și pe intimat D_______ G_______ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________ NR. xxxxxxx.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța a amânat pronunțarea la data de 11.06.2014.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.02.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul S______ M_____ C_________ a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcția G_______ de Jandarmerie a Municipiului București, anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.12.2013 și anularea sancțiunii aplicate, iar, în subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal menționat cu avertismentul.

În motivare, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 600 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 coroborat cu art. 26 alin. 2 din Legea nr. 60/1991, în data de 02.12.2013, cu această ocazie încheindu-se procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/17.12.2012

Petentul arătat că adunarea publică desfășurată pe trotuarul din față clădirii Guvernului nu era organizată și a reprezentat o modalitatea de exercitare a dreptului constituțional de a avea o opinie, prevăzut de art. 30 din Constituție, și a dreptului la liberă întrunire pașnică, prevăzut de art. 29 din Constituție.

Petentul a mai susținut că, potrivit art. 3 din Legea 60/1991, adunarea la care a participat se încadrează în categoria adunărilor pentru care nu este necesară declararea prealabilă.

În plus, petentul a invocat cauza Oya A_____ c. Turciei, susținând că, este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind respectarea art. 11 din Convenție, nesancționarea adunărilor publice, chiar dacă nu sunt îndeplinite cerințele prescrise de legea internă, dacă participanții la adunările publice nu săvârșesc acte de violență.

Petentul a mai invocat prescripția executării sancțiunilor contravenționale, potrivit art. 14 alin. 1 și alin. 2 O.G. 2/2001, deoarece sancțiunea a fost aplicată în data de 17.12.xxxxx, când s-a încheiat procesul verbal, iar comunicarea s-a efectuat în data de 24.01.2014, cu depășirea termenului legal în care procesul trebuia comunicat.

În plus, petentul a invocat nelegalitatea comunicării procesului verbal de contravenție, față de dispozițiile art. 27 din O.G. 2/2001, având în vedere că procesul-verbal a fost depus în cutia poștală, deși s-a încheiat un proces verbal de afișare, semnat de martorul-asistent.

Petentul a mai invocat că nu existat o situație care să justifice încheierea procesului-verbal în lipsă, dar procesul verbal s-a încheiat ulterior săvârșirii faptei, deși a fost legitimat la momentul constatării faptei. În plus, prin încheierea în lipsă a procesului verbal s-a încălcat dreptul petentului de a face obiecțiuni, în temeiul art. 16 alin. 7 O.G.2/2001.

Petentul a invocat și încălcarea prevederilor art. 16 prin nemenționarea în procesul-verbal de contravenție a datei și locului unde a fost încheiat procesul verbal.

În dovedire, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând procesul verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 17.12.2012, și a probei cu martorul T_____ F_____.

În drept, petentul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile O.G.2/2001.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, potrivit art. 19 din O.G. 80/2013 (fl. 10).

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.

În motivare, intimata a arătat că, în data de 02.12.2013, ora 1900, pe trotuarul din fața Guvernului, din Piața Victoriei, a fost organizată o adunare publică nedeclarată și neîntregistrată, la care a participat și petentul, iar obligația de a asigura ordinea și liniștea publică a reveni reprezentanților jandarmeriei.

Reprezentanții jandarmeriei au adus la cunoștiință participanților la adunare caracterul nelegal al acesteia și faptul că se vor încheia procese verbale contravenționale. Ulterior, au fost încheiate procese-verbale de contravenție în temeiul art. 26 alin. 1 Legea 60/1991, iar cu privire la procesul-verbal care face obiectul prezentei cauze, acesta a fost încheiat în prezența unui martor asistent. În plus, intimata a invocat imposibilitatea de încheiere și predare a procesului verbal în momentul săvârșirii contravenției având în vedere existența adunării și posibilitatea ridicată ca participanții la adunare să se solidarizeze cu contravenientul.

Intimata a mai arătat că procesul-verbal îndeplinește toate condițiile de formă prevăzute de art. 17 și 19 din O.G. 2/2001 și cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 O.G. 2./2001. În plus, intimata a arătat că, în temeiul art. 34 O.G. 2/2001, procesul-verbal de contraveție face dovada situației de fapt și a încadrării juridice a faptei până la proba contrară.

Cu privire la individualizarea sancțiunii, intimata a arătat că sancțiunea a fost aplicată în mod corect, cu respectarea dispozițiilor art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, iar gradul de pericol social al faptei justifică aplicarea unei amenzi de 600 lei.

În dovedire, intimata a depus filmările efectuate în data de 02.12.2013 pe suport optic DVD 575 SCI 2664.

În drept, intimata și-a întemeiat cerere pe prevederile art. 21 alin.3, art. 34 din O.G. 2/2001 și art. 205 C.pr.civ.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că își menține plângerea contravențională formulată. El a susținut că, în temeiul art. 3 din Legea 60/1991, adunarea din 2.12.2013 se încadrează printre excepțiile de la regula notificării prealabile a adunărilor publice, situație pe care organele de jandarmerie au ignorat-o când au interzis accesul altor persoane care doreau să participe la manifestație.

Petentul a arătat că martorul asistent care a semnat procesul verbal nu a participat la procedura de legitimare efectuată de agentul constatator.

În plus, petentul a invocat că nu a exista posibilitatea unei acțiunii violente din partea participanților la manifestație, în cazul în care i s-ar fi înmânat procesul verbal de contravenie, deoarece numărul acestora era nesemnificativ.

Petentul a susținut că fapta pentru care a fost sancționat este lipsită de pericol social, iar singurul pericol pe care îl reprezenta era de a lovi pe cineva accidental cu bicicleta pe care o avea în posesie. În plus, a susținut că un eventual conflict violent l-ar fi afectat pe petent, deoarece ar fi fost prins între cele două grupări.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri, proba cu martorul T_____ F_____ și mijocul material de probă constând în suport optic DVD 575 SCI 2664, pentru intimată, apreciind aceste probe admisibile și concludente în temeiul art. 255 alin. 1 C.pr.civ.

Instanța a audiat martorul T_____ F_____ (fila 34).

Analizând materialul probator adminstrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, în data de 02.12.2013, în jurul orei 19.00, petentul se afla în fața clădirii Guvernului din Piața Victoriei participând la o adunare publică nedeclarată și neînregistrată, prin care își exprima nemulțumirea față de exploatarea gazelor de șist din localitatea Pungești. Deoarece la avertizările și somațiile făcute de jandarmi a refuzat să părăsească zona, petentul a fost legitimat, iar agentul constatator a încheiat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, prin care a fost constatată săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 26 alin. 1 coroborat cu art. 26 alin. 2 din Legea nr. 60/1991 și a fost aplicată o amendă contravențională în valoare de 600 lei.

Din declarația martorului T_____ F_____, rezultă ca acesta a participat la adunarea publică din data de 02.12.2013, despre care a aflat cu circa oră înainte, împreună cu petentul, iar la manifestarea respectivă au participat aproximativ 400-500 de persoane. Martorul a mai arătat că cei care au participat la adunare au fost legitimați, inclusiv petentul.

În drept, procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, conform art. 34 alin.1 O.G. 2/2001, fiind un act încheiat de agentul constatator în exercitarea atribuțiilor de constatare și sancționare a contravențiilor, constatatare care poate fi personală sau prin intermediul unor mijloace tehnice.

Conținutul procesului verbal de contravenție este prevăzut de art. 16 din O.G. 2/2001, iar art. 17 din O.G. 2/2001 prevede situațiile în care nerespectarea acestor cerințelor atrage nulitatea actului întocmit de agentul constatator, când vătămarea este prezumată. Prin urmare, nerespectarea cerințelor care nu sunt prevăzute expres de art. 17 atrage doar nulitatea relativă, fiind necesară dovedirea unei vătămări care să nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal, așa cum a fost stabilit și prin decizia nr. XXII din 19 martie 2007 a Secțiilor Unite alei Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din procesul-verbal de contravenție, rezultă atât existența mențiunilor cu privire la data și locul săvârșirii faptei, cât și cele cu privire la data și locul încheierii procesului.

În plus, dintre mențiunile din procesul verbal de contravenție considerate de petent ca fiind lipsa, doar lipsa datei săvârșirii faptei contravenționale este prevăzută de art. 17 din O.G. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute. Pentru celelalte mențiuni considerate de petent ca lipsind din conținutul procesului-verbal era necesară dovedirea existenței unei vătămării și a posibilității de înlăturare a vătămării doar prin anularea procesului-verbal.

Prin urmare, având în vedere că petentul doar a invocat existența lipsei mențiunilor din procesul-verbal, fără să doveadească și vătămarea, instanța constată că nu a fost înlăturată prezumția de legalitate a procesului verbal și va respinge susținerea privind neîndeplinirea condițiilor de formă de către procesul verbal ________ nr. xxxxxxx.

Cu privire la încălcarea dreptului de a face obiecțiuni, prevăzut de art. 16 alin. 7 O.G. 2001, acesta atrage nulitatea doar dacă s-a produs o vătămare, iar aceasta nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal.

Procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx a fost încheiat în data de 17.12.2013, ulterior săvârșirii faptei. Cu privire la motivul încheierii procesului-verbal de contravenție în lipsa, intimata a susținut că exista riscul unei revolte a mulțimii are s-ar fi putut ralia cu petentul. Pe de altă parte, petentul a susținut că numărul participanților la proces era nesemnificativ pentru a crea asemenea îngrijorări și că, în cazul în care s-ar fi creat un conflic, singul în dezavantaj ar fi fost petentul, fiind prins între cele două mulțimi.

Față de posibilitatea de a se încheia procesul verbal și în lipsa petentului, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 O.G. 2/2001, în condițiile în care situația încheierii în lipsă a fost constatată și semnată de un martor asistent, instanța constată că procesul-verbal a fost încheiat legal în lipsa petentului.

În plus, petentul nu a indicat o vătămare produsă prin lipsa mențiunilor cu privire la dreptul la obiecțiuni, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal. Posibilitatea de a introduce plângere contravențională împotriva procesului verbal, prin care se vor analiza eventualele obiecțiuni de către instanță, înlătură existența unei vătămări.

Față de susținerile petentului, care nu invocă o vătămare concretă, ci doar neîndeplinirea unei obligații de către agentul constatator, având în vedere neîndeplinirea condițiilor pentru a se reține nulitatea relativă procesului verbal, față de considerentele deciziei nr. XXII din 19 martie 2007 a Secțiilor Unite alei Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța va înlătura susținerea petentului privind lipsa obiecțiunilor din procesul verbal.

Petentul a invocat și lipsa de temeinicie a procesului vebal de contravenție considerând că adunarea la care a participat se încadra între excepțiile prevăzute de art. 3 din Legea 60/1991, nefiind necesară declararea în prealabil a adunării publice .

Instanța reține inaplicabilitatea art. 3 din Legea nr. 60/1991 întrucât expresia „în exteriorul sau în incinta sediilor sau imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat” este distinctă de noțiunea „în fața guvernului” invocată de petent, ceea ce înseamnă că adunările publice desfășurate pe un drum public, așa cum este Calea Victoriei sau de pe trotuare trebuie autorizate.

Rațiunea instituirii unei astfel de exceptări de la declararea în prealabil este aceea că pentru o adunare publică desfășurată în astfel de condiții nu există riscul pierderii controlului asupra participanților și propagării protestului, astfel încât să fie afectată siguranța publică sau circulația pe drumurile publice, dar și aceea că o persoană privată sau publică care se confruntă cu un protest în exteriorul sau incinta propriului sediu dispune de mijloace proprii pentru evitarea unor consecințe negative. Or, o adunare publică ce se desfășoară pe un drum public, chiar dacă este în fața unui minister sau a guvernului reclamă concursul organelor de ordine pentru asigurarea siguranței cetățenilor și a circulației rutiere și pietonale, întrucât pe un drum public doar poliția sau jandarmeria pot interveni pentru restabilirea ordinii și liniștii publice, nu și persoanele juridice de interes public sau privat.

În exteriorul sau în incinta sediilor presupune imediata proximitate cu respectivul sediu al autorității publice, unde aceasta poate controla desfășurarea unor adunări publice sau proteste (de exemplu prin impunerea unor reguli de acces și apelarea la agenții de pază care pot acționa doar în perimetrul sediului), un astfel de loc putând fi doar incinta, curtea interioară sau zona îngrădită din exteriorul unui sediu.

În mod evident, un drum public sau trotuar, chiar dacă se află în fața unui minister nu intră în noțiunea avută în vedere la art. 3 din Legea nr. 60/1991.

Față de mențiunile din procesul-verbal, care prevăd că adunarea a avut loc pe trotuarul din fața clădirii Guvernului, situație recunoscută de către petent și de martorul propus de acesta, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a încadra respectiva adunare printre excepțiile de la cerința declarării prealabile.

În cauza Oya A_____ c. Turciei (cerere 74.552/01, p. 37-39) Curtea a stabilit că nu este contrară art. 11 din Convenție stabilirea necesității unei autorizații pentru motive de ordine publică și siguranță natională. Lipsa notificării crează o situție nelegală, dar aceasta nu ar trebui să fie un motiv de înfrângere a dreptului de întrunire și de asociere. Curtea recunoaște că notificarea are rolul de a permite autorităților naționale să minimalize tulburarea ordinii publice și să ia măsurile preventive de securitate, precum asigurea prezenței echipajelor de prim-ajutor, în vedere asigurării desfășurării corezspunzătoare a adunării .

Prin urmare, stabilirea condiției formale de declarare prealabilă a adunării nu contravine jurispundenței Curții, fiind prevăzută în vedere protejării ordinii și liniștei publice și asigurarea defășurări adunării într-un mod pașnic și civilizat. În plus, acțiunea autorităților a fost proporțională, participanții la adunare fiind anunțați asupra caracterului nelegal al adunării și asupra posibilității de a fi sancționați. În consecință, sancționarea contravențională a petentului nu contravine jurisprudenței Curții cu privire la aplicarea art. 11 din Convenție.

Petentul a invocat faptul că la momentul legitimării nu i s-a comunicat că urmează să fie sancționat contravențional și nici fapta pe care a săvârșit-o, că legitimare a fost prezentată ca fiind o acțiune de rutină. Cu privire la această susținere, petentului, în baza art. 249 C.pr.civ. avea obligația de a o dovedi, sens în care a propus martorul T_____ F_____.

Din declarația martorului T_____ F_____ (fila 34) rezultă că atât martorul, cât și petentul a fost legitimați dar a declarat că nu își mai amintește conținutul declarațiilor purtate între petent și jandarm, și a plecat înaintea petentului. Prin urmare, din conținutul declarației nu rezultă probe în susținerea lipsei de informare cu privire la motivul legitimării.

În plus, petentul a susținut că martorul asistent care a semnat procesul verbal nu a asistat la procedura de legitimare. Art. 19 alin. 1 O.G. 2/2001 prevede obligativitatea semnării procesului verbal de către un martor-asistent în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze. Având în vedere că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost încheiat ulterior, în lipsa contravenientului, rolul martorului asistent a fost de a confirma modului de încheiere a procesului verbal. Prin urmare, martorul asistent nu are un rol în procedura de legitimare.

În consecință, instanța nu va reține aceste susțineri, ele nefiind dovedite de petent.

Petentul a invocat necomunicarea legală și cu încălcarea termenului prevăzut de lege a procesului verbal.

Astfel, petentul susține că prin lăsarea în cutia poștală a procesului verbal s-au încălcat dispozițiile art. 27 O.G. 2/2001, care prevăd că procesul verbal de contravenție se poate face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișarea la domiciliul contravenientului, caz în care se încheie un proces verbal de afișare, semnat de cel puțin un martor. În plus, petentul a mai invocat că procesul verbal i-a fost comunicat, în lipsă, prin afișare și introducere în cutia poștală, în data de 24.01.2014, la mai mult de o lună de la data încheierii și aplicării sancțiunii.

Față de dispozițiile art. 249 C.pr.civ., care prevăd că sarcina probei revine persoanei care face o susținere în cursul procesului, instanța constată că, în ceea ce privește procedura de comunicare a procesului verbal și termenul de comunicare, petentul a formulat susțineri, fără a le dovedi, deși i s-a pus în vedere să își depună dovezile pe care își susține cerere. Astfel, aceste susține urmează să fie înlăturate ca nedovedite.

Petentul a solicita și înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 600 de lei cu sancțiunea avertismentului, invocând lipsa de pericol social a faptei față de încadrarea adunării publice între excepțiile prevăzute de art. 3 din Legea 60/1991. Petentul a susținut că singurul pericol pe care îl reprezenta, la momentul respectiv, era posibilitatea de a lovi pe cineva accidental cu bicicleta.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei și la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal de contravenției.

Pericolul social al faptei prevăzute de art. 26 alin. 1 Legea 60/1991 constă în posibilitatea de a fi stânjenită folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, funcționarea instituțiilor publice sau private, a celor de învățământ, cultură și sănătate, a unităților economice ori de a degenera în acțiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea și liniștea publică, siguranța persoanelor, integritatea corporală, viața sau bunurile acestora ori ale domeniului public. Sancționarea contravenientului s-a realizat pentru participarea sa la o adunare organizată necorespunzător și cu încălcarea dispozițiilor legale avându-se în vedere pericolul social descris mai sus. În cazul aceste contravenții, există pericol social prin simpla participare la adunarea nelegal organizată, nefiind necesar realizarea unui rezultat.

De asemenea, instanța reține că petentul a recunoscut la ultimul termen că nu este la prima participare la o adunare publică nedeclarată.

Prin urmare, sancțiunea aplicată, orientată spre minim, respectă dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001.

Față de aceste considerente rezultă că cererea petentului este neîntemeiată, instanța urmând să respingă plângerea contravențională.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională privind pe petent S______ M_____ C_________, cu domiciliul în Iași, _____________________, ___________. E, ____________, J____ Iași și pe intimata D_______ G_______ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI, cu sediul în sector 5, București, _____________________ Fort Magurele, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.06.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

Red. PDP 17.11.2014