Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 904/2015

Ședința publică de la 04 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M____ O____

Judecător F____ A________

Grefier G___ D______

Pe rol judecarea apelului contravențional formulat de către petenta C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA CESTRIN, cu sediul în București, ___________________. 401 A, sect.6, împotriva sentinței civile nr. 2521/ 16.02.2015, pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul N_________ V_______ A___, cu domiciliul procesual la C______ A_____ SBARCEA C______ L____, B____, Piața Daciei, ___________, __________, jud. B____.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura este legal îndeplinită; dosarul este la primul termen de judecată ; apel scutit de plata taxei de timbru; apelanta solicită judecarea în lipsă, după care:

Nemaifiind alte cereri, excepții instanța constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza pentru soluționare:

INSTANȚA

Asupra prezentului apel:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B____ la data de 12.11.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, petentul N_________ V_______ A___ a solicitat repunerea în termenul legal de formulare a plângerii contravenționale conform O.G. nr.2/2001, admiterea excepției prescripției executării sancțiunii contravenționale și anularea procesului-verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx din data de 26.07.2011, necomunicat, încheiat de C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN și a sancțiunii aplicate, în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment și înlăturarea măsurilor complementare.

În motivarea plângerii, petentul a învederat instanței faptul că în ceea ce privește primul capăt de cerere, a solicitat repunerea în termenul legal de formulare a contestației întrucât procesul-verbal arătat nu i-a fost comunicat acasă în termenul legal prevăzut de O.G. nr.2/2001, act normativ de bază în materie contravențională și a aflat de existența acestui proces-verbal abia in data de 30.10.2014 când s-a deplasat la Biroul plăți taxe și impozite din cadrul Primăriei de domiciliu în vederea achitării impozitului anual datorat.

Astfel cum rezulta din procesul verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicarea procesului verbal de contravenție înaintat in copie conforma cu originalul de către executorul judecătoresc, comunicarea s-a realizat prin afișare si nu prin posta cu confirmare de primire.

Având în vedere data la care a luat la cunoștință de acest proces verbal, respectiv 30.10.2014, a solicitat repunerea în termenul legal de contestare.

În motivarea plângerii, pe fond, petentul a arătat că, au fost încălcate art.14 alin 1 din OG 2/2001.

Intimata, prin întâmpinare, a solicitat în esență, respingerea plângerii ca nefiind întemeiată.

În motivarea întâmpinării, petenta a arătat că procesul-verbal de constatare a contravenției contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr.15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere. Gestiune. Monitorizare și Control a Rovinietei -I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

S-a mai arătat că din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art.19 din O.G. nr.2/2001, reiese că procesul-verbal de constatare a contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale, acesta conținând mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA.

Prima instanță, prin sentința civilă nr.2521/16.02.2015, a admis excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 250 lei aplicate prin procesul verbal _________ nr xxxxxxx/26.07.2011 emis de intimat, a constatat că executarea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei este prescrisă, a admis plângerea contravențională formulată de petentul N_________ V_______ A___ în contradictoriu cu intimata C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA CESTRIN și a anulat procesul verbal _________ nr xxxxxxx/26.07.2011 emis de intimat, exonerând petentul de plata tarifului de utilizare în valoare de 28 euro.

Pentru a pronunța această sentință civilă, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Art.14 alin.1 din OG nr.2/2001 statuează că executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, prescripția executării sancțiunilor contravenționale putând fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale, astfel cum dispune alineatul 2 al aceluiași articol.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în discuție prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale, a fost încheiat pe data de 26.07.2011 și a nu fost comunicat petentului, astfel cum am arătat anterior.

Cum petentul nu a primit procesul-verbal până pe data de 26.08.2011, dată când s-ar fi împlinit termenul de o lună, prima instanță a admis excepția prescripției executării sancțiunilor contravenționale aplicate petentului prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor pendinte încheiat de intimata și a constatat că executarea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei este prescrisă.

Cu privire la legalitatea procesului verbal prima instanță a mai reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor articolelor 16 și 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Potrivit art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Articolul 17 din același act normativ stipulează că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu.

Din coroborarea celor două articole anterior redate, rezultă că nu orice omisiune a elementelor enumerate de articolul 16 atrage nulitatea absolută a procesului-verbal, ci doar lipsa elementelor prevăzute de art. 17 din OG nr.2/2001.

S-a mai reținut că nu s-ar putea susține că nerespectarea altor dispoziții legale sau omisiunea inserării celorlalte mențiuni prevăzute de art.16 alin.1 ar rămâne fără sancțiune, motiv pentru care încălcarea acestor prevederi legale conduce la nulitatea procesului-verbal, devenind aplicabil regimul nulităților virtuale, așa cum este conturat în dispozițiile Codului de procedură civilă, întrucât art.47 din OG nr. 2/2001 prevede că dispozițiile acesteia (OG nr.2/2001) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. În baza art. 175 alin.1 C.proc.civ., actul de este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.

S-a mai reținut că apărările petentului cu privire la lipsa semnăturii agentului contestator nu sunt pertinente, deoarece constată că procesul verbal de contravenție are încorporată semnătura electronică a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii, în condițiile art. 5-7 din Legea nr. 455/2001.

De asemenea,s-a mai reținut că ordonanța nr.2/2001 nu condiționează valabilitatea procesului-verbal de existența unei semnături olografe a agentului constatator, ci impune doar ca procesul-verbal să fie semnat de acesta. Cum pe lângă semnătura olografă există reglementată și semnătura electronică, iar art. 16 din OG nr.2/2001 nu face diferență între cele două tipuri de semnătură, făcând aplicația principiului de interpretare potrivit căruia acolo unde lege nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, prima instanță a concluzionat că procesul-verbal poate fi semnat atât olograf, cât și în format electronic, cu respectarea prevederilor din Legea nr. 455/2001.

Referitor la interpretarea dată de petent dispozițiilor cuprinse în art. 5 din Legea nr.455/2001, prima instanța a mai constatat că nicăieri în cuprinsul acestui act normativ nu se afirmă că semnătura electronică poate fi atașată doar unui înscris sub semnătură privată. Legea este foarte clară în exprimare arătând că semnătura electronică se încorporează, atașează sau se asociază logic unui înscris în formă electronică, în funcție de anumite circumstanțe, un astfel de înscris putând fi asimilat, în ceea ce privește condițiile sau efectele sale, unui înscris sub semnătură privată (art. 5) sau unui înscris autentic (art.6), în cauză, procesul-verbal fiind generat electronic, având atașată o semnătură electronică, iar forma imprimată pe hârtie a fost comunicată petentului.

În temeiul art.19 alin.1 din OG nr.2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, iar in cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor; in acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.

Prin prisma dispozițiilor legale anterior redate, prima instanță a mai reținut că nesemnarea procesului verbal de către un martor în condițiile în care petentul refuză să semneze sau nu este de față ar conduce la nulitatea procesului verbal de contravenție în măsura în care s-ar face dovada, prin orice mijloc de probă permis de lege, că partea a suferit o vătămare.

Potrivit art.9 alin.2 din OG nr.15/2002, începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, alineatul 3 al aceluiași articol prevăzând că în cazurile prevăzute la alin. (2) procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Cum prezentul proces-verbal a fost încheia în condițiile anterior reglementate, acesta se poate încheia în lipsa contravenientului, fără a fi necesară semnătura vreunui martor.

S-a mai reținut că fapta este suficient descrisă, fiind posibilă încadrarea acesteia în textul legal incriminator.

În cadrul alin. (7) al aceluiași articol 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 s-a prevăzut că "în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare", precizându-se că "obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte mențiuni», sub sancțiunea nulității procesului-verbal".

În legătură cu instituirea acestei obligații, a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității procesului-verbal, este de observat că, în raport cu natura interesului ocrotit prin dispoziția înscrisă în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, o atare nulitate nu poate fi absolută, nesusceptibilă a fi acoperită în niciun mod, ci doar relativă. Or, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.

Astfel, prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor contravenientului la conținutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

De aceea, nerespectarea de către agentul constatator a cerințelor de a aduce la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și de a consemna distinct acele obiecțiuni, astfel cum acestea sunt înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției., astfel cum s-a statuat prin decizia nr.XXII/2007 pronunțată de Înalta curte de Casație și de Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii.

Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului, ipoteză prevăzută expres de către ordonanță, situație ce face imposibilă aplicarea prevederilor art.16 alin.7 din OG nr.2/2001.

Instanța poate să constate existența vătămării din împrejurările cauzei și din finalitatea regulii nerespectate ori poate să ceară părții care o invocă să producă dovezi.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că, potrivit articolului 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, în temeiul căruia a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 250 lei, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

În conformitate cu prevederile art. 1 lit. b) utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

Petentul nu a făcut dovada achitării rovinietei la data săvârșirii contravenției.

Prima instanță a mai constatat că rațiunea legii (ordonanței) este aceea de a fi sancționate persoanele care nu plătesc tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România. În acest sens, prin art. 1 alin. 2 se prevede obligativitatea pentru toți utilizatorii români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România. În același articol, alin. 1¹ din O.G. 15/2002, se prevede că rovinieta matcă și rovinieta electronică. De asemenea, articolul 7 din aceeași ordonanță are următorul enunț: „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Instanța a mai reținut că între data constatării săvârșirii acestei contravenții, 02.12.2010, si data judecării prezentei cauze, OG nr.15/2002, în temeiul căreia a fost sancționat petentul a fost modificată prin Legea nr.144/2012.

Ca urmare a acestui act normativ, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă (art.8 alin.2, în variantă modificată), art. 9 alin.3 statuând că, în cazurile prevăzute la alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).

De asemenea, tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează (art. II din Legea nr. 144/2012).

Potrivit art.15 alin.2 din Constituția României coroborat cu art. 12 din OG nr. 12 din OG nr. 2/2001, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ, iar dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; in cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.

Cum caracterizarea faptei ca și contravenție continuă, prevederea că o persoană nu poate fi sancționată decât o singură dată în 30 de zile și anularea tarifului de despăgubire sunt aspecte care se circumscriu noțiunii de regim sancționator, care este mai favorabil în noua reglementare, acest din urmă regim va fi aplicat petentului.

Împotriva acestei sentințe civile a formulat apel intimata C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA CESTRIN.

În motivarea apelului, intimata a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției R11 nr.xxxxxxx/26.07.2011 îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. 15/2002 coroborat cu O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

S-a mai arătat că potrivit dispozițiilor art.1 alin. 2 din Ordonanța nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002. în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Onorata instanța, va rugam sa observați ca OG 2/2001 prevede ia art. 14 ca (1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, această prevedere legala fiind respectata, procesul verbal fiind communicat in intervalul de o luna, prevăzut de lege, astfel ca nu avea cum sa intervină prescripția executării sancțiunii cu amenda fiind depusă dovada comunicării procesului verbal.

S-a mai arătat că procesul verbal contestat a fost întocmit si comunicat cu respectarea întocmai a prevederilor legale, adică fapta a fost constatata in intervalul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. 1 din OG 2/2001, iar comunicarea procesului verbal a fost efectuata in intervalul de o luna de la data constatării faptei, potrivit art. Art. 14 - (1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Termenul de 30 de zile la care se face referire, nu este un termen special de prescripție, in interiorul căruia procesul verbal trebuie intocmit si comunicat, cum greșit a fost interpretat. Astfel, art. 9, alineatul (3) al OG 15/2002 (modificata si completata prin Legea 144/2012. ) prevede: Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).", iar din interpretarea loqico-sistematica a textelor legale, rezulta fara echivoc faptul ca, prin apariția Legii 144/xxxxx pentru modificarea OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, intenția legiuitorului a fost aceea ca, in intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției sa nu se poate incheia alte procese verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile - si in niciun caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contraventionalale mai scurt decât termenul general de 6 luni.

În ceea ce privește prescripția executării sancțiunilor aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/26.07.2011 s-a mai arătat că prevederile art.13, alin. 1 din O.G. 2/2001 conform cărora:" aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei" si ale art.14 alin.1 din același act normativ, potrivit căruia:" Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii", fiind îndeplinite în termen legal toate procedurile. Astfel procesul verbal sus-mentionat a fost intocmit la data de 26.07.2011 (in mai puțin de 6 luni de la data săvârșirii faptei contravenționale, respectiv 05.02.2011) si i-a fost comunicat petentului în data de 10.08.2011, în conformitate cu prevederile art. 14 si 27 din O.G. xxxxxx.

S-a mai reținut că Decizia nr. 10/2013 a ICCJ, prin care s-a statuat caracterul subsidiar a procedurii de comunicare prin afișare a procesului verbal a fost pronunțata de către ICCJ la data de 10 iunie 2013 si a fost publicata in Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, fiind obligatorie de la aceasta data, conform prevederilor art. 517 Cod proc. Civ.

Comunicarea procesului verbal contestat s-a făcut anterior publicării Deciziei 10/2013, ceea ce înseamnă ca prevederile acesteia nu sunt aplicabile in prezenta cauza. înainte de data publicării in Monitorul Oficial a deciziei respective, intimata nu avea obligația de a efectua in prima instanța comunicarea prin posta a procesului verbal.

Prin urmare, în cazul ce face obiectul prezentei cauze, există răspunderea contravenționala a contravenientei, la data întocmirii procesului verbal si chiar si in prezent, pentru ca aceasta nu a făcut dovada ca deținea rovinieta la data săvârșirii faptei si, prin urmare, nu poate fi vorba de prescripția răspunderii sale contravenționale.

S-a mai arătat că procesul verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției este un act administrativ, întrucât acesta este emis de o autoritate publică, în vederea executării în concret a legii, care dă naștere unor raporturi juridice, ceea ce presupune ca acesta se bucura de o prezumție de legalitate si autenticitate, făcând dovada asupra celor reținute in cuprinsul acestuia pana la `înscrierea in fals.

În ceea ce privește tariful de despăgubire aplicat prin procesul verbal contestat, dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 privind abrogarea tarifului de despăgubire deoarece aceste dispoziții legale se aplica doar tarifelor contestate in instanța pana la data intrării in vigoare acestei legi care se anulează, insa petentul a formulat plângere după ______________________ legii.

Tribunalul, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, constată că apelul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:

Prin procesul-verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx din data de 26.07.2011, încheiat de C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, petentul N_________ V_______ A___ a fost sancționat contravențional întrucât la data de 05.02.2011, autoturismul său a fost depistat circulând fără a deține rovinietă valabilă.

Procesul-verbal de contravenție a fost comunicat petentului la data de 10.08.2011.

Prin Decizia nr.10/10.06.2013 a Î.C.C.J., pronunțată într-un recurs în interesul legii, publicată în M.Of. nr.450/23.07.2013, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.27 teza I raportat la art.14 alin.1, art.25 alin.2 și art.31 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată fiind îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.

Raportat la dispozițiile art.517 alin.4 C.pr.civ., Decizia nr.10/10.06.2013 este obligatorie indiferent de stadiul procesului civil (fond sau apel).

În condițiile în care procesul-verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx din data de 26.07.2011 a fost comunicat petentului prin afișare la domiciliul și nu prin poștă, cu aviz de primire, Tribunalul constată că în mod legal prima instanță a admis excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 250 lei aplicate prin procesul verbal contestat, executarea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei fiind prescrisă.

În consecință, în mod legal prima instanță a admis plângerea contravențională formulată de petentul N_________ V_______ A___ în contradictoriu cu intimata C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA CESTRIN și a anulat procesul verbal _________ nr xxxxxxx/26.07.2011 emis de intimat, exonerând petentul de plata tarifului de utilizare în valoare de 28 euro.

Cu privire la celelalte susțineri ale apelantei, acestea nu sunt de natură a afecta legalitatea și temeinicia sentinței atacate.

Având în vedere cele reținute mai sus, Tribunalul, în baza art.480 al.1 C.pr.civ., urmează să respingă, ca nefondat, apelul formulat de către apelanta C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA CESTRIN împotriva sentinței civile nr.2521/16.02.2015, pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul N_________ V_______ A___.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de către petenta C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA CESTRIN, cu sediul în București, ___________________. 401 A, sect.6, împotriva sentinței civile nr. 2521/ 16.02.2015, pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul N_________ V_______ A___, cu domiciliul procesual la C______ A_____ SBARCEA C______ L____, B____, Piața Daciei, ___________, __________, jud. B____.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 04.09.2015.

Președinte, M____ O____		Judecător, F____ A________
	Grefier, G___ D______

Red./Thred.AF

4 ex/16.10.2015