R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A_________ JUDEȚUL TELEORMAN

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1327

Ședința publică din 20 martie 2015

Instanța compusă din :

Președinte : M_____ I____ M________

Grefier : A______ D______

********

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile ce are ca obiect anulare proces-verbal de contravenție formulată de petentul B____ S______ G______, cu domiciliul în municipiul G______, ____________________, jud. G______, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 14.04.2014, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Serviciul Rutier, cu sediul în A_________, ____________________. 71-73, jud. Teleorman.

Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea din data de 13 martie 2015 , parte integrantă a prezentei , când instanța având nevoie de timp pentru a delibera , a amânat cauza la data de 20 martie 2015 când a pronunțat prezenta sentință civilă.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra plângerii contravenționale de față , constată ;

Prin sentința civilă nr. 4290/28.10. 2014 pronunțată de Judecătoria G______ – Secția civilă a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe invocată de intimat prin întâmpinare și a fost declinată competența de soluționare a plângerii contravenționale formulată de petentul B____ S______ G______ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 14.04.2014, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Serviciul Rutier, în favoarea Judecătoriei A_________ .

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A_________ sub nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 15.12. 2014.

Prin plângerea formulată , petentul a solicitat anularea procesului verbal de contravenție atacat , motivat de faptul că fapta reținută nu corespunde realității , întrucât în momentul în care a început manevra de depășire a auto „ Iveco” cu nr. XXXXXXXXXXX, marcajul longitudinal era unul discontinuu astfel încât depășirea era permisă, motiv pentru care agentul constatator a întocmit în mod greșit procesul verbal de contravenție .

A mai arătat petentul că, în zona în care a efectuat manevra de depășire nu se afla nici un indicator cu semnificația „ Depășirea interzisă”.

În drept , au fost invocate dispozițiile O.U.G. 195/2002, O.G. 2/2001.

În susținere , au fost depuse în copie : procesul verbal de contravenție atacat, C.I. petent.

Intimatul I.P.J. Teleorman a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G______.

Pe fond , intimatul a solicitat respingerea plângerii , arătând că la data de 14.04. 2014, orele 18:45, petentul a condus autoturismul marca „ VW” cu nr. P 5297 PK pe DN 6, în localitatea P______ și a efectuat manevra de depășire a auto marca „ Iveco” cu nr. XXXXXXXXX în zona de acțiune a indicatorului „ Depășirea interzisă „ , încălcând astfel marcajul simplu continuu care desparte sensurile de mers.

Petentul a fost sancționat contravențional cu amendă iar ca măsură complementară i s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile.

Abaterea a fost constatată în mod direct de agentul de poliție rutieră, conform art. 109 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, în cauză nefiind întocmite alte acte de constatare.

Simpla negare a petentului că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu îl exonerează de săvârșirea contravenției atât timp cât acesta nu aduce probe concludente care să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002, O.G. 2/2001.

În susținere , a fost depusă în copie fișa de instruire din 14.04. 2014 și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar .

Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele ;

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 14.04.2014, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Serviciul Rutier, petentul B____ S______ G______ a fost sancționat cu amendă în sumă de 340 lei și i-a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării pe o perioadă de 30 de zile , pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 120 alin. 1 lit. h și i din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 , constând în aceea că la data de 14.04. 2014, orele 18:45, a condus autoturismul marca „ VW” cu nr. P 5297 PK pe DN 6, în localitatea P______ și a efectuat manevra de depășire a auto marca „ Iveco” cu nr. XXXXXXXXX în zona de acțiune a indicatorului „ Depășirea interzisă „ , încălcând astfel marcajul simplu continuu care desparte sensurile de mers.

Procesul verbal a fost semnat de petent iar la rubrica „ Alte mențiuni „ s-a consemnat „ Doresc să îmi ridic permisul din România”.

Constatând că plângerea petentului a fost înregistrată în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001 și art. 118 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, instanța va proceda potrivit prevederilor art. 34 alin. 1 din același act normativ la verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 și având în vedere decizia nr. XXII/19 martie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, legalitatea celorlalte dispoziții ale procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestate, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Această prezumție legală este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cu care, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei). În consecință, petentului îi sunt recunoscute și

garanțiile specifice în materie penală instituite prin art. 6 din Convenție (a se vedea cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Conform aceleiași jurisprudențe, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999). Concluzionând, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31–36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Conform art. 120 alin. 1 lit. h și i din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 , este interzisă depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului „ Depășirea interzisă „ și atunci când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu , simplu sau dublu care desparte sensurile de mers , iar autovehiculul circulă, chiar și parțial , pe sensul opus ….”.

Nerespectarea regulilor privind depășirea constituie contravenție conform art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II a de sancțiuni ( 4 sau 5 puncte amendă – art. 98 alin. 4 lit. b ) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile .

Fapta așa cum a fost reținută în procesul verbal de constatare a contravenției întrunește elementele constitutive ale contravenției reținută în sarcina sa, iar petentul prin administrarea probei cu înscrisuri nu a făcut dovada netemeiniciei sau nelegalității actului constatator deși potrivit art. 249 Cod procedură civilă, sarcina probei îi incumba.

În atare situație , instanța apreciază plângerea ca nefondată urmând a fi respinsă ca atare .

În conformitate cu art. 471 Cod procedură civilă cererea de apel se va depune la Judecătoria A_________ .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B____ S______ G______, cu domiciliul în municipiul G______, ____________________, jud. G______, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 14.04.2014, încheiat de I____________ de Poliție al Județului Teleorman, Serviciul Rutier, cu sediul în A_________, ____________________. 71-73, jud. Teleorman, ca nefondată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare .

Pronunțată în ședință publică , azi , 20.03. 2015.

PREȘEDINTE , GREFIER

M_____ I____ M________ A______ D______

Red. M.I.M./ 29.04. 2015

Tehnored. V.S./ 04.05. 2015/ 4 ex.

Comunicat 2 ex. la data de

Grefier