Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Decizia civilă nr. 54/2015
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G_______ T_____
Judecător R_____ R___
Grefier C_______ M______ P______
Pe rol judecarea apelului declarat de V______ C_________, împotriva sentinței civile nr. 2257/15.09.2014, pronunțată de Judecătoria Călărași, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat avocat S_____ N____ pentru apelantul V______ C_________, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat N____ S_____, pentru apelantul V______ C_________, depune la dosar împuternicirea avocațială și, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pentru susțineri în fond.
Tribunalul, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Avocat N____ S_____, pentru apelantul V____ C_________, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței de fond și, în consecință, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție.
Apreciază că sentința pronunțată de către instanța de fond este netemeinică, întrucât din înregistrarea video existentă la dosarul cauzei nu rezultă, fără dubiu, că petentul a săvârșit această contravenție.
Mai arată că prin același proces-verbal de contravenție, prin care s-a aplicat sancțiunea principală a amenzii, agentul constatator, potrivit art. 96 din OUG 195/2002, trebuia să aplice și sancțiunea contravențională complementară de suspendare a dreptului de a conduce, pe perioadă limitată. Acest lucru nu s-a făcut, sancțiunea complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice nu s-a luat de către agentul constatator, s-a luat doar măsura reținerii permisului de conducere, bifându-se în căsuța corespunzătoare reținerii, care este o măsură tehnico-administrativă așa cum este ea definită de art. 97 și nicidecum o sancțiune contravențională complementară.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Călărași, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, la data de 24.06.2014, petentul V______ C_________, domiciliat în Călărași, ___________________, _______________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx , dresat la data de 11.06.2014 de agent constatator din cadrul I.P.J. Călărași, solicitând ca pe cale de hotărâre judecătorească să se dispună anularea procesului-verbal mai sus-amintit, exonerarea de la plata amenzii contravenționale și reținerea permisului de conducere .
În motivarea plângerii petentul a arătat că, la data de 11.06.2014, în jurul orelor 11,00, conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ________________________ Călărași; că, apropiindu-se de trecerea pentru pietoni din apropierea intersecției cu ___________________ zona magazinului „Magnolia”) a redus viteza și văzând că pe trecerea pentru pietoni nu se află nicio persoană, și-a continuat deplasarea.
A mai menționat că, la un moment dat, a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere care l-a sancționat cu amendă contravențională în valoare de 340 lei și i-a reținut permisul de conducere pe motiv că nu ar fi acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii.
Deși, i-a spus polițistului că nu este vinovat și că pe trecerea pentru pietoni nu se aflau persoane angajate în traversare însă acesta nu l-a înțeles.
A considerat că era normal ca polițistul să-l fi oprit la locul unde afirmă că a săvârșit contravenția, respectiv în fața magazinului „Magnolia”, și nu la o distanță de aproximativ 300 m de acel loc și să procedeze totodată la identificarea acelui pieton.
A mai menționat că nu se face vinovat de săvârșirea acestei fapte contravenționale și solicită ca pe baza probelor ce se vor administra să dispuneți anularea procesului-verbal, iar în subsidiar, admiterea în parte a plângerii formulate și solicit anularea procesului verbal cu privire la măsura reținerii permisului de conducere.
Astfel, pentru fapta reținută în sarcina sa agentul constatator trebuia, prin același proces-verbal prin care s-a aplicat sancțiunea principală a amenzii, să aplice și sancțiunea contravențională complementară de suspendare a dreptului de a conduce pe timp limitat potrivit dispozițiilor art. 96 din O.U.G. 195/2002.
Iar, în cazul de față agentul constatator a dispus în mod greșit reținerea permisului de conducere. Reținerea permisului de conducere este o măsură tehnico-administrativă, nu o sancțiune contravențională complementară, și se ia doar în cazurile prevăzute de art.97 din O.U.G. 195/2002.
În susținerea plângerii, petentul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, sens în care a depus copia procesul-verbal de contravenție contestat șdovada reținerii permisului de conducere și actul de identitate.
În drept :31 din O.G.nr.2/2001 și art.96 din OUG 195/2002.
La data de 14.07.2014 intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare, ca fiind legal aplicate.
Soluționând cauza, Judecătoria Călărași prin sentința civilă nr. 2257/15.09.2014, a respins plângerea formulată de contravenientul V______ C_________, domiciliat în Călărași, ,___________________, _______________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/11.06.2014 încheiat de INSPECTOARUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, ________________________, Jud. Călărași, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului a reținut că la data de 11.06.2014, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, întocmit de I.P.J. Călărași, petentul a fost sancționat contravențional, în temeiul art. 135 lit. h din HG 1391/2006 rap. la art. 100 al.3 lit. b din OUG 195/2002R, cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei, , pentru că a condus auto marca Dacia L____ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX , iar la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător , nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați regulamentar în traversare, respectiv nu a avut asupra sa actul de identitate și permisul de conducere. Precizează că fapta contravențională a fost înregistrată cu ajutorul aparatului radar.
Prin același proces verbal s-a aplicat petentului și măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Ca act administrativ întocmit de organul competent legal și profesional, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de veridicitate, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenind petentului, în condițiile art. 249 C.pr.civ.
Existența unei prezumții de veridicitate a procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale nu intră în contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau cu prezumția de nevinovăție rezultată din caracterul penal al acuzațiilor în materie contravențională. În acest sens, spre deosebire de situația din cauza A_____ contra României, în care Curtea a sancționat statul român pentru reținerea unei astfel de prezumții în cazul în care agentul constatator nu a constatat direct săvârșirea faptei, conform deciziei de inadmisibilitate din cauza I___ P__ contra României, analizând o speță asemănătoare celei de față, Curtea a arătat că existența prezumției de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu este incompatibilă cu Convenția, atât timp cât contravenientul are posibilitatea de a solicita probe în dovedirea nevinovăției sale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat la punctul 30 din decizia de inadmisibilitate anterior menționată (Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr. xxxxx/04 prezentată de I___ P__ împotriva României) „Curtea reiterează că a stabilit deja că nu este surprinzător faptul că instanțele interne se așteptaseră ca reclamantul să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de constatare a contravențiilor în legătură cu principiile generale de drept procedural aplicabil cu privire la legislația privind contravențiile”.
Aplicabilitatea prezumției de veridicitate presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de lege.
De asemenea, instanța de fond a constatat că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde cu prevederile legale indicate pentru încadrarea juridică a acesteia, iar sancțiunile aplicate au fost stabilite în conformitate cu textele legale indicate în procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale.
În privința situației de fapt consemnate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța de fond a reținut că petentul, deși o contestă și arată că nu a săvârșit contravenția imputată, nu aduce nicio dovadă în sprijinul susținerilor sale.
Având în vedere faptul că situația de fapt a fost constatată direct, prin propriile simțuri de agentul constatator, iar petentul, cu toate că a avut posibilitatea, nu a administrat nici un mijloc de probă, deși îi revenea sarcina de a proba lipsa de temeinicie a constatărilor directe ale agentului constatator cuprinse în procesul-verbal, instanța constată că susținerile petentului privind netemeinicia procesului-verbal nu au fost dovedite și, pe cale de consecință, sunt neîntemeiate.
Împotriva sentinței civile nr. 2257/15.09.2014, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în termen, a declarat apel apelantul V______ C_________, criticând-o pentru netemeinicie, motivat de faptul că, din înregistrarea video depusă la dosarul cauzei, nu rezultă fără dubiu că petentul a săvârșit această contravenție.
O a doua critică vizează faptul că, prin procesul-verbal atacat, s-a aplicat sancțiunea contravențională principală, nu și sancțiunea contravențională complementară de suspendare de a conduce autovehicule pe drumurile publice, în procesul-verbal făcându-se doar mențiunea reținerii permisului de conducere (aceasta fiind măsură tehnico-administrativă, nu sancțiune contravențională complementară).
Apelul a fost motivat oral, la termenul când s-a soluționat apelul, astfel că nu s-a depus în cauză întâmpinare, iar părțile nu au solicitat să administreze probe noi în apel.
Analizând sentința apelată, în raport de actele și lucrările dosarului și de motivele de apel invocate, reține tribunalul următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, dresat de I__ Călărași, la data de 11.06.2014, a fost sancționat intimatul petent V____ C_________ cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 135 lit.h din HG 1391/2006 reținând agentul constatator că petentul a condus autoturismul Dacia logan cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXXXX și, la trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați regulamentar în traversare și pentru că nu a avut asupra sa actul de identitate și permisul de conducere, agentul constatator a reținut permisul de conducere al petentului.
Petentul a contestat procesul-verbal de contravenție numai în ceea ce privește contravenția prev. de art. 135 lit.h din HG 1391/2006 iar instanța de fond a apreciat că petentului îi revenea sarcina probării altei situații de fapt decât cea reținută de agentul constatator (dovedită, în opinia judecătorului fondului, cu înregistrarea video depusă la dosarul cauzei).
Apreciază tribunalul că, în soluționarea prezentei cauze, prezintă relevanță deosebită art.6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (ratificată ca și protocoalele adiționale) prin Lg. 30/1194) potrivit căruia „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei acuzației în materie penală împotriva sa”.
Având în vedere caracterul autonom al noțiunii de „acuzație în materie penală” prevăzut de textul citat anterior, s-a recunoscut Curții Europene a Drepturilor Omului posibilitatea de a analiza unele domenii ca aparținând sferei penale, deși potrivit dreptului intern, acestea sunt calificate ca având natură extra penală în cauza Ozturk contra Germaniei, fiind stabilite trei criterii pentru identificarea noțiunii autonome „acuzație în materie penală” și anume:
- Clasificarea faptei potrivit dreptului național;
- Materia faptei incriminate;
- Natura și gravitatea sancțiunii.
Fără a exista o clasificare a importanței criteriilor sus-amintite (sau condițiile de aplicare cumulative sau singulară a acestora), valoare determinantă are cel de-al treilea criteriu pentru a stabili aplicabilitatea art. 6 din Convenție ( hotărârea privind cauza Dorota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei - 2003).
Recunoașterea apartenenței la sfera penală a acuzației contravenționale este importantă pentru că atrage obligarea de respectare a dispozițiilor art. 6 paragraf 2 din Convenție (orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi lșegal stabilită) ori este evident că acest lucru răstoarnă sarcina probei reglementată prin art. 249 C.p.civ., contravenientul nefiind obligat a-și proba primul nevinovăția (Cauza A_____ contra României).
Vizionând înregistrarea video depusă în cauză de intimatul I__ Călărași, constată tribunalul că din imaginile respective, nu rezultă numărul autoturismului, despre care se afirmă că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor și că, de la momentul presupusei fapte și până la „interceptarea” autoturismului condus de apelant a trecut un anume interval de timp și, în trafic, au intervenit cel puțin cinci autovehicule, apreciază tribunalul că nu se dovedește fără putință de tăgadă existența faptei și identitatea conducătorului auto care a încălcat norma de circulație.
Așa fiind, consideră că acest dubiu profită apelantului, motiv pentru care va casa hotărârea și va desființa procesul-verbal atacat în ceea ce privește prima contravenție reținută în procesul-verbal atacat.
Urmează ca în baza art. 480 al. 2 C.p.civ. s admită apelul declarat de apelantul V______ C_________ împotriva sentinței civile nr. 2257/2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Călărași, sentință pe care o schimbă în tot și, rejudecînd în fond:
Va admite plângerea formulată de petentul V______ C_________ și va dispune anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx dresat de I__ Călărași, la data de 11.06.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 480 al. 2 C.p.civ.
Admite apelul declarat de apelantul V______ C_________ împotriva sentinței civile nr. 2257/2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Călărași, sentință pe care o schimbă în tot și, rejudecând în fond:
Admite plângerea formulată de petentul V______ C_________ și dispune anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx dresat de I__ Călărași, la data de 11.06.2014.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Președinte, G_______ T_____ |
|
Judecător, R_____ R___ |
|
Grefier, C_______ M______ P______ |
|
Red.RR/18.02.2015
Tehnored.CP
ex.4/18.02.2015
JF D____ I____